UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALAȚI

FEAA MANAGEMENT

PROIECT
AUSTRIA

COORDONATOR: SAVA VALENTIN

STUDENT: ARABADZHY DIANA

- 2019-
Cuprins:

1. Sistemul politic şi administrativ………………………......p.2

2. Economia în Austria………………………………………p.3-7

3. Sistemul de taxare şi de comerţ..………………………….p.7-8

4. Concluzii…………………………………………………..p.9

1
1. Sistemul politic şi administrativ

Austria este o republică federală care cuprinde 9 provincii federale (Bundesländer) şi are o
suprafaţă teritorială de 83.879 km pătraţi. Austria are graniţă cu Liechtenstein şi Elveţia în vest,
Italia şi Slovenia în sud, Ungaria şi Slovacia în est şi Germania şi Republica Cehă în nord.
Provinciile federale, cu capitalele respective, sunt:

 Wien (Viena) cu Viena

 Niederösterreich (Austria Inferioară) cu Sankt Pölten;

 Oberösterreich (Austria Superioară) cu Linz;

 Steiermark (Stiria) cu Graz;

 Burgenland cu Eisenstadt;

 Kärnten (Carintia) cu Klagenfurt;

 Salzburg cu Salzburg;

 Tirol cu Innsbruck;

 Vorarlberg cu Bregenz.
Populaţia ţării este de 8,69 milioane locuitori, la 1 ianuarie 2016, din care aproximativ 1,84
milioane locuiesc în capitala ţării - Viena. Alte oraşe mari, cu populaţie între 50.000-250.000
locuitori sunt Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck, Klagenfurt, Sankt Pölten, Villach şi Wels.
Creşterea populaţiei în Austria este realizată aproape exclusiv prin imigraţie, deoarece numărul
naşterilor anuale este aproximativ identic cu cel al deceselor. Circa 12% din totalul populaţiei
este reprezentat de imigranţi, fiind una dintre ţările europene cu cea mai ridicată rată a imigraţiei
(după Luxemburg, Estonia şi Cipru). Cei mai numeroşi imigranţi provin din fosta Jugoslavie,
urmaţi de Germania şi Turcia. Numărul declarat al imigranţilor românii se situează în jurul
valorii de 80.000 de persoane. Austria este o democraţie parlamentară. Parlamentul este format
din două camere: Consiliul Naţional (Nationalrat) şi Consiliul Federal (Bundesrat). Actualul
Preşedinte federal al Austriei este Alexander van der Bellen, ales la alegerile prezidenţiale ce au
avut loc la data de 4 decembrie 2016. A candidat ca independent, dar a fost sprijinit de Partidul
Verzilor. În urma alegerilor parlamentare din 15 octombrie 2017, Partidul Popular Austriac
(ÖVP) a obţinut 31,5% şi a preluat fotoliul de Cancelar federal (Bundeskanzler) şi formarea
noului guvern federal austriac. Partidele parlamentare sunt: ÖVP (Partidul Popular Austriac) cu
62 de mandate, SPÖ.

2
2. Economia

Austria este o ţară dezvoltată din punct de vedere economic, fapt dovedit şi prin faptul că circa
70,7% din valoarea adăugată brută provine din sectorul terţiar al serviciilor, agricultura şi
silvicultura generând doar circa 3,94% din această valoare, restul de 25,36% fiind generat de
sectorul secundar al producţiei. Structura este similară cu a statelor EU-27 unde sectorul
secundar generează cca.26% şi cel terţiar cca.73% din valoarea adăugată brută. Majoritatea
angajaţilor din sectorul serviciilor lucrează în vânzări, servicii publice, sănătate şi educaţie, în
timp ce angajaţii din sectorul productiv lucrează în producţia industrială şi construcţii.
Majoritatea companiilor sunt mici şi mijlocii. Circa 78 % din companii au sub 10 angajaţi şi
numai 1% au peste 250 de salariaţi. Sunt câteva firme multinaţionale austriece, iar pe măsură ce
fenomenul de fuziune între firme ia amploare, este posibilă apariţia unor noi firme austriece
multinaţionale. Potrivit statisticii austriece, în anul 2016, în Austria, PIB s-a situat la 349,49
miliarde euro, iar pe cap de locuitor, raportat la puterea de cumpărare, valoarea acestuia a fost de
37.080 euro. Majorarea reală a PIB a fost de +1,5 % faţă de anul precedent. Creşterile anilor
anteriori au fost: +1,8 % pentru anul 2013, +0,4 % pentru anul 2014 şi +0,9% pentru anul 2015.
În UE, potrivit indicatorului PIB/cap locuitor, Austria se situează pe locul 4 după Luxemburg,
Irlanda şi Olanda. În prognozele făcute publice de Banca Naţională a Austriei se estimează o
creştere a PIB-ului de circa 2,0% pentru anul 2017 şi de 1,8% pentru anul 2018.

