Ministerul Educației și Cercetării

Academia de Studii Economice a Moldovei

Facultatea Relații Economice Internaționale

Proiect individual la disciplina Integrare

Economică și Economie Europeană

Autor:Butucel Laura,gr 211,EMREI,

Coord. Şt.:Popa Marina,dr.,conf.univ.
 1.Necesitatea integrării în UE și descrierea procesului de integrare:

Stat membru al UE de la: 1 ianuarie 1958

În 1951, negocierile desfăşuarate între şase ţări – Belgia, Franţa, Germania, Italia,Luxemburg şi
Olanda – au condus la semnarea Tratatului de la Paris,prin care se înfiinţa Comunitatea Europeană a
Cărbunelui şi Oţelului (CECO).
Membri fondatori: 1957 – Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda;
După 1945, Olanda a devenit o ţară
industrializată, cu o economie competitivă, bazată pe export şi investiţii pe terţe pieţe. În 1948 a
format împreună cu Belgia şi Luxemburg, Uniunea Vamală Benelux. Membru fondator al
Comunităţii Economice Europene - UE (1957) şi al NATO (1949). Din 1999, a adoptat moneda
euro.
2.Analiza indicatorilor macroeconomici
Olanda este cea de-a 6-a cea mai mare economie UE.
În anul 2017, bugetul naţional a înregistrat un excedent de 0,7% din PIB, cu o creştere
economică de 3,3%, iar PIB/capita a reuşit să întreacă nivelul de dinaintea crizei economico-
financiare. Noua politică fiscală anunţată de noua coaliţie de guvernare pentru perioada 2018-
2021 prevede planuri pentru creşterea cheltuielilor publice şi investiţii publice, generând astfel, o
creştere a cererii domestice şi a consumului privat şi a investiţiilor. De asemenea, noua politică
guvernamentală are în plan şi sporirea locurilor de muncă din sectorul privat şi cel public, cu
intenţia de a continua reducerea ratei şomajului, care în 2017 era la 4,8%.Olanda are cel mai
mare al 5-lea PIB/capita in UE (48.326 Euro, 2016) cu o creștere estimata de cca. 2% in
2017 si locul 5 mondial din punct de vedere al prosperității conform indicatorilor UNDP ai
nivelului de viată.Conform statisticilor, în afară de o politică fiscală în expansiune, rezultatul
unei economii globale favorabi le, a dobânzilor mici şi a unei pieţe imobiliare suficient de stabile
şi puternice vor genera o dezvoltare economică robustă şi pe scară largă. În anul 2019, prognoza
arată că această creştere economică va fi puţin redusă, mai ales din cauza unor impulsuri mai
diminuate în ceea ce priveşte politica bugetară şi a unei reducei în exporturi, însă nu există
semne ale unei economii la răscruce. Cu toate acestea, creşterile economiei olandeze, deşi
ridicate in context Euroland, nu vor fi similare cu nivelurile înregistrate înainte de 2007. Acest
lucru se datorează nu numai crizei economice, dar şi factorilor structurali precum: creşteri mai
 mici pe piaţa forţei de muncă,tendinţa stagnantă a femeilor care participă pe piaţa muncii şi a
unei creşteri diminuate în ceea ce priveşte productivitatea structural.

.
3.Participarea in circuitul economic european și mondial.Comerțul inter și extra
comunitar

Comerţul internaţional olandez ancora sustenabila de creștere economica.

