UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN

BACĂU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345
www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro

PROGRAM DE STUDII: MARKETING

FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: ID

PROIECT LA COMERT INTERNATIONAL

ANALIZA EVOLUTIEI COMERTULUI INTERNATIONAL AL ROMANIEI

Student: MANDACHE IONUT MARIUS

Grupa:45ID11

An universitar: 2023-2024

Activitatea de comerţ internaţional joacă un rol important în creşterea economic a unei

ţări. Volumul total al comerţului internaţional exprimă capacitatea unei ţări de a produce
anumite bunuri sau de a asigura servicii peste nevoile naţionale. În cazul când aceste bunuri şi
servicii sunt de calitate sau reprezintă o necesitate a altui stat, excedentul de producţie se
export. Realizarea exporturilor în condiţiile pieţei libere au loc în condiţii de profi tabilitate
aducând astfel o sursă de la creşterea Produsului Intern Brut. Pe această cale costurile
efectuate cu producţia pentru export prin preţurile la care se realizează, reprezintă un spor la
realizarea Produsului Intern Brut. Exporturile realizate au loc în contextual în care
producătorii români sunt specializaţi şi asigură bunuri şi servicii de calitate, competitive ca
preţ pe piaţa internaţională. Aceasta înseamnă că prin exporturile realizate o ţară se înscrie în
categoria exportatorilor. În antiteză, ţările care nu pot produce ca structură şi cantitate,
întreaga gamă necesară echilibrului economiei sale naţionale recurg la importuri. Importurile,
în condiţii generale, reprezintă un aspect negative deoarece trebuie să se producă alte produse
pentru a asigura sursa fi nanciară de import. Trebuie să facem o distincţie şi în cazul
importurilor. Atunci când se realizează importuri de completare, aspect care reprezintă
sporirea producţiei interne, importurile sunt necesare şi utile. În varianta în care se import
bunuri de consum, mai ales cu produse care se realizează şi în ţară, importurile au efecte
negative asupra creşterii economice. În statistică se ia în calcul indicatorul export net, calculat
ca diferenţă între total export şi total import. Exportul net cu semn algebric negative exprimă
un defi cit al balanţei comerţului internaţional, deducându-se din totalul vânzărilor când se
calculează Produsul Intern Brut. Dimpotrivă, dacă semnul algebric al exportului net este
pozitiv aceasta semnifi că o creştere a PIB pe seama activităţii de comerţ internaţional.
România se înscrie în mod permanent ca o ţară cu defi cit al balanţei de comerţ internaţional.
Defi citele sunt an de an de ordinal miliardelor de euro. În acest context este interesantă
analiza propusă.

Valoarea totală a comerţului internaţional al României, în luna ianuarie a anului 2020,

a fost de 12.703,4 mil. euro, în creştere cu 3,4% faţă de luna ianuarie a anului 2019, exportul
înregistrând o creştere la 5.691,6 mil. euro (+3,3%), iar importul o creştere la 7.011,8 mil.
euro (+3,4%). În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu 3,7%,
de la nivelul de -1.273,0 mil. euro (la 31 ianuarie 2019), la -1.320,2 mil. euro (la 31 ianuarie
2020 . Comerţul total intracomunitar al României s-a majorat cu 2,1%, la 9.554,7 mil. euro,
din care exportul a cunoscut o creştere cu 2,5%, fiind de 4.446,5 mil. euro, iar importul o
creştere cu 1,6%, cifrându-se la 5.108,2 mil. euro. Soldul negativ al balanţei comerciale
România în relaţia cu partenerii din Uniunea Europeană (UE) a scăzut cu 4,0% în luna
ianuarie a anului 2020 faţă de luna ianuarie a anului 2019, de la -689,2 mil. euro, la -661,7
mil. euro. Pe ansamblul relaţiilor comerciale din afara spaţiului comunitar a fost înregistrată o
evoluție crescătoare, datorată atât creşterii importului, cât şi creșterii exportului. Comerţul
total extra comunitar a însumat 3.148,7 mil. euro, cu 7,5% mai mult în luna ianuarie a anului
2020 față de luna ianuarie a anului anterior, din care export 1.245,1 mil. euro (+6,2%), iar
import 1.903,6 mil. euro (+8,4%). Pentru aceleași două perioade de analiză, deficitul balanței
comerciale România - ţări non-UE a crescut de la -583,8 mil. euro, la -658,5 mil. Euro
(+12,8%).

