Suportul de curs 6.

Impactul îmbătrânirii populației asupra modelului social european

1. Principalele provocări demografice în UE

 Încetinirea creșterii populației, reducerea ratei fertilității

Rata fertilității
3.75
3.50
3.25
3.00
2.75
2.50
2.25
2.00
1.75
1.50
1.25
1.00
60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

România Uniunea Europeană

Populația totală
24000000
460000000
23000000
440000000

22000000
420000000

21000000
400000000

20000000
380000000

360000000 19000000

340000000 18000000
60 63 66 69 72 75 78 81 84 87 90 93 96 99 02 05 08 11 14 17 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20

Uniunea Europeană România

  Creșterea speranței de viață

Speranța de viață la naștere

83.0
81.0
79.0
77.0
75.0
73.0
71.0
69.0
67.0
65.0
60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Uniunea Europeană România

 Îmbătrânirea populaţiei

Ponderea populației de cel puțin 65 de ani în populația

totală
21
19
17
15
13
11
9
7
5
60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Uniunea Europeană România

  Modificări în piramida vârstelor (scăderea/reducerea ratei de
creștere a populației în vârstă de muncă)

Ponderea populației cu vârsta de muncă în total populație

70

69

68

67

66

65

64

63

62
60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Uniunea Europeană România

 Migrația ca principal motor al creșterii populației în țările

dezvoltate

https://www.migrationdataportal.org/international-data?
i=stock_abs_origin&t=2020

 Creșterea ratelor de dependență

Rata de dependență a populației în vârstă 65+ (% din populația

cu vârstă de muncă)
34
30
26
22
18
14
10
60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Uniunea Europeană România

 Modificarea structurii populaţiei poate fi evidenţiată cu ajutorul piramidei
vârstelor, conceptul descriind forma existentă la începutul secolului XX a
ponderilor indivizilor pe grupe de vârstă. Atunci când a fost conceput statul
modern al bunăstării (de către Bismarck), costurile necesare funcţionării acestuia
erau reduse deoarece cea mai mare parte din populaţie reprezenta baza piramidei
(adică tinerii şi populaţia aptă de muncă), iar ponderea pensionarilor aflaţi în
vârful piramidei era redusă. Prin urmare, transferurile bugetare puteau fi acordate
şi chiar majorate, fără a genera înrăutăţirea soldului bugetar. Structura populaţiei
din UE a avut o formă apropiată piramidei până în 1970, odată cu atingerea
maximului generaţiei baby-boom; chiar în aceste condiţii rata fertilităţii a fost mai
redusă cu 25% în 1965 faţă de 1938. Majoritatea ţărilor membre vor avea în anul
2100 o formă a structurii populaţiei mai îngustă pentru copii şi mai accentuată
pentru populaţia vârstnică. Germania şi ţările sudice tind către forma unei piramide
răsturnate, în timp ce în cazul ţărilor nordice şi al celor anglo-saxone se
previzionează o configuraţie sub forma unei coloane, în condiţiile unei ratei a
naşterilor apropiate de cea a pensionării şi a creşterii speranţei de viaţă.
 Structura populaţiei în 2019 şi 2070 în ţările membre ale UE-27
  0-14 15-64 peste 65 de ani peste 80 de ani
Tara 2019 2070 2019 2070 2019 2070 2019 2070
EU 20.3 18.5 59.3 51.2 20.4 51.2 5.9 13.2
Romania 21.0 17.8 60.2 50.7 18.7 50.7 4.7 14.3
Belgia 22.4 19.5 58.6 52.5 19.0 52.5 5.7 11.7
Bulgaria 18.9 18.2 59.6 50.8 21.5 50.8 4.9 14.0
Cehia 20.4 20.0 59.8 52.1 19.8 52.1 4.1 12.6
Danemarca 22.4 20.7 57.9 51.6 19.7 51.6 4.6 10.9
Germania 18.4 19.5 59.9 52.1 21.7 52.1 6.7 11.9
Estonia 21.1 18.2 59.0 51.3 19.9 51.3 5.7 13.9
Irlanda 26.9 20.6 58.8 51.9 14.3 51.9 3.4 11.5
Grecia 19.4 16.9 58.4 50.3 22.2 50.3 7.2 15.2
Spania 19.7 16.8 60.8 51.2 19.5 51.2 6.1 14.6
Franta 24.1 20.8 55.6 50.5 20.3 50.5 6.2 12.6
Croatia 19.3 16.7 59.8 50.6 20.8 50.6 5.4 13.5
Italia 17.9 15.8 59.1 50.8 23.0 50.8 7.3 14.5
Cipru 21.6 19.4 62.1 53.5 16.2 53.5 3.7 10.5
Letonia 20.6 18.3 59.0 50.0 20.4 50.0 5.7 14.9
Lituania 19.9 17.3 60.2 49.8 19.8 49.8 5.8 14.3
Luxemburg 21.4 17.5 64.2 52.9 14.5 52.9 4.0 12.3
Ungaria 19.6 18.7 60.8 51.7 19.6 51.7 4.5 12.2
Malta 18.1 15.6 63.1 52.0 18.7 52.0 4.3 13.2
Olanda 21.8 19.7 58.8 51.8 19.3 51.8 4.7 11.3
Austria 19.4 18.4 61.7 52.3 18.9 52.3 5.2 12.2
Polonia 20.1 15.9 61.9 50.1 17.9 50.1 4.4 15.7
Portugalia 19.0 17.7 59.0 49.2 22.0 49.2 6.5 14.7
Slovenia 19.6 17.8 60.4 51.8 20.0 51.8 5.4 13.8
Slovacia 20.6 18.1 63.1 50.2 16.3 50.2 3.3 14.6
Finlanda 21.2 16.5 56.7 51.4 22.1 51.4 5.6 13.4
Suedia 23.3 20.9 56.8 52.8 20.0 52.8 5.2 10.6