Deficitul comercial –notiune „necunoscuta”
In anul 2011, exporturile au totalizat 405,1 miliarde euro, cu 9% mai mult decat in anul 2010.
Olanda a fost pe locul 2, avand cele mai mari exporturi din Europa, după Germania, si a fost al
cincilea mare exportator la nivel global.In 2017 exporturile olandeze de marfuri au crescut in
termeni nominali cu cca. 12% fata de 2016 acestea reprezentand cca. 80% din PIB. Importurile au
însumat cca. 510 Mld. Euro în 2017, înregistrând o creştere de cca.12% comparativ cu 2016. Olanda
era în anul 2017 pe locul 4 în ceea ce priveşte valoarea importurilor.
In 2017 Olanda a fost al doilea exportator european dupa RFG si cel de-al 7-lea (in scadere cu 2
locuri) exportator mondial cu cca. 580 Mld. Euro (cca. 3,7% din exportul mondial) si un excedent
comercial de aproape 70 Mld. Euro si cel mai mare exportator de produse agricole după SUA.
Principalele produse la export sunt maşini şi echipamente, combustibili minerali, alimente,
îmbrăcăminte şi articole din îmbrăcăminte şi produse farmaceutice, 60% dintre acestea fiind
destinate pietei unice europene.
Volumul schimburilor comerciale ale Olandei în perioada 2015 - 2017 (mld. euro):
Schimburi comerciale 2015 2016 2017
Import 461,797 456,289 508,372
Export 514,309 516,248 577,130
Balanta 52,512 59,959 68,758

Pozitia dominanta a Olandei in comertul exterior se datoreaza în principal exporturilor de tranzit

către alte ţări europene. În acest sens, Olanda este cu adevarat poarta - „Gateway” - spre Europa
pentru marfuri din state terte.Jumatate din exporturile olandeze sunt exporturi de tranzit.
Prin Rotterdam, cel mai important port european, este tranzitat un volum de marfă de două ori mai
mare decât în portul concurent alaturat Anvers, activităţile portuare contribuind anual cu
aproximativ 10% la formarea PIB.
Principalele mărfuri tranzitate sunt maşini şi echipamentele, produse chimice, carburanţi şi
produsele alimentare.

În anul 2016, pentru Olanda cei mai importanţi parteneri la export au fost: Germania (22,32%),
Belgia (10.31%),Marea Britanie (8,99%), Franţa (8,11%), SUA (4,32%). La import, principalii
parteneri în 2016 au fost Germania(18,23%) Belgia (10,47%), China (9%), SUA (8,25%), Marea
Britanie (5,35%).

4.Analiza competitivității economice

“Determinanţii cererii” reprezinta unul dintre indicatorii competitivitatii globale analizati in

