ASOCIAŢIA EUROPEANĂ A

LIBERULUI SCHIMB
(AELS/EFTA)

Realizat de:
Patrașco Irina
Văleanu Georgiana
Pitic Florin
 Cuprins
1. Introducere. Asociația Europeană a Liberului Schimb (AELS/EFTA)
(Elveția, Islanda, Norvegia)
2. Evolutia fluxurilor de comert intre statele membre înainte si după adoptarea schemei
integrationiste (Elveția, Islanda, Norvegia)
3. Relațiile AELS cu UE
Concluzie
Bibliografie
1. Introducere. Asociația Europeană a Liberului
Schimb (AELS/EFTA)

AELS este o organizație interguvernamentală

înființată în 1960 prin Convenția AELS, care
promovează liberul schimb și integrarea economică între
membrii săi, în Europa și la nivel global.
Au fost șapte țări fondatoare. Austria,
Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveția și
Regatul Unit (UK). Acestora li s-a alăturat în 1970
Islanda, în 1986 Finlanda și în 1991 Liechtenstein. Între
timp, în 1973, Danemarca și Regatul Unit au aderat la
UE, în 1986 a aderat la UE Portugalia, iar în 1995 au
aderat la UE Austria, Finlanda și Suedia, părăsind prin
urmare AELS.
 AELS/EFTA
Țările AELS au dezvoltat una dintre cele mai
mari rețele de acorduri de liber schimb (ALS).
ALS acoperă 60 de țări și teritorii, inclusiv UE.
Cel mai înalt organ de conducere al AELS
este Consiliul AELS. În general, acesta se
întrunește de opt ori pe an la nivel de
ambasadori și de două ori pe an la nivel
ministerial.
Sediul central al Secretariatului AELS se
află la Geneva, cu birouri la Bruxelles și
Luxemburg. Secretariatul de la Geneva asistă
Consiliul AELS în gestionarea relațiilor dintre
cele patru state AELS și se ocupă cu negocierea
și executarea ALS ale AELS și a Declarației
comune privind cooperarea cu țările terțe.
Secretariatul de la Bruxelles oferă suport
pentru gestionarea Acordului privind SEE,
inclusiv pregătirea noii legislații și asistență la
furnizarea de contribuții pentru luarea deciziilor
de către UE. Oficiul pentru Statistică al AELS de
la Luxemburg contribuie la dezvoltarea unui
sistem statistic european vast și integrat.
Autoritatea AELS de Supraveghere (ESA)
monitorizează conformitatea cu normele
Spațiului Economic European (SEE) în Islanda,
Liechtenstein și Norvegia. Aceasta are
competențe similare celei ale Comisiei Europene
privind supravegherea și aplicarea legislației
SEE.
 1. Elveția
Analizând evoluția PIB-ului și PIB-ul pe cap de locuitor elvețian, putem observa o creștere constantă în
ultimele decenii. Contribuția semnificativă a sectoarelor-cheie precum serviciile financiare, industria farmaceutică
și tehnologia a jucat un rol esențial în consolidarea poziției economice a Elveției.
PIB-ul și PIB-ul pe cap de locuitor al Elveției

94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 22
19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
 Analizând evoluției componentelor PIB în Agricultură, Servicii și Industrii în perioada respectivă
ilustrează tranzițiile economice semnificative. De la o economie preponderent agricolă, Elveția a evoluat
către o structură mai diversificată, bazată pe servicii și tehnologie, reflectând adaptarea sa la schimbările
globale și prioritatea pentru inovație și eficiență economică.
120.00

100.00

80.00

60.00

40.00

20.00

0.00
94 95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Agricultura Industrie Servicii

 1. Islanda
Analizând evoluția PIB-ului Islandei în perioada 1970-2022 constatăm că acesta adoptă o mișcare majoritar
ascendentă, excepțiile fiind în anul 2009 și 2020, iar cea mai mare valoare este înregistrată în anul 2022: 27878
mil USD. PIB-ul pe cap de locuitor înregistrat niște scăderi bruște, a reușit mereu să se stabilizeze într-un timp
scurt. Cea mai mică valoare înregistrată în perioada analizată (1970-2022) a fost aceea din anul 1993 (2.356 mil
USD), iar cea mai mare fiind cea din 2022 (74.759 mil USD).
30000 80000

