Profilul pietei turistice Italia

Denumirea oficiala : Republica Italiana Capitala : Roma Situarea: Europa de Sud Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori; Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km). Suprafata: 301.323 km Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara Populatia: 57.268.578 locuitori Presedinte : Carlo Azeglio Ciampi Diviziuni administrative: 102 provincii, gupate in 20 de regiuni Mediul economic PIB : - total locul 8 $1550 miliarde

- PIB/cap de loc. $26,700 Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropriat unor ri ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalisti rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare, beneficiind de de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999.Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor si europeni, guvernul actual iniiind o serie de reforme pe termen scurt destinate mbuntirii competivitii i a creterii pe termen lung. S-a micat ncet, totui, n implementarea reformelor. Factori demografici Italia este n general o omogenitate lingvistic i religoas, totui, cultura sa, economia sa i politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populaiei europene ca mrime, atingnd 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba german n Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba sloven lng Trieste.Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale pariale sunt cele franceze n Valle d'Aosta; cele sarde n Sardinia; cele ladine n Dolomii; i cele friuliene n regiunea Friuli-Veneia Giulia, toate patru limbi romanice. n plus exist alte cteva minoriti

locale mici, ca i cele vorbitoare de Limba occitan n sudul vii Piemontului; Limba catalan n oraele Alghero i Sardinia; Limba albanez n anumite sate din Calabria i Sicilia; i de dialecte greceti vechi n satele din Calabria.Dei Romano-Catolicismul este religia majoritar (85% din cetenii nou-nscui sunt n mod normal catolici) uramt de religia protestant i cea iudaic, dar este constatat i o cretere a comunitii musulmane imigrante. Factori socio- culturali Cele mai recente studii de pia au relevat c turistul italian prefer s-i petreac vacanele n propria ar (peste 60% n populaie), cu o durat medie a unui sejur de 12.5 zile. Pornind de la aceast premis se poate realiza un profil al calatorului italian n strintate. Potrivit statisticilor date publicitii de Biroul Italian pentru Comer care face an de an o ampl analiz a pieii turistice italiene, n 2003 au fost cheltuii 18.236 milioane de euro pentru cltorii n afara granielor Italiei, o cretere cu 2,1% fa de 2002. Din acetia 7938 milioane de euro au fost cheltuii pentru vacane n strintate, 7287 milioane euro pentru cltorii de afaceri i 10948 milioane euro pentru cltorii din diverse motive (studii, vizite familie etc). Cu toate acestea, analiznd cheltuielile zilnice/persoan acestea s-au diminuat cu 3% fa de 1999. n ceea ce privete analiza outgoing ului din Italia din 1999 pn n 2003, se nregistreaz o cretere cu 4% a numrului total de cltori i o cretere cu 12% a duratei medii a sejurului. n 2003 situaia cltoriilor n strinatate avnd ca scop turismul (leisure) a fost urmtoarea:
Nr crt Tara (destinatia) Cheltuiala (milioane euro) Cheltuiala/ persoana/euro Durata medie a calatoriei (zile) Cheltuiala medie (euro) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Franta USA Spania Germania Marea Britanie Austria Elvetia Grecia Egipt Romania Croatia Olanda Belgia Irlanda Japonia China 1.929 1.922 1.455 1.182 836 805 750 593 428 426 277 233 201 198 192 141 437 2.008 740 419 943 332 278 604 706 496 254 549 502 1.053 2.469 1.921 6,6 18,8 12,1 7,5 15,5 5,3 5,2 10,7 8,4 15,3 6,7 7,2 7,5 17,9 14,5 21,3 67 107 61 56 62 63 54 57 84 32 38 77 66 59 170 90 zilnica