Pe fondul creşterii mai mari a volumului comerţului pe relaţia extracomunitară față de

relația intracomunitară, ponderea schimburilor comerciale totale cu ţările UE în comerţul
internaţional românesc a scăzut de la 76,2% în luna ianuarie a anului 2019, la 75,2% în luna
ianuarie a anului 2020. Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri pune în evidenţă faptul că
principalele categorii de produse au înregistrat, în mare parte, creșteri ale livrărilor pe piaţa
2
internaţională şi, în funcţie de ponderea deţinută în total export, au influenţat amplitudinea
trendului ascendent al exportului realizat în luna ianuarie a anului 2020, comparativ cu luna
ianuarie a anului anterior. După mărimea creşterii absolute înregistrată de livrările la export în
perioadele de timp de comparaţie, principalele grupe de produse pot fi ierarhizate după cum
urmează:  produse agroalimentare +106,9 mil. euro (+21,1%);  produse ale industriei
constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) +91,8 mil. euro (+3,2%);  produse minerale
+20,1 mil. euro (+9,3%);  metale comune şi articole din acestea +1,8 mil. euro (+0,4%); 
articole din piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică +1,7 mil. euro (+4,9%). Reduceri ale
exporturilor s-au înregistrat la:  produse ale industriei chimice şi mase plastice -21,0 mil.
euro (-4,1%);  produse ale industriei textile şi pielăriei -17,5 mil. euro (-4,0%);  produse ale
industriei lemnului, hârtiei (inclusiv mobilă) -12,0 mil. euro (-2,9%). În structura principalelor
grupe de produse, importurile româneşti au înregistrat, aproape în totalitate, creşteri în luna
ianuarie a anului 2020 faţă de aceeași perioadă a anului anterior. Astfel, creşteri absolute s-au
înregistrat la:  produse agroalimentare +82,8 mil. euro (+12,8%);  produse ale industriei
constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) +74,7 mil. euro (+2,8%);  produse ale
industriei chimice şi mase plastice +37,1 mil. euro (+3,2%);  produse minerale +32,0 mil.
euro (+5,4%);  produse ale industriei lemnului şi hârtiei (inclusiv mobilă) +12,1 mil. euro
(+3,9%);  produse ale industriei textile şi pielăriei +5,6 mil. euro (+1,0%);  articole din
piatră, ipsos, ciment, sticlă şi ceramică +4,2 mil. euro (+5,1%); Reduceri ale importurilor s-au
înregistrat doar la:  metale comune şi articole din acestea -3,2 mil. euro (-0,5%).

