Sunteți pe pagina 1din 12

http://www.directbooking.ro/viziteaza-italia.aspx?tip=regiuni&id=italia#R319 http://www.referatele.com/referate/geografie/online10/ITALIA-referatele-com.php http://www.xtb.

ro/Educatie/Invata-despre-Piete/Actiuni/Actiuni-din-Italia/Economie-Italia
http://www.turismoefinanza.it/step.jsp?page=74741 http://www.scribd.com/doc/97672213/Proiect-Turism http://noiitalia2013en.istat.it/index.php?id=55&user_100ind_pi1%5Bid_pagina%5D=749&cHash=c5d9859d7b 9ccbf773e026ee7ef6fcc5

Capitol I Prezentare generala 1.1 Asezare geografica Italia este asezata in mijlocul bazinului Marii Mediterane, ocupand Peninsula Italica, multe insule si o parte continentala cuprinzand Campia Padului si versantul sudic al Muntilor Alpi. Are aproximativ 301 252 km2. Spre continent se invecineaza cu Elvetia, Franta, Austria si Slovenia. Tarmurile Italiei sunt marginite de mai multe mari si au numeroase golfuri, peninsule, insule si stramtori. 1.2 Relief si clima

Italia cuprinde o parte continentala, formata din versantul intern al arcului Alpilor si Campia Padului, si o alta peninsulara, ocupata de lantul muntos al Apeninilor, de dealuri si inguste campii litorale. Alpii, in N, se prezinta sub forma unui zid masiv care se desfasoara pe cca. 1200 Km pe directia V-E. Pe aceeasi directie se disting Alpii Piemontezi, cu cele mai mari altitudini din Italia, Alpii Lombarzi mai putini inalti dar cei mai extinsi si usor accesibili la poalele carora s-au format, prin bararea unor vai glaciare, mari lacuri glaciare (Maggiore, Lugano, Como, Garda ) si Alpii Venetieni, cu bogat relief carstic. Apeninii, care ocupa cea mai mare parte a peninsulei si se continua si in insula Sicilia, sunt fragmentati si prezinta altitudini mai mici decat Alpii. Sunt cunoscuti pentru caracteristicile lor vulcanice: campuri de lava , vulcani activi, lacuri vulcanice, cutremure frecvente. Morfologic distincta de restul Italiei, insula Sardinia este un bloc vechi masiv, puternic erodat, cu aspect de podis. Coastele Italiei masoara peste 9000 Km si sunt joase si nisipoase spre marea Adriatica si inalte si abrupte spre marea Tireniana. Numeroasele bai si golfuri au favorizat dezvoltarea porturilor; In Nord clima este continentala, cu ierni relativ reci, veri calduroase si precipitatii abundente. Italia peninsulara are un climat mediteranian, cu veri secetoase si calde si cu ierni ploioase si blande. De la Nord la Sud temperaturile cresc concomitent cu scaderea precipitatiilor.

1.3 Avantajele si dezavantajele asezarii Italiei la mare Printre avantajele asezarii Italiei la Marea Mediterana se numara indeosebi usurinta de a se realiza transportul fluvial. Pe de alta parte parte un alt avantaj o reprezinta clima mediteraneana ce da posibilitatea existentei unei agriculturi infloritoare. In ceea ce privesc dezavantajele, se poate lua in considera in primu rand clima, care prin fenomene meteorologice pot afecta serios asezarile umane.

1.4 Regiuni geografice

Italia este divizata in 20 de regiuni (, asemanatoare cu judetele din Romania, dintre care cinci se bucura de o stare autonoma speciala (cele marcate *) Aceste regiuni sunt: A b r u z z o , B a s i l i c a t a , C a l a b r i a , C a m p a n i a E m i l i a R omagna , FriuliVenezia Giulia *, Lazio, Liguria, Lombardia,Marche, Molise,Piemont, Puglia, Sardinia, Sicilia *, Toscana, Trentino-Tirolul de Sud *, Umbria,Valled'Aosta*,Veneto.)