Produsul Intern Brut per locuitor a continuat să crească, ajungând la valoarea de 37.080 euro/loc
în anul 2016. Datele statistice arată că balanţa comercială la nivelul anului 2016 s-a încheiat cu
un deficit de –4,37 miliarde euro, în creştere faţă de anii precedenţi (-1,74 mld. euro ȋn 2014 şi
-1,99 mld. euro ȋn 2015). Volumul mărfurilor exportate în 2016 a fost în valoare de 131,22
miliarde euro, ȋn scădere cu -0,2% faţă de 2015, iar importurile au însumat 135,59 miliarde euro,
înregistrând o creştere cu +1,5%. Deficitul s-a situat astfel, la nivelul de -4,37 miliarde euro.
Ponderea exporturilor în PIB a crescut de la 33,9% în 2009, la 38,4% în 2010 şi 40,7% în 2011,
după care a ȋnceput să scadă: 40,2% din PIB ȋn 2012, 40,0% în 2013, 39,5% ȋn anul 2014, 38,7%
ȋn 2015 şi 37,5% ȋn 2016. Principalii parteneri comerciali ai Austriei la nivelul anului 2016 au
fost: Germania (33,9%), Italia (6,3%), Elveţia (5,4%), SUA (5,2%), China (4,2%), Republica
Cehă (4,0%) şi Franţa (3,4%). In continuare zona europeană însumează Indrumar de afaceri
Austria 2018 6 circa 80% din volumul schimburilor comerciale ale Austriei cu un procent de cca.
70% pentru ţările din zona UE. Volumul schimburilor comerciale cu ţările situate în Asia se
cifrează în jurul valorii procentuale de 11,1%, iar cele cu ţările situate în America la 5,6%.
Principalele categorii de produse exportate ȋn anul 2016 au fost: vehicule de transport 12,20 mld.
euro (+4,0%), mașini și echipamente electrice 9,83 mld. euro (+3,8%), mașini și echipamente
8,47 mld. euro (-0,2%), produse medicinale și farmaceutice 8,40 mld. euro (-0,1), mașini
industriale 7,33 mld. euro (-0,1%), maşini şi echipamente de putere 7,14 mld. euro (+2,1),