2. Orientarea geografică

Exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (88,7%

din total export şi, respectiv, 88,9% din total import). Comerţul intracomunitar (cu cele 27 ţări
membre ale UE) reprezintă o pondere de 78,1% la export şi de 72,9% la import. În luna
ianuarie a anului 2020, primele 10 ţări de destinaţie pentru exporturile româneşti au fost:
Germania (cu o pondere în totalul exportului României de 22,5%), Italia (10,8%), Franţa
(7,6%), Ungaria (5,1%), Bulgaria (3,8%), Polonia (3,6%), Marea Britanie (3,4%), Turcia
(3,4%), Olanda (3,3%) şi Cehia (3,2%), ponderea cumulată a acestor ţări fiind de 66,7% în
total export. La import primele 10 ţări partenere ale României (ţări de origine pentru importuri
extracomunitare şi de expediţie pentru importuri intracomunitare) deţin o pondere de 67,7%
din total import realizat în luna ianuarie a anului 2020, respectiv: Germania (20,2%), Italia
(8,0%), Ungaria (6,9%), China (6,2%), Polonia (5,9%), Franţa (5,3%), Turcia (4,1%), Olanda
(3,9%), Kazahstan (3,6%) şi Federația Rusă (3,6%). Balanţa comercială a României a
înregistrat la nivelul principalilor 10 parteneri comerciali la export şi, respectiv, la import,
următoarele tendinţe în luna ianuarie a anului 2020:  deficit comercial în creştere pe relaţiile:
China (-379,0 mil. Euro, nivelul soldului la 31 ianuarie 2020), Kazahstan (-248,3 mil. euro),
Germania (-138,6 mil. euro) și Cehia (-35,9 mil. euro);  deficit comercial în scădere pe
relaţiile: Polonia (-209,3 mil. euro), Ungaria (-192,7 mil. euro), Federația Rusă (-175,6 mil.
euro), Turcia (-95,8 mil. Euro) şi Olanda (-85,2 mil. Euro), excedent comercial în creştere pe
relaţiile: Italia (+56,9 mil. euro și Bulgaria (+34,2 mil. euro);  excedent comercial în scădere
pe relaţiile: Marea Britanie (+70,8 mil. euro) şi Franţa (+61,5 mil. euro)
Niveluri semnificative ale deficitului balanţei comerciale a României pe ţări partenere s-au
mai înregistrat pentru: Austria (-76,3 mil. euro), Belgia (-67,1 mil. euro), Elveţia (-61,3 mil.
euro), Irlanda (-28,4 mil. euro), Slovacia (-25,0 mil. euro), Ucraina (-24,8 mil. euro),
Thailanda (-21,8 mil. euro), India (-18,0 mil. Euro), Vietnam (-16,5 mil. euro) și Slovenia (-
3
16,2 mil. Euro). Contribuţii importante de compensare parţială a deficitului balanţei
comerciale a României au avut şi excedentele comerciale pe relaţiile: S.U.A. (+50,9 mil.
euro), Moldova (+37,8 mil. euro), Arabia Saudită (+34,8 mil. euro), Egipt (+28,3 mil. euro),
Maroc (+28,0 mil. euro), Liban (+25,4 mil. euro), Israel (+21,6 mil. euro), Tunisia (+21,4 mil.
euro), Iordania (+20,5 mil. euro) şi Algeria (+18,6 mil. euro).

4
\

5
6
7
8
9
10
11
12
 Analiza efectuată pe un trimestru în ceea ce privește comerțul internațional cu bunuri al
României poate fi înșelătoare, deoarece din luna martie economia României intră în suferință
comparativ cu perioadele anterioare. Starea de criză determinată de coronavirus în mod cert
va conduce la scăderea exporturilor. În paralel, datorită reducerii producției societăților
comerciale românești în domeniul bunurilor de larg consum, mai ales a produselor
agroalimentare se întrevede perspectiva de creștere a importurilor într-un ritm mai accelerat.
De asemenea, rezultă că și prețurile pe piața europeană și pe piața mondială vor începe să
înregistreze unele oscilații care sunt în defavoarea statelor care importă masiv. Dacă această
criză sanitară se va conjuga și cu declanșarea crizei economico-fi nanciară, putând avea efecte
conjugate într-o perioadă de timp, acest indicator care caracterizează comerțului internațional
de bunuri va conduce la scăderea pe de o parte a exporturilor și pe de alta la creșterea
13
importurilor. Efectul imediat va fi cel al creșterii soldului balanței comerciale. Întorcându-ne
la perioada de analiză precizăm că exporturile în primul trimestru al anului 2020 au însumat
17.071,4 milioane euro, iar importurile au înregistrat 21.526,5 milioane euro.