70000
25000
60000
20000
50000
15000 40000

10000 30000

20000
5000
10000
0
0
70 73 76 79 82 85 88 91 94 97 00 03 06 09 12 15 18 21
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20

PIB-ul și PIB-ul pe cap de locuitor al Islandei

 Analizând graficul de mai jos, constatăm că Islanda este axată în cea mai mare proporție pe sectorul de
servicii, acestea reprezentând mereu ponderi de peste 60%, si mai puțin pe agricultură, care nu depășește în
perioada analizată maximul de 8,46% înregistrat în 2002. Acest lucru este de înțeles, deoarece condițiile
geografice ale Islandei nu sunt cele mai propice pentru o agricultură prosperă.
120.00

100.00

80.00

65.4263.8466.4068.3968.9370.2268.57
72.0868.8671.7368.5967.8469.1669.9770.9871.5973.0673.7973.6773.2873.3972.17
60.00

40.00

20.00 26.5227.7525.1424.2924.9824.2625.88 24.4424.8423.5223.5123.1422.51

23.1425.7722.04 21.8321.9621.9321.8721.8022.77

8.05 8.41 8.46 7.31 6.09 5.52 5.56 4.78 5.37 6.24 6.97 7.33 7.32 6.51 5.87 5.91 5.11 4.26 4.40 4.86 4.80 5.05
0.00
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021

Agricultura Industrie Servicii

 1. Norvegia
Graficul PIB-ului pe cap de locuitor al Norvegiei în cadrul EFTA evidentiază o creștere sustenabilă a
bunăstării individuale. Graficul PIB-ului Norvegiei în cadrul EFTA arăta o creștere solidă, în special datorită
exporturilor robuste, stabilizării sectorului energetic și politicii economice eficiente. Fluctuațiile notabile sunt
legate de evenimente globale sau schimbări în industria energetică.
600000 120000

500000 100000

400000 80000

300000 60000

200000 40000

100000 20000

0 0
70 73 76 79 82 85 88 91 94 97 00 03 06 09 12 15 18 21 70 73 76 79 82 85 88 91 94 97 00 03 06 09 12 15 18 21
19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20

PIB-ul și PIB-ul pe cap de locuitor al Norvegiei

 Prin acordurile EFTA-UE, Norvegia beneficiază de acces privilegiat la piața unică europeană,
facilitând libera circulație a bunurilor, serviciilor, capitalului și forței de muncă. Această asociație, deși
nu implică aderarea la Uniunea Europeană, presupune alinierea Norvegiei la o serie de reguli europene
în domenii precum concurența, protecția consumatorilor și mediul.

56.5658.3560.6160.8459.0355.8853.9756.7153.9860.11 59.2 57.1 57.6258.7260.33 58.56

63.4366.0464.1562.17 65.3
68.42

41.3839.8537.6637.6839.4142.5544.45 41.9 44.7738.4339.04 41.4 41.1239.8138.06 39.64

34.84 31.6 33.6235.7432.6229.53

2.07 1.8 1.72 1.48 1.56 1.57 1.57 1.4 1.25 1.46 1.76 1.5 1.26 1.47 1.61 1.73 2.37 2.23 2.09 2.08 2.05 1.8
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 0 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 2 2
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2
 2. Evolutia fluxurilor de comert intre statele membre înainte si după adoptarea
schemei integrationiste