3
produse metalice 7,06 mld. euro (+0,6%), diverse produse finite 6,48 mld. euro (-0,1), fier şi oţel
6,45 mld. euro (-0,6%). Suma totală a investiţiilor străine în Austria era estimată la 140,63
miliarde euro la finele anului 2016, ȋn scădere cu 3,53% faţă de 2015. Majoritatea investiţiilor
străine din Austria provin din Germania (41,90 mld. Euro), Federaţia Rusă (19,77 mld. euro),
SUA (15,59 mld. euro), Italia (10,46 mld. euro), Elveţia (7,67 mld. euro), Marea Britanie (5,03
mld. euro), Emiratele Arabe Unite (4,13 mld. euro) şi Olanda (3,69 mld. euro). În cursul anului
2016 cele mai mari investiţii străine directe au fost făcute în Austria de ţari precum: Brasilia
(1,11 mld. Euro), Federaţia Rusă (1,02 mld. Euro), Olanda (0,86 mld. euro), Cipru (0,86 mld.
euro), Luxemburg (0,46 mld. euro), Germania (0,45 mld. euro),. Investiţiile în străinătate ale
Austriei la finele lui 2016 însumau 190,03 mld. Euro, din care un procent de cca. 69% sunt direct
investiţi în ţările membre UE. Principalele ţări în care s-a investit sunt: Germania (26,01 mld.
euro), Olanda (24,23 mld. euro), Cehia (12,69 mld. euro), Luxemburg (11,12 mld. euro), SUA
(9,67 mld. euro), Elveţia (7,76 mld. euro), România (7,31 mld. euro), Marea Britanie (7,20 mld.
euro), Ungaria (6,71 mld. euro), Slovacia (5,94 mld. euro) şi Federaţia Rusă (5,45 mld. euro). În
anul 2016, firmele austriece au investit în străinătate 2,21 mld. Euro. Ţările ţintă din zona
europeană au fost Olanda (5.124 mil. euro), Marea Britanie (1.043 mil. euro), Germania (933
mil. euro), Italia (720 mil. euro), Elveţia (694 mil. euro), Luxemburg (628 mil. euro). De
asemenea, un volum important al investiţiilor austriece s-au îndreptat în anul 2016 către China
(803 mil. euro) şi Emiratele Arabe Unite (750 mil. Euro). Indrumar de afaceri Austria 2018 7
Rata şomajului a ȋnregistrat o creştere ȋn ultimii ani, ca urmare a imigraţiei, susţin autorităţile
austriece. Dacă la 31 decembrie 2012, rata şomajului în Austria a fost de 4,9%, respectiv cea mai
scăzută din Uniunea Europeană (media EU-28 fiind de 10,8%), aceasta a crescut la 5,4% la
finalul anului 2013 la 5,9% la finalul anului 2016. Pentru anul 2017 este prognozată o creştere la
5,6%, iar pentru anul 2018 la 5,5%. Rata inflaţiei După un maxim de 3,3% atins ȋn anul 2011,
inflaţia a continuat să scadă, atingând ȋn 2016 nivelul de 1,0% (2,4%, ȋn 2012, 2,0%, în 2013,
1,7% 2014, 0,9 ȋn 2015). Pentru anul 2016 este estimată o inflaţie de 1,3%, iar pentru anul 2017
de 1,7%. Date suplimentare pot fi obţinute accesând pagina de Internet:
http://wko.at/statistik/jahrbuch/2016_Deutsch.pdf Austria este membră a numeroase organizaţii
internaţionale, printre care Organizaţia Mondială a Comerţului (WTO) şi Organizaţia pentru
Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). La finele anului 2016 existau circa 501.572
companii în Austria, având 2.268.387 angajaţi. Majoritatea companiilor sunt mici şi mijlocii.
Circa 95 % din companii au sub 100 de angajaţi şi numai 0,04 % au peste 1000 de salariaţi. Sunt
câteva firme multinaţionale austriece, iar pe măsură ce fenomenul de fuziune între firme ia
amploare, este posibilă apariţia unor noi firme austriece multinaţionale. Statul austriac este
prezent prin ÖIAG (Oesterreichische Industrieholding AG) în numeroase companii austriece,
precum în compania de poştă (Österreichische Post AG) cu 52,85%; în telefonie Telekom
Austria AG cu 28,42 %; în minerit GKBBergbau GmbH cu 100 %; în industria petrolieră OMV
AG cu 31,5 %; în servicii Casino Austria AG cu 33,24 %, înregistrându-se un proces de scădere
a participaţiilor statului în economie, prin privatizarea acestora. Alte companii ale statului din
domeniul infrastructurii, precum Asfinag (societatea de autostrăzi), Verbund (concernul de
energie) şi ÖBB (căile ferate austriece) nu fac parte din ÖIAG. Turismul joacă Indrumar de
4
afaceri Austria 2018 8 Tirol, Salzburg, Viena, Carintia şi Stiria. Cei mai mulţi turişti provin din
Germania, Olanda, Elveţia şi Lichtenstein, Marea Britania, Italia, Belgia.

Economia Austriei se bazeaza pe industrie si agricultura, insa si turismul constituie  o importanta

sursa de venituri. Germania este principalul partener comercial al Austriei, astfel se poate aprecia
ca intre cele doua tari exista o relatie de interdependenta, fiind sensibile la schimbarile produse
pe plan intern.

