Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Formarea si evolutia statului In 1648 independenta Confederatiei Elvetice este recunoscuta oficial prin Trataul de pace westfalic. Prin Congresul de la Viena din 1815, Elvetia este declarata stat cu neutralitate perpetua, respectata de marile puteri (incepand cu acest an, tara nu mai participa la niciun conflict armat). In urma unui scurt razboi care opune in 1847 cantoanele protestante celor catolice, Constitutia din 12 septembrie 1848 proclama Elvetia stat federal. Integrarea politica si economica a Europei din ultima jumatate a secolului trecut, precum si rolul Elvetiei in Natiunile Unite si in alte organizatii internationale, a intarit legaturile Elvetiei cu vecinii ei. Elvetia a devenit oficial membru al Natiunilor Unite in anul 2002. Capitala tarii se afla la Berna, iar principalele orase sunt: Zurich (343.900 locuitori), Basel (174.000 locuitori), Geneva (173.500 locuitori), Berna (127.500 locuitori) si Lausanne (115.900 locuitori).
Elvetia este asezata in Europa centrala, pe cursurile superioare ale fluviilor Rhone si Rhein. Imaginea bancherilor si laptareselor, a ciocolatei si ceasurilor de mana, statiunilor montane sau cantecelor tiroleze a fost mereu corelata cu numele acestei frumoase tari. Inceputurile sale dateaza din preistorie, cand, in jur de 10.000 I.Hr., dupa topirea zapezilor din perioada erei glaciare, un popor de vanatori si pescari s-a asezat in Mittelland. Prin 400 I.Hr, retii au patruns in partea de Sud-Est a tarii; triburi germanice au fortat tribul puternic celtic al helvetilor sa migreze spre Galia.Iulius Caesar i-a prigonit pe helveti, invingandu-I la Bibracte, in Burgundia. Intre 58 I.Hr.400 D.Hr, romanii au ocupat o zona defensiva de-a lungul Dunarii si Rinului, convietuind alaturi de celti, intr-o relativa armonie. In 771 regele Carol, devenit mai tarziu Carol cel Mare, a unit Elvetia ca regat al Francilor.Tara este impartita in comitate, care au format baza pentru actuala democratie pe cantoane. 2. Indicatorii fizico-geografici Elvetia se intinde pe o suprafata totala de 41.277 km2 (din care 39.997 km 2 de uscat si 1.280 km 2 intindere de apa); se situeaza in Europa Centrala, ocupand sectorul central al Alpilor si Podisul Helvetic. Lungimea granitelor totalizeaza 1.852 km, invecinandu-se cu Franta (574 km) la vest, Germania (334 km) la nord, Liechtenstein (41 km) si Austria (164 km) la est, iar cu Italia (740 km) la sud si sud-est. Elvetia este un stat federal cu 26 state membre, cunoscute sub numele de cantoane si semicantoane, cu un inalt grad de autonomie. Municipiile si comunele, al caror numar depaseste cifra de 3.000, se bucura de drepturi considerabile de autogestiune. Clima este temperata, cu variatii in functie de altitudinea si pozitia fata de Alpi (20% din Alpi se regasesc pe teritoriul Elvetiei). Se intalnesc depozite de cherestea, sare si fier, precum si resurse hidroenergetice. 43,5% din teritoriul tarii este reprezentat de pasuni si fanete, iar 23,7% de paduri.
3. Indicatorii demografici
4. Indicatorii economici care definesc performantele si structura economiei Elvetiei inregistreaza urmatoarele valori: Produsul intern brut (P.I.B.) in marime absoluta: 318,1 mld $ (est.2004); P.I.B./locuitor estimat pentru 2008: 42.000 $; Structura P.I.B. pe domenii de activitate: agricultura: 1,5 %; industrie: 34%, servicii: 64,5%. Forta de munca este formata din 4.053.000 persoane (est.2008), dintre care 3,9% lucreaza in agricultura, 22,8% in industrie si 73,2% in servicii (est.2005). Rata somajului este de 2,6% (est. 2008). Partenerii externi sunt la export: Germania 19,8%, SUA 9,8%, Italia 8,3%, Franta 8,7%, Marea Britanie 8,6% (est. 2008), iar la import: Germania 33,3%, Italia 11%, Franta 9,4%, SUA 5,8%, Olanda 4,6%, Austria 4% (est. 2008). Valoarea importurilor se ridica la suma de 227,4 mld.$, iar valoarea exporturilor la 241,2 mld. $ (est. 2008). Datoria publica a Elvetiei ajunge la 40,2% din PIBPrincipalele ramuri industriale include: productia de masini, produse chimice, ceasuri, produse textile, instrumente de precizie. In anul 1996 a intrat in vigoare legea cartelurilor; acest lucru adaugat la politica de liberalizare a pietei promovata de Elvetia, conform careia
8. Coordonate ale mediului politic Tipul de guvernare este republica federala; presedintele este atat seful statului cat si al guvernului, fiind ales de catre Adunarea Federala, pe o perioada de 1 an. Puterea legislative este detinuta de Adunarea Federala bicameral formata din Consiliul de Stat si Consiliul Federal. Principalele partied politice (sistem pluripartit) sunt: Partidul Popular Crestin Democrat, Partidul Ecologist, Partidul Radical-Democrat, Partidul Social si Uniunea Democrata de Centru. In Elvetia nu se poate vorbi despre minoritati, intrucat diferentele semnificative cultural si lingvistice reprezinta unul dintre cele mai notabile elemente caracteristice ale acestei tari. Granitele lingvistice nu sunt insa si granite culturale si geografice. De asemenea nu se inregistreaza o diferenta clara intre diferite clase sociale. Grevele sunt rare iar absenteismul de la locul de munca foarte scazut. 9. Caracteristici ale mediului juridic Sistemul juridic national are la baza sistemul civil, influentat de legea cutumelor. Ramura juridica este condusa de Curtea Suprema Federala. Elvetia a aderat la 68 de organizatii internationale in calitate de membru, membru asociat sau observator. Faptul ca nu este