2. Ratele de dependenta – instrument de analiză a efectelor îmbătrânirii

populației

Pentru a evidenţia gradul de presiune al procesului de îmbătrânire a

populaţiei asupra indivizilor apţi de muncă sau a lucrătorilor, s-au utilizat patru
indicatori, primii doi reflectând presiunea asupra persoanelor cu vârsta de muncă,
iar ceilalţi doi asupra celei ocupate. Valorile ultimilor doi indicatori pot fi
influenţate de reformele privind creşterea participării pe piaţa muncii, inclusiv în
cazul imigranţilor.
a) rata de dependenţă a populaţiei în vârstă, calculată ca raport procentual între
populaţia de peste 65 de ani şi populaţia aptă de muncă (între 20 şi 64 de ani).
b) rata dependenţei totale, care arată proporţia populaţiei în afara vârstei de muncă
(peste 65 şi sub 20 ani) în populaţia aptă de muncă (20-64 de ani)
c) rata dependenţei economice a persoanelor în vârstă, care evidenţiază proporţia
indivizilor inactivi de peste 65 de ani în populaţia ocupată între 20 şi 64 de ani.
d) rata dependenţei economice totale, care se determină ca raport între populaţia
totală neocupată şi populaţia ocupată între 20 şi 64 de ani.

Ratele de dependenţă în ţările membre ale UE-27 (2019 şi 2070)