Sursa: prelucrare proprie dupa statistici oficiale OECD

Fig. 1.1 Evolutia rate de crestere a PIB si a rate inflatiei in Austria, 2005-2012 (%)

In perioada 2009-2011 s-a constatat o crestere sustinuta a PIB, ce poate fi privita in paralel cu o
inegalitate redusa din perspectiva veniturilor, standarde de mediu ridicat si asteptari de viata
optimiste. Conditiile de pe piata impulsioneaza un mediu de afaceri competitiv, dar si beneficii
financiare substantiale. Conform statisticilor austriece, lucru evidentiat si in fig. 2.1, PIB-ul pe
cap de locuitor este in scadere cu 2,11% in anul 2012 comparativ cu anul 2011, insa in ciuda
acestui fapt tara se situeaza in primele cinci locuri in Europa.

Rata somajului este relativ scazuta cu conditii de munca bune, ceea ce reflecta salarii medii de un
nivel ridicat combinate cu o stabilitate privita pe termen lung (a se vedea fig.2.2).

 
Sursa: prelucrare proprie dupa statistici oficiale OECD
Fig. 1.2 Evolutia rate somajului in Austria, 2005-2012 (%)

5
Austria a cunoscut performante remarcabile in materie de somaj redus si niveluri de top ale PIB
pe cap de locuitor, aspect ce a fost atins printr-o combinatie unica de aspecte vitale fundamentate
pe un mediu de afaceri dinamic, unde familia detine un loc prioritar dar si parteneriatele sociale.
Schimbarile ce survin in mediul economic international provoaca autoritatile din Austria sa
adopte o pozitie corespunzatoare cu privire la productie, insa inovatiile pe termen lung si
potentialul de crestere al economiei trebuie tratate cu atentie.

 
 
Sursa: prelucrare proprie dupa statistici oficiale OECD
Fig. 1.3 Evolutia deficitului bugetar lui in Austria, 2005-2012 (% din PIB)

In anul 2011, Austriei i se sugera de catre FMI ca nivelurile deficitului si datoriei bugetare, care
s-au deteriorat in ultimii ani, trebuie sa revina intr-o zona mai sigura, lucru ce s-a si inregistrat in
perioada urmatoare (a se vedea fig. 2.3). Acest lucru poate fi motivat prin ansamblul de masuri
de natura fiscala adoptate, obiectivele fiind atinse prin consolidarea activitatilor guvernului si
stimularea cresterii pe termen lung.

In ciuda faptului ca procesul de consolidare fiscala este in deplina desfasurare, se identifica

presiuni asupra serviciilor publice si transferurilor, astfel se remarca faptul ca dezvoltarea si
expansiunea institutiilor financiare austriece spre teritorii vecine, a potentat riscul de contagiune,
element ce impune necesitatea actionarii cu prudenta. Bancile de talie internationala sunt
obligate sa prezinte strategii clare, unde adecvarea capitalului detine o pozitie semnificativa,
astfel trebuie sa se evite efectul de hazard moral intrucat nationalizarea bancilor nu poate fi
considerata o solutie optima. Sistemul bancar este relativ mare comparativ cu dimensiunea
economiei, astfel este expus de o maniera directa repercusiunilor crizei, in acest sens
promovandu-se necesitatea intaririi soliditatii acestuia. In vederea atingerii acestor provocari,
autoritatile austriece au adoptat o serie de masuri, unde se remarca Initiativa Viena (1.0 si 2.0)
dar si alte propuneri legislative, cum este cea din mai 2013 ce sustine dezvoltarea unor
mecanisme de avertizare timpurie dar si obligativitatea bancilor de a raporta autoritatii de
supraveghere toate informatiile solicitate.

Totusi, in decursul anului 2013 s-a inregistrat o imbunatatire relativ timida in cazul increderii
consumatorilor in mediul de afaceri si cel financiar, in acest sens exista expectatii majore cu
privire la investitiile nationale dar si cele straine.