diamantul lui Porter care se referă la dimensiunea, structura, internaţionalizarea şi ritmul de creştere
al cererii, complexitatea cumpărătorilor, capacitatea unei industrii naţionale de a prefigura cererea
mondială, etc.
Caracteristicile cererii interne au un efect foarte semnificativ asupra strategiei firmelor
nationale, prin gusturi, sofisticare, dimensiune si, în consecinta, prin presiunea indusa asupra
costurilor, a inovatiei si a calitatii;
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra cererii pe piata interna, dar si implicatiile
ei in pozitionarea Olandei pe piata internationala, vom analiza o serie de factori si evolutia acestora
pe perioada ultimilor ani si in special a ultimului an comparativ cu 2007. Trebuie tinut cont de faptul
ca economia globala si implicit economia olandeza traverseaza o perioada de criza care se reflecta in
mod evident si asupra pietei si cererii de produse si servicii.
Competitivitatea Olandei la nivel global este analizata folosind atat indicatori din raportul anual al
competitivitatii, The Global Competitiveness Report 2008-2009 , cat si date statistice si informatii
economice publicate in rapoarte ale guvernului si ale companiilor existente pe piata interna si
internationala.
Un prim indicator care sa reflecte situatia actuala putem considera competitia pe piata interna a
companiilor olandeza, care pe o scara de la 1 la 7 in ceea ce priveste implicarea
diverselor industrii, situeaza Olanda pe locul 3 cu un punctaj de 6.1 intre cele 134 de tari
analizate in raportul competitivitatii.Ingloband acest indicator alaturi de altii precum indicele de
dominare a pietei si eficienta politicilor anti monopol, care situeza Olanda pe locurile 5 si respectiv
1, specialistii considera eficienta pietei bunurilor ca fiind unul dintre avantajele competitionale ale
acestii tari.
Analizand evolutia unora dintre determinatii cererii pe piata locala olandeza putem contura o
imagine atat a pietii interne cat si international
Preturile si inflatia
Odată cu lansarea EURO în ianuarie 1999, indexul comunitar al preţurilor de consum a
devenit indicatorul oficial de monitorizare a inflaţiei în zona EURO. Acest indicator este folosit si
de Banca Centrala Europeana ca prim instrument de control al rezultatelor politicii sale
monetare, institutia mentionată propunandu-ai sa mentina acest indicator “foarte aproape de
2%, dar sub acest nivel”. Statele membre Uniunii Europene au reusit sa mentina sub control
inflatia, care a scazut în anii 1990, cu un minim remarcabil în 1999, de numai 1,2%. Aceasta a
urcat apoi in anii 2000, situandu-se foarte aproape de 2% în 2003 si 2004 (vezi anexa2.1) .
Olanda s-a menţinut aproape de aceste medii ale Uniunii Europene, cu excepţia anului
2001, când puseul inflaţionist a ajuns în această ţară la 5,1%. In ultimii ani si chiar si pe
perioada anului 2008 Olanda a avut si are una dintre cele mai scazute inflatii din zona euro.
Pentru intregul an 2007, inflatia in Olanda a fost de 1.6% situandu-se astfel pe locul 11
in topul celor 134 de tari analizate in raportul de competitivitate globala.. In 2006 a fost 1.1%
reprezantand cea mai mica valoare inregistrata din 1989. Cresterea din 2007 s-a datorat in
principal scaderii considerabile a preturilor in 2006.
Rata inflatiei din ianuarie 2008 a fost de 2%, crescand cu 0.1% in comparatie cu
decembrie 2007. Potrivit evolutiei indicelui preturilor de consum publicat in rapoartele statistice,
este pentru prima oara in ultimii 2 ani cand aceasta rata a atins un nivel de 2%. Datorita
cresterii preturilor la articole de imbracaminte si produse alimentare s-a inregistrat o crestere
medie a inflatie de 2% fata de aceeasi perioada a anului 2007. Preturile energiei si electricitatii
au avut un efect descendent asupra inflatiei, in medie inregistrandu-se o scadere de 1.8% fata
de ianuarie 2007. In aceasta perioada a crescut valoarea cheltuielilor in transport.
Ajustarea anuala a primelor de asigurare medicala suplimetara, care au crescut cu
aproximativ 12% a avut un efect benefic asupra inflatiei
Rata inflatiei in februarie si martie a ajuns la 2.2%, crestere stagnata partial de scaderea
preturilor la articole de imbracaminte, asa cum arata si indicele preturilor de consum publicat in
rapoartele economice. Din septembrie 2007 , populatia olandeza plateste mai mult in fiecare
luna pentru produsele de larg consum, cresterea de 6.3 % a preturilor produselor alimentare
din mai 2008 fiind cea mai mare inregistrata din 2002 pana in prezent. Cel mai mare efect
asupra acestei cresteri l-au avut produsele lactate, laptele costand cu 22% mai mult decat anul
trecut, iar branza si untul cu 19%. Pe de alta parte, consumatorul de rand olandez aloca 14%
din bugetul pentru alimentatie produselor lactate
Principalul factor al cresterii preturilor de retail il reprezinta costurile de fabrica crescute,
desi contribuie semnificativ si adaosurile comerciale si transportul. Apogeul cresterii preturilor
de fabrica a fost in octombrie 2007,cand s-a inregistrat o crestere de 33% fata de octombrie
2006. In lunile urmatoare cresterile au fost cu mult mai mici, in aprilie inregistrandu-se o
crestere de 4% in comparative cu un an in urma. Totusi preturile de pe piata au crescut cu 17%.