1.4.1

Italia de Nord

Valle dAosta: Situata in partea de N-V a Italiei in zona montana a masivului MontBlanc la granita cu Franta. Resursa principala este turismul. Capitala: Aosta. Piemont: vestita regiune plana intre Alpi si Apenini traversata de raul Pad. In aceasta zona este concentrata 3/5 din productia italiana de orez. De asemenea, regiunea Asti este celebra prin vinurile si branzeturile produse aici. Capitala: Torino- centrul industriei auto (Fiat) italiene. Lombardia: Reprezinta zona cea mai atractiva a Italiei. Ocupa zona de campie dintre raurile Ticino si Mincio. Centrele urbane cele mai dezvoltate: Brescia (industria siderurgica, chimica si mecanica), Bergamo (industria textila si mecanica), Pavia (important centru universitar). Capitala: Milano reprezinta centrul financiar al Italiei. De asemenea, capitala modei italiene. Veneto: Situata in zona aluvionara de varsare a raului Pad si afluentilor sai. Regiune predominant agricola. In zona Mestre-Marghera, langa Venetia, sunt concentrate rafinarii de petrol si industrie chimica. Capitala: Venezia important port si centru cultural si turistic. Tretino-Atto Adige: Regiune italiana cu statut special divizata in doua provincii autonome: Trento si Bolzano, etnic predominant germana. Friuli-Venezia Giulia: Situata la poalele Alpilor Carmici. Zona cu traditie agricola. Capitala: Trieste oras port cu statut de zona libera. Emilia-Romagna: Regiune ce flancheaza masivul muntos al Apeninilor.. Zona agricola renumita pentru sfecla de zahar. Capitala: Bologna important centru industrial (siderurgie, industrie alimentara) si comercial (piata cerealiera si zootehnica). Liguria: Regiune in zona litorala la Marea Liguriei. Relief in terase, favorabil cultivarii pomilor fructiferi si maslinilor. Renumita prin marmura de Carrara.Capitala: Genova important port comercial, santiere navale.

1.4.2

Italia peninsulara

Toscana: Una dintre cele mai frumoase si renumite regiuni ale Italiei avand in centru valea raului Arno. Orase importante: Pisa si Siena. Capitala:Florenta centru cultural si turistic de importanta mondiala. Umbria: Regiune colinara cu vai sinuoase. Patria Sfantului Francisc din Assisi. Capitala: Perugia. Marche: Zona muntoasa, riverana la marea Adriatica, strabatuta de vai adanci. Litoralul este bogat in plaje. Capitala: Ancona. Lazio: Reprezinta leaganul civilizatiei romane, cuprinsa intre Apenini, la est si coasta tireniana la vest si strabatuta de raul Tibru. Capitala: Roma - totodata capitala Italiei si a crestinatatii de rit catolic unde se afla statul Vatican. Abruzzo: Regiunea cu cel mai pregnant aspect montan din lantul muntilor Apenini. Capitala: LAquila- centrul siderurgic. Campagna: Regiune cu campii fertile unde se practica cultura cerealelor, tutunului, canepii.. Capitala: Napoli situata in golful cu acelasi nume si dominata de prezenta vulcanului Vezuviu. Molise: Regiune cu relief muntos, vai profunde, paduri intinse. Capitala: Campobasso. Puglia: Regiune bogata in resurse agricole. Capitala: Bari - important centru comercial cu legaturi cu lumea orientala. Basilicata, Calabria: Regiuni cu caractere morfologice asemanatoare: relief montan grandios si sever, zona de coasta pietroasa. Capitala: Potenza, Catanzaro. 1.4.3 Italia insulara

Sicilia: Cea mai mare insula mediteraniana dominata de vulcanul Etna. Este o zona agricola cerealiera. Orase importante: Siracusa, Catania, Taormina.Capitala: Palermo. Sardinia: Situata in marea Tireniana se caracterizeaza printr-un relief muntos si plaje cu nisip extrem de fin. Resursele principale sunt pescuitul si turismul estival. Capitala: Cagliari.

Capitol II Economia tarii ar cu economie dezvoltat, locul 5 pe glob in care industriei ii revine un rol crescand: concentreaz o treime din populaia activ. Foarte diversificat i bazat in cea mai mare parte pe materiile prime din import. Este mai dezvoltat in Nord (peste 80% din producia industrial se afl concentrat in triunghiul Torino-Milano-Genova, care acoper

mai puin de 1/3 din suprafaa Italiei) i mai puin dezvoltat in Sud (Mezzogiorno). Serviciile contribuie cu 73,3 % in PIB, industria cu 24,9% si agricultura cu 4,2%.

2.1 Industria Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurseinterne: gaze naturale, hidroenergie si energie geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in Toscana. Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli. Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana.Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia uzinelor petrochimice caresunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import. 2.2 Agricultura Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt cultivatori, in special, de porumb,dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat. Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala).Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord. Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate. 2.3 Serviciile www.portaldecomert.ro/DocumentDownload.aspx?parametru1=708

In cadrul acestui sector, un rol de o deosebita importanta, desi greu de cuantificat, il are turismul. Acesta contribuie intr-o tot mai mare masura la balanta de plati, asa cum se inregistreaza in alte tari din bazinul Marii Mediteraneene: Grecia, Spania, Turcia. Intre principalele trei forme de turism: cel de mare, de munte si cultural, cel din urma atrage cel mai mare numar de turisti straini, favorizand totodata si crearea de locuri de munca, nefiind afectat de anotimpuri. O crestere importanta a cunoscut sectorul serviciilor legate de informatica si telecomunicatii, reflectata printr-o multiplicare a numarului de utilizatori de Internet si de servicii oferite prin retea, in special dupa initiativa multor operatori de telefonie.