6
Austria are un sistem cuprinzator de promovare a investitiilor, atat la nivel local cat si national.
Masurile de promovare difera de la o zona la alta, dar si in functie de numarul de locuri de
munca create si linia tehnologica utilizata. De o importanta majora au fost si Regulile de
Exceptare Globala, ce facilitau ajutorul statului si exceptau categoriile beneficiare ale ajutorului
de reglementare privind notificarea in prealabil. Aceste reguli priveau: ajutorul privind pregatirea
cadrelor, ajutorul statului catre intreprinderile mici si mijlocii si ajutorul de minimis.
Austria este un centru economic sigur ce ofera conditii contractuale stabile, este un mediu
dinamic pentru cercetare si dezvoltare, insa in ciuda acestor aspecte volumul investitiilor straine
directe s-a diminuat in anul 2012 comparativ cu anul precedent, aspect ce poate fi motivat prin
prisma presiunilor generate de mediul economic international, cu precadere din zona euro (a se
vedea fig.1.4).

Sursa: prelucrare proprie dupa statistici oficiale OECD

Fig. 1.4 Evolutia investitiilor straine directe in Austria, 2005-2012 (mil. USD)

Criza financiara internationala, in special translatia acesteia intr-o criza a datoriilor suverane, a afectat
majoritatea tarilor din Europa, astfel si Austria a resimtit presiunilor din mediul financiar international.

Materializarea riscurilor prezente in sectorul financiar ar putea afecta nivelul exporturilor, dar ar putea
exacerba si tensiunile din sistemul financiar cu un potential efect negativ asupra acestuia. Astfel,
stabilizatorii automati ar trebui sa functioneze de o maniera libera in jurul planului de consolidare
structurala anuntat anterior, convergand catre un buget echilibrat. Se vizeaza si definirea unor masuri de
raspuns in cazul in care tendinta totala a cheltuielilor publice se abate de la linia oficiala.

3. Sistemul de taxare şi de comerţ

Impozit pe venit şi profit. De la 1 ianuarie 2005 impozitul pe venit şi impozitul pe capital (pe
profit) au acelaşi nivel, respectiv 25 %. Există o sumă minimă anuală ce trebuie plătită de o
companie, chiar şi în cazul încheierii anului fiscal pe pierdere. Pierderea fiscală se poate reporta
în anii fiscali următori, dar ea nu poate acoperi decât maximum 75% din profitul anului curent,
pentru restul de 25% trebuindu-se să se plătească impozit pe profit. Plata impozitului se
realizează anticipat, în patru tranşe egale, la 15 februarie, 15 mai, 15 august şi 15 noiembrie, în
conformitate cu o evaluare emisă de autorităţile financiare care, în general, se bazează pe nivelul
sumei anului precedent, la care se adaugă o ajustare de 4 %. Impozitul pe profit este în cotă de
25%. O cotă minimă de impozit pe profit trebuie plătită trimestrial de fiecare companie, chiar
dacă nu realizează profit. Această cotă este de 437,50 Euro pentru GmbH, 875 Euro pentru AG şi
1.500Euro pentru SE, ceea ce conduce la o taxă anuală de 1.750 Euro pentru GmbH, 3.500 Euro

7
pentru AG şi 6.000 Euro pentru SE. Companiile de tip GmbH înfiinţate după 30 iunie 2013
beneficiază de facilitatea de a plăti în primii 5 ani de la înfiinţare numai o taxă anuală de 500
Euro, iar în următorii 5 ani de 1.000 Euro, după care au obligativitatea de a plăti întreaga valoare.
Anul de impozitare îl constituie anul calendaristic. Data până la care societăţile comerciale depun
declaraţiile referitoare la veniturile obţinute este 31 martie, din anul următor.

8
Concluzii
PIB-ul din Austria crește cu 0,3%
Produsul intern brut al Austriei a crescut cu 0,3% în primul trimestru al anului 2019 față de
trimestrul precedent. Această rată este aceeași ca în trimestrul anterior.

Variația anuală a PIB a fost de 1,4%, cu 7% mai puțin decât cele 2,1% înregistrate în trimestrul
IV 2018.

PIB-ul în primul trimestru al anului 2019 a fost de 86.598 milioane de dolari, Austria ocupând
locul 24 în clasamentul PIB-ului trimestrial al celor 50 de țări pe care le publicăm.