Ratele de Populaţie (Populaţie 65+ şi 20-) Populaţie Populaţie totală
dependenţă 65+/Populaţie (20- /Populaţie(20-64) inactivă neocupată/Populaţie
64) 65+/Populaţie ocupată
ocupată (20-64)
2019 2070 2019 2070 2019 2070 2019 2070
 EU 34.4 59.2 68.8 95.3 44.7 71.7 125.5 142.2
România 31.1 62.1 66.0 97.1 40.5 79.8 126.2 156.6
Belgia 32.5 53.3 70.8 90.5 45.0 71.9 139.3 160.4
Bulgaria 36.0 60.8 67.7 96.7 44.8 78.1 116.6 156.1
Cehia 33.0 53.7 67.1 92.1 38.4 65.3 102.4 137.6
Danemarca 34.1 53.8 72.7 94.0 39.9 56.0 112.7 117.3
Germania 36.1 54.6 66.9 92.1 41.9 62.7 101.3 127.0
Estonia 33.8 59.4 69.5 94.9 35.9 61.4 99.3 114.5
Irlanda 24.2 53.0 70.0 92.6 29.1 65.9 119.5 145.2
Grecia 37.9 65.2 71.1 98.7 59.8 77.2 174.7 141.2
Spania 32.1 62.5 64.4 95.3 46.1 75.6 139.1 141.1
Franta 36.5 56.9 79.8 98.1 49.4 72.0 147.4 155.1
Croatia 34.8 64.6 67.1 97.5 50.6 89.8 146.6 175.6
Italia 38.9 65.6 69.2 96.8 58.5 82.2 159.3 152.6
Cipru 26.2 50.7 61.0 86.9 32.0 56.9 108.6 119.4
Letonia 34.6 63.6 69.5 100.2 39.9 78.4 108.8 149.5
Lituania 32.9 66.0 66.0 100.8 38.4 78.9 104.6 142.0
Luxemburg 22.6 56.1 55.9 89.2 30.6 74.6 113.4 152.6
Ungaria 32.2 57.4 64.4 93.6 41.0 66.9 114.4 129.2
Malta 29.7 62.4 58.5 92.3 36.4 73.2 101.0 127.5
Olanda 32.9 55.2 69.9 93.2 37.6 60.5 105.3 122.7
Austria 30.7 55.9 62.1 91.1 38.5 67.5 108.2 133.9
Polonia 29.0 67.8 61.5 99.5 37.5 90.0 116.1 165.9
Portugalia 37.3 67.3 69.4 103.3 44.9 76.4 114.0 136.2
Slovenia 33.2 58.8 65.7 93.2 42.4 72.4 114.5 140.4
Slovacia 25.9 63.1 58.5 99.1 33.6 86.7 112.1 174.3
Finlanda 38.9 62.5 76.4 94.7 47.1 70.9 121.4 127.5
Suedia 35.2 49.8 76.2 89.4 38.7 55.9 106.2 119.3
Sursa: Ageing Report, 2021

3. Impactul îmbătrânirii populației asupra sistemelor de pensii

Tendinţele demografice vor genera majorarea cheltuielilor publice cu

pensiile ca pondere în PIB în majoritatea ţărilor membre ale UE (22 din 28), însă
reformele sistemelor de pensii pot genera o atenuare a presiunii asupra bugetelor
naţionale. Principalele soluţii identificate în statele membre constau în coordonarea
vârstei de pensionare cu creşterea speranţei de viaţă, în restricţionarea accesului la
schemele de pensionare anticipată şi în stabilirea unor stimulente de menţinere pe
piaţa muncii. Aceste măsuri ar trebui să conducă la creşterea ratei participării
lucrătorilor vârstnici şi la diminuarea ratei de dependenţă economică în cazul
persoanelor ocupate.
Modificarea cheltuielilor bugetare pentru pensii este în primul rând
rezultatul creşterii ponderii persoanelor în vârstă (reflectată de sporirea ratei de
dependenţei de dependenţă a acestora), care generează şi o majorarea numărului de
pensionari. Pentru a compensa acest efect ar trebui să se mărească proporţia
pensionarilor în persoanele de peste 65 de ani, să sporească rata ocupării şi să se
revizuiască valoarea pensiei, ţinând cont de durata vieţii.
În vederea cuantificării influenţei factorilor care acţionează asupra
cheltuielilor pentru pensii, exprimate ca pondere în PIB, am utilizat următoarea
descompunere, propusă de către Comisia Europeană:
 Ch . pensii Populatie .65+ Nr . pensionari Pensie. medie Populatie . 20−64 P. ocupată .(20−64 ) Ore. lucrate.(20−64 )
= ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
PIB Populatie . 20−64 Populatie . 65+ PIB P . ocupată.(20−64 ) Ore. lucrate.(20−64 ) Ore. lucrate.(20−74 )
Ore. lucrate.(20−74 )