n ultimii ani, mult mai muli italieni caut stiluri de via concentrate pe calitatea vieii: caut s triasc n localiti de mici dimensiuni, departe de haosul marilor orae redescoper ariile rurale - consumul alimentar se bazeaz din ce n ce mai mult pe produse naturale, tipice - este n cretere numrul celor care practic activiti fizice Toate aceste tendine influeneaz alegerea destinaiilor de vacan: - destinaii care reprezint atracii unice - vacane n contactul cu natura - experiene alternative - vacane care presupun cunoaterea aprofundat a regiunii Astfel, topul preferinelor italienilorin ceea ce privete vacanele este urmtorul: 1. vacane la mare 2. vacane culturale 3. vacane la munte 4. vacane n mijlocul naturii/agroturime 5. vacane pentru practicarea unor sporturi 6. vacane enogastronomice Mijlocul de transport preferat al italienilor pentru cltorii este automobilul, urmat de avion si de tren. O concluzie a acestui fapt este c majoritatea prefer vacanele pe distane scurte si medii. Din punctul de vedere al structurilor receptive preferate acestea sunt: 1. hotelul sau satele de vacan 2. casele/apartamentele nchiriate 3. casele/apartamentele de vacan proprietate 4. casa rudelor, prietenilor 5. cortul sau rulota 6. campingul/motocaravana 7. navele (de croaziera) n evaluarea calitatii unei vacante italienii tin cont de urmatoarele (in ordinea preferintelor) 1. calitatea structurii receptive 2. politetea si amabilitatea lucratorilor din turism 3. mediul inconjurator 4. informatiile turistice si calitatea lor 5. siguranta personala 6. posibilitatea pentru shopping 7. calitatea hranei 8. preturile 9. cultura Puncte de inters ale italienilor in Romania: orasele medievale/Transilvania manastirile pictate/aspectele culturale si religioase Maramuresul Bucurestiul Delta Dunarii Litoralul Probleme de imagine pentru turistii italieni: - destinatie nesigura probleme de infrastructura - atitudinea neprofesionista a unor functionari (polizia, vamesii, politia de frontiera) 1

- asistenta sanitara - tiganii Turistii italieni care au vizitat Romania au apreciat astfel calitatea serviciilor in Romania: - calitatea hotelurilor 1* - amabilitatea lucratorilor 2* - mediul inconjurator 1* - calitatea informatiilor turistice 1* - siguranta 1* - shopping 1* - calitatea mancarii 3* preturi 4* - grija autoritatilor pentru monumentele de arta 1* 2. Obiectivele programului de marketing Obiectivul firmei este cresterea cotei de piata cu 5 procente (ca si obiectiv cantitativ) prin oferirea unui produs turistic competitiv (Tur in Maramures), iar ca obiective calitative isi propune imbunatatirea imaginii companiei pe piata de profil, dezvoltarea unei atitudini favorabile a turistilor straini cu privire la serviciile oferite in Romnia si in special in zonele agroturistice. 3.Variabilele mixului de marketing In momentul de fata se inregistreaza o cerere din ce in ce mai mare a turistilor straini pentru acest gen de turism, tot mai multi oameni cauta turismul ecologic. In acest sens se impune crearea unui adevarat produs turistic rural, care sa implice si activitatile de petrecere a timpului liber dar si turismul cultural. De asemenea este nevoie de stabilirea unor criterii clare privind specificitatea produselor, echipamentele standard si calitatea serviciilor. Calitatea produsului turistic destinat exportului trebuie sa se reflecte in special in modul in care sunt concepute produsele, adica in ingeniozitatea activitatilor incluse in diversele tururi, in modul in care reusesc sa implice activ turistii si apoi sa ii fidelizeze prin diverse programe de facilitati. Agentia de turism Tiriac Travel isi propune sa anticipeze schimbarile pietei si sa foloseasca aceste modificari pentru a creea produse competitive pe piata Italiei. Se va incerca depistarea din timp a oportunitatilor oferite de mediu pentru a influenta evolutia acestuia printr-un proces continuu de inovare a produselor. In dezvoltarea unui produs turistic romanesc care sa fie competitiv pe piata externa se impune stimularea unor activitati conexe turismului care pot mari atractivitatea zonei facand sejurul turistului mai placut. Politica de produs n domeniul produsului, modalitile de a atrage clieni sunt date de criteriile pe care trebuie s le ndeplineasc, criterii legate de siguran, coninut ecologic, autenticitate, specificitate. Astfel, prestatorului de servicii i revine sarcina de a identifica coordonatele comportamentului de consum al turitilor pentru a rspunde la cel mai nalt nivel preferinelor lor. Diferenierea i diversificarea produsului turistic se impune pentru meninerea unui turism operativ i competitiv att pe plan intern ct i extern. n acest sens se contureaz urmtoarele direcii strategice: - Sporirea atraciei turistice prin originalitate i inedit 2