In luna august inflatia a atins un nivel record de 3.2%. Preturile carburantilor au scazut
cu 4% in decursul unei luni.Desi in iulie preturile carburantilor erau cu 15% mai mari decat cu un
an in urma , iar in august cu 13%, inflatia nu a scazut datorita preturilor in crestere a florilor,
plantelor in ghiveci si articolelor de imbracaminte.
Consumatorii olandezi se confrunta cu o puternica crestere a preturilor din magazine in
ultimele 6 luni. Cu toate astea in ultimele decenii cheltuie din ce in ce mai putin pentru produse
alimentare din bugetul total .
Acesta este in special rezultatul situatiei de pe piata globala, unde cererea din ce in ce
mai mare a determinat cresterea preturilor. Ultima crestere asemanatoare din Olanda a avut loc
in 2002, la scurt timp dupa izbucnirea epidemiei bolii vacii nebune (ESB) si bolii Foot-and-mouth
(FMD), cand a crescut brusc pretul carnii.
Per total, evolutia preturilor produselor alimentare este mult mai neconstanta decat
intreaga inflatie. Importanta influentei unei categorii anume in calculul inflatiei depinde de cat se
cheltuie pentru categoria respective de produse si servicii. Daca in 1969 cheltuielile pentru
produse alimentare reprezentau 25% din inflatie, in 2006 acest procent a scazut sub 10%.
Rata inflatiei a fost in octombrie 2.8%, considerabil mai scazuta fata de septembrie
cand preturile de consum erau cu 3.1% mai mari decat in septembrie 2007. Aceasta se
datoreaza scaderii bruste a pretului petrolului. Pretul petrolului in octombrie a scazut cu 8.8%
fata de luna precedenta, fiind cea mai brusca scadere pe parcursul unei luni din ultimele 3
decenii.
Preturile produselor alimentare au avut un efect descendent usor asupra inflatiei,
crescand pe parcursul ultimului an cu 6.3%
 Opinia (increderea) consumatorilor
In stransa legatura cu evolutia preturilor este si opinia consumatorilor referitoare la
climatul economic per ansamblu al tarii. Astfel, in prima perioada a anului 2008 opinia
consumatorilor s-a deteriorat substantial scazand cu 12 puncte fata de anul trecut ajungand la
un indice de -23 .
In ciuda viziunii lor descurajante asupra economiei, dorinta de cumparare s-a deteriorat
intr-o masura foarte scazuta. Opinia referitoare la propria situatie financiara a ramas aproape
neschimbata. Pe de alta parte, sunt mai incantati de ideea achizitionarii de obiecte valoroase
precum automobile sau obiecte de mobile.
Consumatorii olandezi au cheltuit cu 2.1% mai mult pe produse si servicii in aprilie 2008
decat in aprilie 2007. Cheltuielile inregistrate au fost cu 30% mai mult pentru energie, aproape
jumatate din cresterea consumului fiind datorata consumului crescut de gaze. Pe de alta parte
consumul de produse alimentare, bauturi si produse din tutun a scazut cu 1.3%.
In plus s-a cheltuit cu 1.8% mai putin pentru bunuri durabile, in principal articole de
imbracaminte si incaltaminte, dar in continuare au fost cheltuite sume considerabile pentru
articole lectronice si electrocasnice.
Spre jumatatea anului consumatorii au cheltuit cu 2.7% mai mult pentru servicii.
Dorinta de cumparare a cetatenilor s-a imbunatatit in septembrie, dar intr-o masura mai mica
fata de increderea in climatul economic.
Fara echivoc numarul persoanelor optimiste in ceea ce priveste viitorul lor financiar
imediat depaseste cu mult pe cel al celor cu mai putina incredere in climatul economic,
imbunatatindu-se considerabil atitudinea pe tot arcursul ultimului an.
Conform raportului de competitivitate globala, in ceea ce priveste indicele de preferinta
al cumparatorilor, Olanda se situeaza pe locul 13 cu un punctaj de 4.9 pe o scara a
determinantilor de alegre a rodusului pornind de la decizi bazata exclusiv pe pretul scazut si
pana la analiza detaliata a caracteristicilor produslui.
In ceea ce priveste industria florilor, acest indice este foarte ridicat, decizia cumpararii
fiind in general bazata pe caracteristici si nu pe pretul scazut. Statistici bazate pe achizitiile
personale de flori taiate si plante in ghiveci ale consumatorilor ajuta la crearea unei imagini
asupra profilului consumatorului si preferintei acestuia. Astfel, fata de cum ne-am fi asteptat
procentul de femei care cumpara flori este de 79% iar cel al barbatilor de doar 21 %. Dintre
acestea 46% sunt plante de gradina, 34% flori proaspat taiate si 20% plante decorative de
interiorsi 63% sunt achizitionate pentru propria persoana si numai37 % pentru a fi daruite.
 Importuri si exporturi
Folosind ca masura de evaluare a pietei indicele pietei interne, ce reprezinta suma
produsului intern brut si valoarea importurilor de bunuri si servicii, din care se scade valoarea
exporturilor de bunuri si servicii, Olanda se situeaza pe locul 20 cu un punctaj de 4.8 dintr-un
maxim de 7, conform raportului competitivitatii.
Desi este considerat de specialisti ca un dezavantaj al competitvitatii, la inceputul lui
2008 volumul de bunuri exportate a fost cu aproape 8 procente mai mare decat in aceeasi
perioada a anului precedent, fapt ce corespunde cu cresterea medie a primului semestru. Rata
cresterii volumului de importuri a fost cu 4 procente mai mare decat in aprilie anul trecut.
Preturile pentru importuri si exporturi au crescut in mod gradual incepand cu septembrie
2007, partial ca rezultat al preturilor in continua crestere ale petrolului si produselor petroliere. In