a) efectul ratei de dependenţă a populaţiei în vârstă– evidenţiază impactul

îmbătrânirii populaţiei asupra creşterii cheltuielilor pentru pensii;
relație directă cu ponderea cheltuielilor pentru pensii în PIB
b) efectul proporţiei pensionarilor în populaţia peste 65 de ani – este influențat
atât devârsta de pensionare și de ponderea populației din cadrul sistemului
public de pensii;
relație directă
c) efectul câştigului din pensii – calculat ca raport între pensia medie şi salariul
mediu (aproximat de productivitatea orară a muncii, la nivel
macroeconomic);
relație directă
d) efectul ocupării – reflectă inversul ratei ocupării (raportul dintre populaţia
populaţia ocupată și populația totală dintr-o anumită categorie de vârstă);
relație inversă
e) efectul intensității muncii – reflectă inversul numărului mediu de ore lucrate
de către o persoană ocupată
relație inversă

f) efectul prelungirii carierei – reflectă influența numărului de ore lucrate de

către populația de cel puțin 65 de ani
relație inversă

Factorii care influenţează chletuielile pentru pensii (% în PIB)

2016-2070
Descompune Variaţ efectul ratei efectul efectul efectul efectul efectul Nivelul
rea ia de proporţiei câştigului ocupării intensității prelungirii estimat
dependenţă pensionarilo din pensii muncii carierei
cheltuielilor (2016- a populaţiei r în
pentru
pentru 2070) în vârstă populaţia 2070
pensii peste 65 de
ani
(%PIB)
EU-28 -0.5 6.7 -2.1 -3.7 -0.7 0.1 -0.4 11.4
România +0.7 5.6 -1.7 -2.6 -0.1 0 -0.1 8.7
Belgia +2.9 6.6 -1.9 -0.7 -0.6 0.1 -0.3 15
Bulgaria +4.9 6.0 -3.0 -1.1 0 0 -0.2 10.9
Cehia +2.7 5.4 -1.9 -0.5 0 0 0 10.9
Danemarca -1.9 4.6 -3.9 -1.6 -0.3 0 -0.5 8.1
Germania +2.4 6.6 -1.3 -2.4 0 0 -0.3 12.5
Estonia -1.7 4.6 -3.0 -3.0 0.2 0 0 6.4
Irlanda +1.6 4.2 -0.9 -1.4 -0.1 0 -0.1 6.6
Grecia -6.7 9.1 -1.9 -8.3 -4 0.1 -1 10.6
Spania -1.5 7.6 -0.4 -4.9 -2.4 0.1 -0.5 10.7
Franța -3.2 6.2 -2.9 -4.8 -1 0 -0.4 11.8
Croația -3.8 6.3 -3.3 -4.9 -1.2 0 -0.3 6.8
Italia -1.7 10.3 -4.5 -4.0 -1.4 0 -1.4 13.9
Cipru +2.2 11.6 -2.4 -4.1 -1.4 0 -0.7 12.4
Letonia -2.7 4.4 -1.4 -4.7 -0.4 0 -0.1 4.7
Lituania -1.7 5.0 -1.8 -4.0 -0.3 0 0 5.2
Luxemburg +8.9 10.4 -0.8 -0.6 -0.1 0.1 -0.1 17.9
Ungaria +1.5 6.4 -1.8 -1.6 -0.9 0 -0.2 11.2
Malta +2.9 5.7 0.6 -2.3 -1.1 0.1 0 10.9
Olanda +0.6 4.2 -2.7 0 -0.4 0 -0.5 7.9
Austria +0.5 10.1 -3.3 -4.6 -0.7 0.1 -0.5 14.3
Polonia -1.0 11.7 -3.0 -8.1 -0.2 0 -0.2 10.2
Portugalia -2.1 10.9 -3.3 -7.1 -1 0.1 -1 11.4
Slovenia +4.0 7.5 -2.1 -0.3 -0.7 0.1 -0.1 14.9
Slovacia +1.2 8.8 -4.1 -1.5 -0.6 0 -0.6 9.8
Finlanda +0.5 6.6 -2.5 -2.0 -0.7 0 -0.6 13.9
Suedia -1.2 2.4 0.6 -4.0 -0.1 0 0 7.0
UK +1.8 3.1 -1.1 0 -0.2 0 -0.1 9.5

