Mediul de afaceri in Olanda

Evoluţii economice pozitive

Economia olandeză se bazează în mare măsura pe comerţul exterior şi se

remarcă prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi inflaţie moderate, balanţă
comercială excedentara şi rolul de important hub european de transport.
Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ,
plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferate pentru investitori. În
acelaşi timp, firmele olandeze sunt prezente în majoritatea ţărilor lumii,
asigurând constant Olandei poziţii de top în clasamentul investitorilor străini
atât în economiile dezvoltate, cât şi în cele emergente.
Economia olandeză a fost afectată în 2009 de criza economică
internaţională, dar previziunile pentru perioada următoare sunt optimiste.
Biroul olandez pentru analiza politicilor economice previzionează pentru anul
2010 o creştere economică de 1,5%.

Caracterul deschis accentuează vulnerabilitatea economiei

olandeze în faţa pieţelor externe

2001 – 2003
Cu un nivel de expunere relativ ridicat în relaţia comercială cu Statele
Unite, economia olandeză a resimţit acut evoluţia ascendentă a monedei
unice europene în faţa dolarului american. Pe fondul influenţelor externe şi al
evoluţiilor interne nefavorabile, declinul economic a atins un nivel critic în
2003. Creşterea costurilor cu forţa de muncă a afectat negativ nivelului de
competitivitate şi implicit pe cel a exportului.
2004 - 2005
În 2004 au apărut primele semne de redresare economică, cu un spor timid
de 1,7%. Dar revenirea economică nu a putut fi susţinută de cerere, iar
creşterea economică s-a diminuat în 2005 la numai 0,9%.
2006 - 2007
Economia olandeză s-a redresat în 2006, înregistrând o creştere de 3%,
superioară mediei din zona Euro (2,5%). În 2007, Olanda s-a menţinut pe un
trend superior zonei Euro, atingând o rată de creştere de 3,5%, cea mai mare
din ultimii 8 ani. O contribuţie determinantă la relansare a fost adusă de
creşterea exporturilor, din care re-exporturile au avut o pondere
semnificativă, confirmând încă o dată reputaţia de comercianţi a olandezilor.
Un efect pozitiv l-a avut sporirea consumului intern, precum şi creşterea
producţiei de gaze naturale în a doua parte a anului. De asemenea, în
această perioadă au fost implementate reforme majore pe piaţa muncii şi în
domeniul sistemelor de pensii, asigurări sociale şi sănătate, care au avut ca
rezultat îmbunătăţirea gradului de utilizare a forţei de munca şi creşterea
productivităţii.

2008 - 2009
Olanda a înregistrat în 2008 o creştere economică de numai 2%, faţă de
3,5% în anul precedent. În anul 2009, economia olandeză s-a aflat în
recesiune, produsului intern brut scăzând cu 4%. Previziunile pentru 2010
anticipează o creştere economică de până la 1,5%.

Comerţul internaţional se diminuează

În 2009, Olanda a realizat importuri în valoare de 276,01 mld. EUR, în

scădere cu 17,8% faţă de anul precedent, iar exporturile au totalizat 309.76
mld. EUR, în scădere cu 16,4%. Cu aceste valori, Olanda s-a plasat pe locul 3
în clasamentul exportatorilor din Uniunea Europeană, după Germania şi
Franţa, respectiv pe locul 4 în cel al importatorilor, devansată de aceleaşi ţări
plus Marea Britanie.
Volumul schimburilor comerciale ale Olandei în perioada 2001 - 2009 (mld.
EUR):

Schimbur 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
i
comercial
e
Import 218.3 205.5 206.8 228.2 249.8 285.3 307.2 332.0 276.0
3 7 7 5 4 7 7 7 1

Export 241.3 232.7 234.1 255.6 281.3 318.9 347.5 367.8 309.7
7 0 7 6 0 5 0 3 6
Balanta 23.01 27.13 27.30 27.41 31.46 33.58 40.23 35.76 33.75
Sursa: Biroul de Statistică

Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum
de marfă de două ori mai mare decât în portul concurent Anvers, activităţile
portuare contribuind anual cu aproximativ 10% la formarea PIB. Principalele
mărfuri tranzitate sunt maşinile şi echipamentele, produsele chimice,
carburanţii şi produsele alimentare, partenerii cei mai importanţi atât la
import cât şi la export fiind Germania, Belgia, Franţa, Marea Britanie şi
Statele Unite.

Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor

Sectorul serviciilor furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern

Brut, din care serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB.
În domeniul comercial, cel mai important segment de afaceri este cel al
vânzărilor cu ridicata şi cu amănuntul (peste 13% din valoarea adăugată
brută), urmat de cel al serviciilor din domeniul tranzacţiilor imobiliare (circa
8%), sectorul serviciilor din transporturi şi comunicaţii (7%) şi cel al serviciilor
financiar-bancare (6,5%).
 Odată cu creşterea gradului de integrare a pieţelor financiare, sectorul
olandez de profil a reacţionat prompt şi dinamic şi şi-a diversificat oferta de
servicii, băncile olandeze fiind o prezenţă activă pe piaţa internaţională.
Totodată, în Olanda funcţionează 60 de filiale şi sucursale ale unor bănci
europene, asiatice şi americane.
Bursa de Valori Mobiliare de la Amsterdam - Euronext
[ www.euronext.com ], este cea mai veche instituţie de acest gen din Europa
şi una dintre cele mai importante din lume. În prezent, face parte din
Euronext N.V., primul operator bursier pan-european, creat în 2000 prin
fuziunea burselor de valori din Amsterdam, Bruxelles şi Paris.
În 2002, Euronext N.V. s-a extins prin achiziţionarea platformei de
tranzacţionare a instrumentelor financiare derivate LIFFE (London
International Financial Futures and Options Exchange) şi fuziunea cu bursa de
valori din Lisabona. La data de 4 aprilie 2007, NYSE Group Inc. şi Euronext
N.V. au lansat holdingul NYSE Euronext, devenit cel mai mare grup bursier la
nivel mondial.
Servicii de finanţare a afacerilor sunt asigurate şi prin alte instituţii
specializate, cum ar fi: Banca Naţională Investiţii - NIB Capital
[ www.nibc.com ] specializată în împrumuturi pe termen mediu şi lung,
companii de investiţii de capital (iniţial create de guvern, în prezent semi-
independente) şi agenţii regionale de dezvoltare (servicii financiare pentru
înfiinţarea de noi companii sau preluarea riscului).
Cea mai mare concentrare economică se înregistrează în partea de vest a
Olandei, cunoscută sub numele de Randstat, unde îşi au sediul şi îşi
desfăşoară activitatea peste 45% din numărul total de companii. Partea de
sud a ţării, de asemenea bine dezvoltată, este în prezent o zona industrială în
creştere, orientată în principal spre export şi cu o pondere de circa 25% în
economia naţională.
Sectorul energetic. Principala resursă naturala a Olandei este gazul
natural, ceea ce ii conferă o poziţie importantă din punctul de vedere al
asigurării surselor de energie la nivel comunitar. Între 15% şi 20% din
consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în
Olanda. În ultimii decenii sectorul energetic a avut, şi continuă sa aibă, o
contribuţie importanta la prosperitatea Olandei. Producţia de gaze naturale
generează 2.1% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ 11.000 locuri de
muncă. Anual, în Olanda se extrag 70 miliarde m3 din care cca. 35
miliarde m3 pentru consumul propriu. Rezervele sunt estimate la aproximativ
1.600 miliarde m3 la care este posibil să se adauge resurse suplimentare,
neconfirmate încă, de 200 – 570 miliarde m3.
Industria este concentrată în domenii de înaltă tehnologie: bio-tehnologie,
chimie fină, industrie farmaceutică, electronica, IT&C, tehnologie medicală,
realizarea de materiale noi, industria alimentară, imprimerie.
Multe dintre marile companii transnaţionale sunt fondate şi au sediul
central în Olanda: holdingul financiar-bancar ABN-AMRO, căruia îi aparţin mai
multe bănci în Europa: AEGON NV, una dintre cele mai mari companii de
asigurări în lume; ARCELOR Mittal, producător de oţel; HEINEKEN NV, un
cunoscut producător de bere; ING Group, afaceri bancare; AHOLD,
proprietarul mai multor reţele de super-markete în Europa şi SUA; PHILIPS,
producător de electronică şi electrocasnice; Royal Dutch SHELL, una dintre
cele mai mari companii de petrol şi gaz în lume ( cifra de afaceri 458 mild $,
locul 1 in top 300 cele mai mari firme din lume); TNT, poşta-expres;
UNILEVER, unul dintre cei mai mari din lume producători de produse
alimentare şi de obiecte de uz de consum.
Agricultura olandeza, puternic mecanizată, este recunoscută pe piaţa
mondială ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole şi este un
exportator important de carne şi produse lactate. Olanda se afla pe primul loc
în lume la exportul de flori vii, locul II la exportul de caşcaval.
Fiecare segment al industriei agricole îşi are o structură proprie de
organizare prin care îşi promovează şi apăra interesele: “Dutch Organisation
for Agriculture and Horticulture” (LTO Nederland), “Dutch Dairy Organisation”
(NZO), ”Joint Dairy Federation” etc.