aprilie, atat preturile produselor importate cat si ale celor exportate au crescut cu 5% fata de
aceeasi perioada a anului precedent.
Valoarea exporturilor a fost de 31,4 milioane de euro, cu 19% mai mult decat in aprilie
2007, iar valoare importurilor a crescut cu 15 procente la 28 de mil euro, ducat la un excedent
de 3,4 mil euro. Fata de aprilie 2007 asta insemna o crestere cu 1,4 mil euro.
Valoare impoturilor si exporturilor de produse alimentare si combustibili a crescut
substantial si deasemenea s-au inregistrat cresteri si in cazul importurilor de produse chimice.
Cresteri mai semnificative s-au inregistrat la exporturile catre tarile UE decat la cele din afara
UE.
In ceea ce priveste industria florilor, exporturile de anul trecut au inregistrat 5.5 milioane
de euro.Olanda este nu numai cel mai mare exportator si importator de flori taiate si plante in
ghiveci, dar detine si cea mai mare casa de licitatii pentru vanzarea lor.
In luna iulie a acestui an, volumul exporturilor de bunuri a crescut cu 3%, iar importurile
au crescut cu 2 procente. Valoarea importurilor de produse alimentare si carburanti(mineral
fuels) au crescut in mod substantial, ca si exporturile de produse chimice si carburanti .
In septembrie, volumul exporturilor a crescut cu 1% fata de anul trecut fiind cea mai
mica crestere din ultimii 5 ani. Volumul importurilor a crescut cu 4 procente. Valoarea
exporturilor s-a ridicat la 32.7 milioane euro cu 13% mai mult fata de anul trecut, iar valoare
importurilor a crescut cu 17% ajungand la 29.7 milioane euro.
Preturile importurilor cat si exporturilor au crescu cu 6% fata de anul precedent. Pretul in
scadere al petrolului a incetinit cresterea preturilor atat pentru importuri cat si pentru exporturi.
 Accesul la tehnologie
Companiile majore din sectorul ICT trebuie sa faca fata competitiei in mod special din
Asia si mai ales din India, pentru ca acolo companiile pot fi mult mai eficiente din punct de vedre
al costurilor.
O problema majora a serviciilor in domeniul ICT o reprezinta insuficienta personalului
specializat si de aceea s-au orientat catre externalizare – atat companiile mari cat si clientii ale
caror produse sunt dezvoltate in alte tari.
In ceea ce priveste accesul la tehnologie si gradul de utilizare al aparaturii de ultima
generatie si infrastructurii IT, atat la nivelul consumatorului de rand cat si al companiilor si
12
institutiilor guvernamentale, Olanda reprezinta un exemplu la nivel international, ocupand locul
15 cu un punctaj de 6.2 dintr-un maxim de 7, conform indicelui de disponibilitate de noi
tehnologii.(vezi anexa 2.2)
Numarul de abonati la internetul de mare viteza este in continua crestere find
momentan de 31.8 la 100 de locuitori si situand Olanda pe locul 2 conform raportului de
competitivitate globala.
Acelasi loc il ocupa si in ceea ce priveste numarul de computere personale si utilizatorii
de internet cu o cifra de 91.2 respectiv 85.7 la 100 de persoane.Ca reactie la competitia acerba,
companiile IT si-au concentrat atentia pe activitatile de baza, acesta fiind modul de pastrare al
statutului de companii competitive.
In ceea ce priveste telecomunicatiile, anumite segmente de piata au fost privatizate in
ultimii ani, iar ca rezultat a crescut numarul de furnizori ca si gama de produse si servicii
oferite.La nivel global Olanda ocupa locul 14 in ceea ce priveste abonamentele de telefonie
mobila cu un numar de 105.9 abonamente la 100 de locuitori si locul 22 pentru telefonia fixa cu
45.6 linii telefonice principale la 100 de locuitori.
Desi preturile au scazut si calitatea serviciilor a crescut, piata intr-o continua miscare a
devenit mai putin transparenta pentru consumatori. De asemenea piata serviciilor convergente
cunoaste o crestere semnificativa, ceea ce nu poate insemna decat faptul ca furnizorii cauta si
alte infrastructuri decat cele in care operau pana in prezent oferind o gama mai variata de
produse si servicii.
Accesul la tehnologie influenteaza evident si cea mai mare industrie olandeza, industria
florilor prin sistemul de e-comerce, din ce in ce mai activ si mai folosit pe toate pietele. Prin
intermediul unei retele de comunicatii IT producatorii si clientii pot comunica prin e-mail sau
pagini de Internet.
Companiile olandeze care produc si comercializeaza produse horticole cauta in mod
constat modalitati de cercetare si dezvoltare pentru a-si eficientiza serviciile. Exportatorii detin
sisteme on line prin care cumparatorii isi pot comanda produse rapid si eficient. Incepand cu
anul 2001 acestia utilizeaza un sistem de comunicatii inovator, IRIS Online cu o infrastructura
logistica impresionanta. Peste 80% din vanzatorii retail plaseaza comenzile prin intermediul
acestui sistem si receptioneaza marfa (flori, plante, arbusti) de 2 ori pe saptamana, in timp ce
restul folosesc modalitatile clasice (telefon ,fax). Sistemul pastreaza o evidenta a disponibilitatii
produselor in functie de sortimente.
Luand in considerare toti acesti indicatori si factori ai pietei interene putem concluziona
ca nivelul de competitivitate al Olandei este unul ridicat si asa cum ne spun si ultimele rapoarte
oficiale ale competitivitatii globale si previziunile lor, pozitia actuala si viitoare pe piata
internationala este una de top.