Evoluţia numărului de pensionari în UE-28

Numărul de Numărul de Soldul bugetului

pensionari/populație contribuabili/numă public de pensii
65+ rul de pensionari (%PIB)
(sistemul public, %)
 2020 2070 2020 2070 2020 2070
EU-28 127.2% 109.6% 158.6 122.6 -2.1 -1.3
România 139.5% 116.5% 120.5 88.3 -1.5 -2.8
Belgia 132.7% 115.9% 160.8 128.4 - -
Bulgaria 140.7% 106.8% 129.4 107.9 -4.2 -5.8
Cehia 138.2% 117.4% 170.0 123.2 -0.2 -3.0
Danemarca 114.4% 77.6% 23.5 8.4 -9.2 -8.0
Germania 128.8% 115.6% 152.2 103.7 0.1 0.5
Estonia 126.9% 109.1% 184.3 126.7 -2.2 -1.4
Irlanda 140.5% 122.4% 268.0 173.8 -1.3 -0.6
Grecia 108.8% 99.3% 184.9 150.9 -0.8 0.1
Spania 106.8% 103.7% 193.4 149.0 0.3 0.8
Franța 145.5% 125.5% 133.1 124.6 -3.2 0.1
Croația 143.8% 107.7% 118.6 104.0 -4.7 -1.2
Italia 105.8% 84.5% 161.8 139.1 -4.7 -2.9
Cipru 116.2% 94.6% 277.3 164.5 -1.9 -2.2
Letonia 137.8% 119.0% 170.1 123.7 0.7 1.8
Lituania 156.8% 126.3% 135.9 102.5 -0.1 1.3
Luxemburg 223.8% 204.0% 228.5 113.0 0.2 -8.7
Ungaria 129.1% 115.1% 173.8 124.8 -0.6 -2.8
Malta 100.5% 109.8% 214.2 126.8 -0.8 -4.6
Olanda 121.4% 90.5% 222.6 202.2 0.0 -0.4
Austria 145.7% 115.2% 164.3 116.3 -4.2 -4.8
Polonia 139.9% 113.6% 166.9 91.1 -2.9 -1.9
Portugalia 119.6% 98.7% 146.1 102.6 -0.8 1.0
Slovenia 152.9% 132.7% 136.7 101.7 -2.0 -6.2
Slovacia 152.0% 101.4% 157.1 114.3 -1.5 -3.0
Finlanda 124.1% 106.4% 149.1 130.1 3.0 5.5
Suedia 126.2% 140.1% 223.1 151.6 -1.8 -1.3
UK 102.1% 91.2% - - - -