Ca urmare a restricţiilor impuse de Uniunea Europeana la producţia

animalieră şi din raţiuni ecologice, cotele alocate Olandei de UE au devenit
insuficiente, mulţi fermieri fiind nevoiţi să se îndrepte către ţări care nu se
confruntă cu aceste probleme. În acest sens, Republica Moldova devine din
ce în ce mai interesantă ca potenţiala destinaţie pentru capitalul olandez.
O caracteristică importantă a economiei olandeze este dată de numărul
mare de întreprinderi mici şi mijlocii - IMM (cu mai puţin de 250 de
angajaţi). Sectorul IMM în Olanda este constituit din peste 550.000 de
companii. Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă mai mult de 99% din
totalul firmelor olandeze şi asigura circa 2.5 milioane locuri de muncă. Cifra
de afaceri realizata în sectorul IMM-urilor este de circa 450 miliarde Euro, şi
reprezintă peste 50% din cifra de afaceri realizata în întreaga economie
olandeză.
PIB 794,777 mild $ 2009
Cresterea PIB-ului 4,3 2009
PIB/loc 48,223 $ 2009
PIB/sector agricultura 1,9 ,industrie 24,4 ,servicii 73,7
Inflatia 1,2 2009
Pop. Sub pragul de saracie 10,5 2005
Forta de munca 8,33 mil 2009
Forta de munca ocupata agricultura 2 ,industrie 18 ,servicii 80
2005
Somaj 4,5
Exportul 397.6 mild $
Exportul de bunuri: masini si echipamente, produse chimice,
combustibil
Prinicipalii parteneri de exp: Germania 25.4 , Belgia 13.7 , Franta 8.9 ,
Marea Britanie 8.8 , Italia 5.2
Importurile 358.9 mild $
Marfurile importate masini si echipamente de transport, produse
chimice,
combustibili, produse alimentare,
imbracaminte.
Prinicipalii parteneri de imp: Germania 16,6 , China 10.1 , Belgia 8.7 ,
SUA 7.5
Investitii straine directe 661 mild.$ 2009
Datoria externa 3733 mild.$ 2009
Datoria publica 62.2 din PIB 2009
Venituri 335.4 mild $ 2009
Cheltuieli 372.5 mild $ 2009
Ajutor economic 4 mild euro 2005
Rezerve Externe 30.7 mild $ estimare 2010