Forumul Economic Global a studiat competitivitatea natiunilor in ultimii 30 de ani.

Incepand din 1979, The Global Competitiveness Report examineaza competitivitatea fiecarei
economii nationale pe plan mondial.
In ceea ce priveste economia Olandei, putem remarca printr-o analiza comparativa o
imbunatatire a scorului de competitivitate al tarii in ultimii ani.
Concret, pozitia ocupata de Olanda in raportul de competitivitate 2006-2007 era 11 dintrun numar
de cca 130 de tari. Inbunatatind scorurile referitoare la mediul general de afaceri si
inovatie, Olanda se pozitioneaza in urmatorul an pe locul 10, cu un scor de 5.4 din 7 puncte.
In ultimul Raport al Competitivitatii Globale al Word Economic Forum,respectiv 2008-
2009, economia Olandei este cotata pe locul 8, intrand in randul celor mai dezvoltate si
competitive economii la nivel global.Privind pe ansamblu, se pot observa indicatori ce
evidentiaza avantaje competitive in toti factorii mentionati in diamantul lui Porter.
In concluzie, principalele avantaje ce au dus la imbunatatirea competitivitatii Olandei in
ultimii ani sunt:
- Comportamentul correct, nespeculativ, al companiilor pe piata;
- Infrastructura, in pricipal tranportul aerian si naval si furnizarea electricitatii;
- Calitatea educatiei si accesibilitatea la specializari;
- Liberalizarea pietei si politica anti-monopolista;
- Politica libera de acordare a creditelor;
- Accesibilitatea la tehnologie
5. Analiza capacității inovaționale a țării, după Raportul Global al inovatiei și cel
European
Tabloul de bord european privind inovarea 2021