4. Reformarea sistemelor de pensii – condiţie a diminuării efectelor

îmbătrânirii
a) Majoritatea statelor membre au crescut vârsta legală de pensionare şi au
stabilit egalizarea acesteia pentru bărbaţi şi femei.
Vârsta legală de pensionare din UE (2019)
Vârsta legală Vârsta legală Vârsta legală Vârsta legală
 de de de de
pensionare pensionare pensionare pensionare
(ani) - 2019 (ani) în (ani) - 2019 (ani) în
viitor, viitor,
conform conform
legislației legislației
actuale actuale
Bărbaţi Femei
România 65 - 61 și 2 luni 63 (2030)
Belgia 65 67 (2030) 65 67 (2030)
Bulgaria 66 și 4 luni 67 (2023) 66 și 4 luni 67 (2023)
Cehia 63 și 6 luni 65 (2036) 63 și 2 luni 65 (2036)
67 (2022) 67 (2022)
67 65 și 6 luni
Danemarca 68 (2030) 68 (2030)
Germania 65 și 7 luni 67 (2031) 65 și 7 luni 67 (2031)
Estonia 63 și 6-9 luni 68 (2027) 63 și 6-9 luni 68 (2027)
Irlanda 66 68 (2028) 66 68 (2028)
Grecia 67 67+ (2021) 67 67+ (2021)
Spania 65 și 6 luni 67 (2027) 65 și 6 luni 67 (2027)
Franța 66 și 2 luni 67 (2023) 66 și 2 luni 67 (2023)
65 (2030)
65 67 (2038) 62
Croația 67 (2038)
Italia 66 și 7 luni 67+(2022) 66 și 7 luni 67+(2022)
Cipru 65 65+(2019) 65 65+(2019)
Letonia 63 și 6 luni 65 (2025) 63 și 6 luni 65 (2025)
Lituania 63 și 10 luni 65 (2026) 62 și 8 luni 65 (2026)
Luxemburg 65 - 65 -
Ungaria 64 65 (2022) 64 65 (2022)
Malta 63 65 (2027) 63 65 (2027)
Olanda 66 67+(2022) 66 67+(2022)
Austria 65 65 60 65 (2033)
Polonia 65 - 60 -
Portugalia 66 și 5 luni 66+(2016) 66 și 5 luni 66+(2016)
Slovenia 65 - 65 -
63 și 2 luni 63 și 2 luni
62 și 6 luni 62 și 6 luni
Slovacia +(2024) +(2024)
Finlanda 63 și 3-6 luni 65+(2027) 63 și 3-6 luni 65+(2027)
Suedia 61-67 63-69 (2023) 61-67 63-69 2023)
b) Acordarea integrală a pensiei a fost condiţionată de creşterea duratei de
contribuţie la sistemul public de pensii.
Dacă în ceea ce priveşte vârsta de pensionare, deosebirile dintre statele
membre sunt relativ reduse, ele se accentuază în cazul stabilirii perioadei
obligatorii de contribuţie:
- 47 de ani în Cipru, începând cu 2013, faţă de 43 de ani în prezent (sectorul
privat);
- 45 de ani în Belgia şi Austria;
- 41 de ani in Franţa, începând din 2012, în prezent fiind de 40 de ani;
- 40 de ani în Danemarca, Irlanda, Italia, Portugalia, Ungaria, Luxemburg,
Slovenia (în cazul bărbaţilor);
- 37 de ani în Grecia, 35 de ani în Spania şi 30 de ani în Lituania.

c) Pentru a creşte gradul de ocupare al persoanelor vârstnice, s-a redus

accesul la pensionarea anticipată.
Măsurile de restricţionare a pensionării anticipate
Condiţii pentru Detalierea condiţiilor în cazul statelor membre
pensionare
anticipată
Numai în cazul - lucrătorii peste 65 de ani (Danemarca)
anumitor categorii - lucrătorii născuţi dupa 1/1/1949 (Polonia)
de lucrători - lucrătorii care au condiţii dificile de muncă (Bulgaria,
Estonia, România, Grecia, Italia, Spania)
- lucrători în poliţie, armată (în majoritatea statelor
membre)
O perioadă foarte - 15 ani (Estonia); - 480 de luni (Luxemburg); - 25 de
mare de contribuţie ani (Cehia);
la bugetul public - 35 de ani (Belgia, Germania şi Malta);
- 37 de ani (Grecia şi Italia); 40 de ani (Slovenia)
Stabilirea unei - 2 ani (Cipru, Germania şi Slovacia);
perioade pentru - 3 ani (Cehia, Estonia şi Finlanda);
pensionare - 4 ani (Lituania şi Malta);
anticipată înainte de - 5 ani (Belgia, Slovenia şi Franţa, ultima numai în
vârsta legală cazul unei boli);
- 10 ani (Portugalia)
Penalizarea - 0,9% pentru fiecare 90 de zile (Cehia);
solicitanţilor - 0,4% pe lună (Estonia şi Lituania);
- 0,5 % pe luna (Portugalia, Suedia şi Slovacia);
- 0,6% pe lună (Finlanda); 4,2 % pe an (Austria);
- 80% din pensia normală (Letonia)
Eliminarea - graduală (Austria) şi definitivă (Letonia, începând cu
iulie 2008)
 d) În condiţiile măririi speranţei de viaţă, se stimulează prelungirea vieţii
active, inclusiv amânarea pensionării.
Măsurile de amânare a retragerii de pe piaţa muncii