Concluzia imediată care se desprinde este aceea că indiferent de surse, interne sau atrase,
România trebuie să își făurească o strategie de investiții majore singurele care pot asigura
crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea tehnologiilor, a aducerii economiei la standardele
actuale de robotizare și perfecționare care să asigurare prin rezultatele înregistrate posibilități
de satisfacere a cerințelor interne, dar și posibilități de export. O a doua concluzie este aceea
că România trebuie să reconsidere principalele trei, patru domenii în care poate obține
rezultate, astfel încât să redevină pe piața Uniunii Europene și pe plan mai larg pe piața
internațională un producător-exportator. În această grupă intră subvenționarea agriculturii
pentru a aduce la standardele de care dispune utilizarea resurselor fi nanciare ce se pot obține
și să producă produse de calitate la prețuri competitive, nu numai pentru nevoile interne, ci și
pentru export. Această posibilitate de relansarea a agriculturii va avea un efect imediat și
anume acela ar reducerii unor importuri care acum ”au devenit de necesitate”, deși România
le poate realiza prin propriile eforturi și economie. A doua activitate căreia trebuie să i se
acorde o atenție cu totul deosebită este turismul (HoReCa). Turismul este o categorie bazată
pe situația naturală pe care o are România, care poate fi desfășurat cu mici efecte de
sezonalitate, dacă întreaga structură de turism ar fi pusă la punct. Aceasta se și numește
comerțul invizibil, poate să aducă rezultate destul de importante în perioada următoare. O a
treia activitate, poate nu în această ordine, o reprezintă investițiile în domeniul infrastructurii
în general, dar mai ales în cel al infrastructurii terestre. Nu există în acest moment resursele
interne necesare, dar există posibilitatea organizării de licitații internaționale în condiții
avantajoase pentru România (fi nanțarea de către investitorii care doresc să intre pe piața
românească în domeniul infrastructurii, realizarea fără cheltuieli a acestor investiții, acordarea
desigur a unor facilități investitorilor care vor recupera în timp investițiile efectuate, obținerea
și valorifi carea marelui potențial pe care Uniunea Europeană îl pune la dispoziția României
în domeniul infrastructurii). Aceasta este o activitate care extinsă la licitații internaționale și
nu interne, vor da o perspectivă României să recupereze timpul de treizeci de ani care s-au
pierdut, în care nu s-a găsit ”nici o soluție de relansare a acestor investiții”și pe cale de
consecință a pierdut fonduri europene uriașe alocate de Uniunea Europeană pentru acest
domeniu de activitate. Al patrulea domeniu este cel al unor activități de servicii sensibile (IT,
medical), care ar trebui utilizate în scopul de a intra în cooperare cu Uniunea Europeană cel
puțin utilizând materia cenușie a specialiștilor Români din aceste domenii. Fără a fi o
concluzie, este o constatare în legătură cu faptul că în perioadele dintre cele două războaie
interbelice o serie de oameni de mare valoare din România și-au extins capacitate științifi că și
de creație în țări din lumea europeană, dar fi ind cu adevărat patrioți s-au întors în țară, au fi
nalizat și implementat rezultatele cercetării la care au ajuns. Acum, Uniunea Europeană ca un
panaceu a celor 27 de state membre are alt scop, acela de a atrage în mod realist a marilor
specialiști în aceste domenii și a lăsa piața românească cu ce se mai poate din forța de muncă
de care dispune. Schimbul de bunuri şi servicii în perioada Ianuarie-Noiembrie 2016 a
crescut. Acest trend a fost mai ridicat în relaţiile cu ţările Uniunii Europene şi, în acelaşi timp,
cu statele din afara UE. Dacă vom considera perioada Ianuarie 2014- Noiembrie 2016, vom
14
observa că exporturile şi importurile se înscriu pe un trend crescător. Aceleaşi evoluţii se
observă în cazul balanţei comerţului exterior. Evoluţia, atât a importurilor, dar şi a
exporturilor fi ind pe un trend de creştere, diferenţa se menţine în favoarea importurilor.
Analizând structura exporturilor, vom observa că principalele bunuri sunt materiile prime şi
materialele, bunurile manufacturate, produsele chimice, maşini şi utilaje, produse
agroalimentare. În ceea ce priveşte structura importurilor, am descoperit că România a
importat în principal bunuri manufacturate, produse chimice şi agroalimentare. Structura
comerţului internaţional în funcţie de parteneri relevă faptul că principalele relaţii comerciale
au fost dezvoltate cu China, Germania, Italia, Ungaria, Franţa şi China. Principalele aspecte
referitoare la structura exporturilor pe categorii majore de bunuri, precum capitalul, bunurile
intermediare şi cele de consum sunt reprezentate de faptul că reducerea semnifi cativă a
schimburilor de bunuri intermediare, în principal în ceea ce priveşte importul, a fost de natură
să scadă capacitatea productivă a industriei şi, de asemenea, a altor activităţi, punând sub
semnul riscului perspectivele activităţilor economice viitoare.

15