Tabloul de bord european anual privind inovarea (EIS-European innovation scoreboard) prezintă o
evaluare comparativă a performanțelor în materie de cercetare și inovare ale statelor membre UE și
ale unor țări terțe selectate, precum și punctele tari și punctele slabe ale sistemelor lor de cercetare și
inovare. Acesta ajută țările să evalueze domeniile în care trebuie să își concentreze eforturile pentru
a obține performanțe sporite în materie de inovare.
Raportul EIS 2021 este prima ediție publicată utilizând cadrul de măsurare revizuit, precum și noi
indicatori care reflectă digitalizarea și inovarea durabilă. Toate rezultatele pentru UE sunt pentru
cele 27 de state member actuale. Majoritatea datelor utilizate în acest raport nu sunt suficient de
recente pentru a reflecta impactul pandemiei de COVID-19.

Mai recent, între 2020 și 2021, performanțele s-au îmbunătățit în cazul a 20 de state membre, în
special Cipru și Estonia, iar performanțele au scăzut în șapte state membre, inclusiv Franța, Irlanda,
Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Țările de Jos.

Țările de Jos este una dintre tarile inovatore importanta, cu performanțe peste media UE.
6. Schimbările survenite la nivel de politici comunitare

Politici Comunitare
Uniunea Europeana numara in prezent 27 state membre si 496 milioane locuitori. In UE nu exista o
majoritate, ci numai minoritati. In ciuda diferentelor dintre acestea, la baza intregii constructii
europene a stat vointa de a lucra impreuna, pe baza unor interese comune. Acestea au
condus la convingerea ca in unele domenii se pot obtine rezultate mult mai bune la nivel european
decat la nivel national. Asa s-a ajuns la politici comune tuturor statelor membre,elaborate si adoptate
de institutiile comunitare cu aplicabilitate pe intreg teritoriul Uniunii. De multe ori, asfel de politici
comune raspund si unui principiu fundamental al constructiei
europene, acela al solidaritatii si coeziunii. Existenta politicilor comune confera unicitate Uniunii
Europene, pentru ca demonstreaza acceptarea cedarii unei parti a suveranitatii statelor membre catre
institutiile europene. Prezentam mai jos elementele fundamentale referitoare la cateva din aceste
domenii ale politicilor commune europene.

Olanda este una dintre ţările fondatoare ale CEE/UE şi deține un rol important în promovarea
cooperării pe plan comunitar.
A deţinut Preşedinţia UE în a asumat în repetate rânduri Președinția Consiliului UE, ultima oară pe
durata primului semestru al anului 2016.
Prioritățile Olandei la nivelul Uniunii Europene în această perioadă se concentrează cu precădere pe
redresarea economică post-COVID, economia circulară și tranziția industrială pe baza Pactului
Verde European, respectarea statului de drept și a drepturilor și libertăților fundamentale.

7. Sursele de finanțare primite de la UE și principalele proiecte desfășurate

Bugete și finanțare
 Cu cât contribuie și cât primesc Țările de Jos?
Contribuția financiară a fiecărei țări din UE la bugetul Uniunii este calculată în mod echitabil, în
funcție de mijloacele de care aceasta dispune. Cu cât este mai importantă economia unei țări, cu atât
este mai mare contribuția sa.
Bugetul UE nu este menit să redistribuie bogăția, ci să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor
europeni.

Proiecte finanțate de UE în Țările de Jos:

Sumele cu care contribuie Țările de Jos la bugetul UE sunt direcționate către finanțarea de programe
și proiecte în toate țările UE (construcții de drumuri, granturi pentru cercetători, protecția mediului
etc.).

Bibliografie
http://europa.eu/
file:///C:/Users/admin/Downloads/EIS%202021%20-%20Executive%20summary%20RO.pdf
https://gondrand-logistics.com/