Natura stimulentelor Ţările membre

de amânare a
pensionării
Acordarea de beneficii - 0,9% pe lună (Estonia); 0,6% pe lună (Finlanda);
în funcţie de perioada - 0,5 % pe lună (Germania, Slovacia, Ungaria);
lucrată suplimentar - 1,5% pentru 90 de zile (Cehia);
(fără a fi prevăzută o - 3,6% pe an (România);
durată maximă) - între 7,5% şi 10,4% pe an (Marea Britanie);
- 3% în primul an şi 1,5% începând cu anul al V-lea
(Slovenia);
- 0,75% pe trimestru pentru 60 de ani şi 40 de ani de
activitate; după 65 de ani 1% pe trimestru (Franţa)
Limitarea - maxim 67 de an (Grecia); maxim 68 de ani
stimulentelor în (Cipru);
funcţie de vârstă - maxim 75 de ani (Danemarca, în cazul pensiei
suplimentare);
- maxim 5 ani dupa vârsta legală (Letonia; 8%/an);
Stabilirea - 0,33% pe lună în cazul unei contribuţii între 15-24
stimulentelor în de ani şi 1% pe an pentru o contribuţie de peste 40
funcţie de alte criterii de ani (Portugalia);
- 4,2% pe an până la maxim 12,6% din pensie
(Austria);

e)Pentru a reduce presiunea asupra bugetului public, s-a modificat regula de

stabilire a pensiilor.
1. Criteriul sustenabilităţii.
O parte dintre ţările membre (Germania, Slovenia, Finlanda, Italia,
Portugalia şi Suedia) au acţionat în direcţia corectării mărimii pensiei acordate cu
durata de viaţă şi cu momentul pensionării, pe baza factorilor de sustenabilitate şi a
coeficienţilor de reducere. Astfel, în Germania nivelul pensiilor este stabilit în
funcţie de raportul dintre pensionari şi contribuabili; punctul de bază al pensiei este
majorat în funcţie de modificarea salariului mediu, după care este ajustat cu
factorul de sustenabilitate.
2. Criteriul indexării.
 În ceea ce priveşte regula de indexare a pensiilor, există mai multe modele
aplicate de către ţările membre, în condiţiile referinţei la inflaţie, la creşterea
nominală sau reală a salariului şi la rata de creştere economică:
- ţările nordice au optat pentru indexarea în funcţie de evoluţia salariului
nominal mediu pe economie;
- Spania, Franţa, Italia şi Austria ţin cont de rata inflaţiei;
- Belgia şi majoritatea noilor ţări membre indexeaza pensia în funcţie de un
mix între salarii şi preţuri;
- România şi Letonia iau în considerare variaţia reală a salariului;
- Portugalia are ca referinţă rata inflaţiei la care se adaugă o parte din rata de
creştere economică.
Înlocuirea indexării pensiilor în funcţie de salarii cu variaţia lor în raport
de evoluţia preţurilor, determină o încetinire a creşterii cheltuielilor pentru pensii
ca pondere în PIB, însă are efecte negative asupra bunăstării pensionarilor.
Câştigurile pensionarilor relativ la salariaţi se vor reduce, atâta timp cât rata de
majorare a veniturilor celor retraşi de pe piaţa muncii (în funcţie de inflaţie) este
mai redusă decât procentul de creştere a salariilor.
3. Criteriul referinţei pentru calculul pensiilor.
În stabilirea mărimii pensiilor se are în vedere salariul mediu obţinut de
lucrător, fie pe parcursul întregii vieţi, fie într-un interval stabilit. În mod
tradiţional, majoritatea ţărilor membre aveau ca referinţă câştigul mediu de la
finalul carierei sau din anii cu cel mai ridicat salariu, ceea ce poate determina o
creştere şi mai mare a cheltuielilor pensii, în condiţiile transformărilor demografice
actuale. De aceea, tendinţa înregistrată în cadrul UE este de extindere a perioadei
luate ca referinţă pentru calcularea pensiei. De exemplu, Austria va înlocui salariul
din cei mai buni 15 ani cu venitul mediu al lucrătorului de-a lungul carierei, acest
ultim reper fiind deja carcteristic Ungariei, Portugaliei, Letoniei, Slovaciei,
Finlandei şi Suediei.
Toate cele trei criterii de modificare a regulii de calcul a pensiei pot
îmbunătăţi soldul bugetului public de pensii, însă generează o reducere relativă a
pensiilor fie faţă de nivelurile anterioare, fie în raport cu salariile. O modalitate
prin care se poate compensa această scădere o constituie contribuţia în paralel la
schemele private de pensii.