Integrarea economică reprezintă un element cheie în dezvoltarea relațiilor internaționale și în

modelarea peisajului comercial global. Elveția, Islanda și Norvegia, trei țări distincte din perspectivă
geografică și culturală, au experimentat o evoluție notabilă a fluxurilor de comerț înainte și după
adoptarea schemelor integrationiste. Aceste state au găsit în integrarea economică un cadru propice
pentru consolidarea relațiilor comerciale și pentru navigarea eficientă prin provocările economice
globale. În prezenta analiză, ne propunem să examinăm evoluția acestor fluxuri de comerț,
evidențiind impactul integrării asupra schimburilor economice dintre Elveția, Islanda și Norvegia.
 1.Elveția
Export Import
0.7 0.35
0.6 0.3
0.5 0.25
0.4 0.2
0.3 0.15
0.2 0.1
0.1 0.05
0 0
99
5
99
7
99
9
00
1
00
3
00
5
00
7
00
9
01
1
01
3
01
5
01
7
01
9
02
1 95 97 99 01 03 05 07 09 11 13 15 17 19 21
1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Iceland Norway Islanda Norvegia

 1.Islanda
Export Import
7.00 18.00
6.00 16.00
5.00 14.00
12.00
4.00
10.00
3.00
8.00
2.00
6.00
1.00 4.00
0.00 2.00
5 7 9 1 3 5 7 9 1 3 5 7 9 1
1 99 1 99 1 99 2 00 2 00 2 00 2 00 2 00 2 01 2 01 2 01 2 01 2 01 2 02 0.00
95 97 99 01 03 05 07 09 11 13 15 17 19 21
19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20
Norvegia Suedia& Lichtenstein
Norvegia Suedia& Lictenstein
 1.Norvegia
Export Import
0.8 18
0.7 16
0.6 14
12
0.5
10
0.4
8
0.3
6
0.2 4
0.1 2
0 0
95 97 99 01 03 05 07 09 11 13 15 17 19 21 95 97 99 01 03 05 07 09 11 13 15 17 19 21
19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Swistzerland Norway Iceland Switzerland Norway Iceland

 3. Relațiile AELS cu UE

Asociația Europeană de Liber Schimb (AELS sau EFTA) și Comunitatea Europeană (CE),
care ulterior a devenit Uniunea Europeană (UE). Înființată în 1960, AELS a avut CE ca cel mai
important partener comercial. În anii '70, statele AELS au semnat acorduri individuale pentru liber
schimb cu CE, eliminând taxele vamale la produsele industriale în 1977. În anii '80, CE a propus o piață
internă integrată, iar în 1984 s-a adoptat o declarație pentru înființarea unui Spațiu Economic European
(SEE). În 1989, Jacques Delors a propus Acordul SEE, semnat în 1992 și intrat în vigoare în 1994. Unele
state AELS au devenit membre SEE, iar relațiile au fost extinse în 2004. Relațiile dintre SEE și UE,
bazate pe valori și înțelegere reciprocă, sunt menționate în contextul Brexitului și explorării unor noi
relații comerciale.
 Concluzie
În concluzie, Asociația Europeană de Liber Schimb
(AELS sau EFTA în engleză) reprezintă o entitate
Prin intermediul AELS, statele membre au beneficiat de
regională cu o istorie îndelungată și cu contribuții
acces la piețe extinse și de o cooperare eficientă în domenii
semnificative la peisajul economic european. De-a
precum comerțul, cercetarea și dezvoltarea. Totodată, AELS
lungul decadelor, AELS a evoluat de la o organizație
a oferit un model alternativ pentru țările care doresc să evite
percepută în trecut ca rivală față de Comunitatea
o uniune politică strânsă, dar doresc să profite de avantajele
Economică Europeană (CEE) la o entitate care
colaborării economice regionale.
promovează cooperarea și înțelegerea reciprocă.
Cu perspectivele evoluției relațiilor comerciale în
AELS este caracterizată de o abordare flexibilă în
continuă schimbare la nivel global, AELS rămâne un jucător
relațiile comerciale, cu membri care nu sunt neapărat
important, furnizând un cadru flexibil și adaptabil pentru
angajați într-o uniune politică strânsă. Statele membre,
statele membre în vederea promovării intereselor lor
precum Elveția, Islanda, Liechtenstein și Norvegia, au
economice într-un mod sustenabil.
ales calea colaborării și a acordurilor bilaterale pentru a-
și promova interesele economice comune.
Bibliografie

https://unctad.org/
https://www.efta.int/