Definitivarea unui numar de produse turistice rurale pentru piaa extern, bine puse la punct; Organizarea la scara mai larg a unor conferine, manifestri, reuniuni, etc Diversificarea ofertei turistice prin promovarea unor produse unicat

Politica de pre n ceea ce priveste politica de pre, conducerea firmei a adoptat o strategie a tarifelor n funcie de durata sejurului si a serviciilor/facilitatilor suplimentare oferite. Politica de distribuie Distributia vizeaza legaturi directe cu consumatorii potentiali prin intermediul Internetului. Activitatea de distributie a produsului turistic din statiune prezinta o importanta foarte mare, de modul cum este acest distribuit depinzand reusita actiunii de lansare si promovare a produsului pe piata din Italia. Politica de promovare Obiectivele strategiei promotionale sunt cresterea notorietatii si imbunatatirea imaginii produselor romanesti, a turismului rural pe mai multe cai Ca metode de promovare a produsului turistic Tur in Maramures pe piata din Italia am recurs la urmatoarele: Promovare prin Internet prin AdWords, serviciu oferit de Google.com si care consta in indexarea cat mai bine a siteului firmei, in special a sectiunii dedicate produsului si hosting de banner publicitar pe domeniul Google.de Campanie de e-mail indreptata catre o baza de date cu agentii de turism din Italia prin care se doreste penetrarea pietei prin intermediul agentiilor locale Brosuri si flyere distribuite prin intermediul Ambasadei Romaniei din Italia, proiect in colaborare cu Ministerul Turismului Politica de personal Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritara in conditiile in care cresterea numarului de turisti straini este in continua crestere. Pentru a putea face fata cerintelor si exigentelor unui turism de calitate, pentru fidelizarea turistilor, pentru atragerea unor noi segmente de piata se impune identificarea unor noi surse de finantare pentru realizarea periodica a unor astfel de cursuri si asta pentru ca majoritatea celor care lucreaza in acest sector, nu sunt calificati profesional pentru activitatea pe care o desfasoara, deoarece ei provin din alte sectoare de activitate. Astazi, exigentele unui turism modern, de o buna calitate, nu mai poate fi facut de personal necalificat, dupa metode si norme invechite, sau la bunul plac al prestatorului. n conditiile in care turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislatiei europene iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie creasca este normal sa avem in vedere factorul uman, care este hotarator in asigurarea calitatii serviciilor in domeniul turismului. 4. Bugetul de marketing In vederea stabilirii bugetului promotional, intreprinderea va utiliza metoda obiectivelor (determinarea sumelor necesare corespunzator obiectivelor promotionale avute in vedere). 5. Controlul si evaluarea programului 3

Evaluarea si controlul demersului de marketing se fac prin intermediul unor instrumente de control cum ar fi cercetarile de marketing, cu ajutorul carora se determina impactul determinat de actiunile intreprinse. Cercetarile de marketing se efectueaza atat la nivel calitativ cat si la nivel cantitativ, ele reprezentnd instrumentele de control general att a interveniilor de nivel cognitiv,afectiv ct i conativ.