Capitol III Turismul in Italia 3.1 Resurse turistice a) Italia de Nord Se caracterizeaza prin spectaculoase peisaje montane si alpine , cu forme glaciare si ghetari,lacuri glaciare de mare frumusete flancate de slendide statiuni montane (lacurile Maggiore, Como, Garda, Idra, Isco etc.), intinse domenii schiabile,dar si prin monumente istorice si de arta, unele de valoare universala ,localizate indeosebi in Campia Padului .

Muntii Alpi Se impun prin numeroasele statiuni montane pentru sporturile de iarna, unele cu o dotare tehnica dintre cele mai moderne si cu accesibilitate usoara dinspre Austria si Elvetia. Cele mai multe statiuni se grupeaza in Alpii Dolomitici(63 )intre care celebra Cortina dAmpezzo (1231m), Maso Corto (2004m), Merano (1880m), Maransa Alba (1480 m) si faimoasa Valle dAosta, important nod de comunicatie intre Italia si Franta (prin celebrul tunel de sub Mont Blanc de 11,5km si prin teleferic), sau Elvetia (prin tunelul Marele St.Bernhard de 5,8 kilometri), cu sase statiuni: La Trinite (1367 m), Courmayer (1228 m), La Thuile Breuil-Cervinia (2006 m), Champoluc etc. Piemont Nucleul istoric si administrativ al Italiei medievale este renumit prin intinsele culturi pomiviticole, industrie, dar si prin turism, avand multe orase turistice si statiuni de sporturi de iarna.Se impun cateva centre: Torino al treilea oras italian, important centru industrial (Uzinele Fiat), comercial si turistic cu numeroase obiective culturale,biserici (San Lorenzo), galeria Civica dArte Moderne, castel medieval, piete. Riviera Ligurica Liguria Continua spre est Coasta de Azur franceza. Prezinta peisaje de mare frumusete ale Alpilor Maritimi si Apeninilor Liguri, care coboara in golful omonim si lasa spre mare o fasie de plaja si faleze pitoresti si bine amenajate, statiuni si centre turistice de faima mondiala, ce formeaza un lant continuu pe acest litoral numit al florilor (trandafirilor, garoafelor si iasomiei). San Remo vechi oras pitoresc renumit prin festivalul de muzica usoara, plajele sale frumoase, dotate cu vile si hoteluri luxoase si prin aceea ca este principalul centru al comertului cu flori din Italia, prin Catedrala San Siro. Savona celebra prin faianta de Savona,minunat decorata cu flori , marinarul din Savona , al lui Magellan si prin plajele pitoresti. Genova (800.000 loc.) , cel mai mare port al Italiei, (asezare cu o istorie de 250.000 de ani), cu o pozitie de mare frumusete, etalandu-si sutele de palate, castele, strazi si cartiere pitoresti, biserici, monumente arhitecturale valoroase, vaste piese impodobite cu frumoase fantani (Verdi, Victoria), casa si monumentul lui Giuseppe Garibaldi. Provincia Veneto Amintim aici litoralul venetian, statiunile termale, sectorul montan Dolomiti, Delta Padului/Po.Venezia (350.000 loc.), fondat in sec.V si asezat in laguna, pe 118 insule, este un oras al sublimelor calificative legate de asezarea sa, circulatia urbana, maiestria artistica a monumentelor, produsele specifice urbei. Din Grand Canale (lung de 7 km, lat de 45-70m, de forma unui S) se desprind 150 de canale de 5m adancime, peste care trec 450 arcuri de pod , care tin loc de strazi,desi sunt si peste 2140 de strazi inguste si intunecate. O linie ferata si o autostrada o leaga de continent, iar vapoarele si gondolele asigura circulatia in oras.Ca obiective se remarca: Basilica San Marco (1094, stil venetian oriental), o adevarata carte de istorie a artelor venetiene, Campanilla, Palatul Ducal (al Dogilor , sec.XV-

XVI ), centrul politic al Venetiei, cu o arhitectura si decoratii desavarsite, Canal Grand, Piata San Marco, toate reprezentand simbolurile Venetiei.

Ravenna, veche asezare, resedinta imparatilor romani din 402, resedinta a domeniului pontifical, pastreaza numeroase monumente si are o frumoasa plaja: Di Ravenna, Rimini, Ancona, Triest, Pesaro sunt doar alte cateva orase de interes. Forme de turism: de odihna, recreere si cura heliomarina, de circulatie cu valente culturale.

b)

Italia peninsulara

Este marginita de o riviera de mare atractie, dublata uneori de un sirag de insule fermecatoare in ambientul lor marin si montan si dispune, totodata de monumente de arta si vestigii ale antichitatii si ale unor stralucite civilizatii de pe aceste meleaguri. Toscana tinut cu o civilizatie de peste 27 de secole, pastrata in orasele sale, adevarate comori de arta etrusca si romana si care beneficiaza de o riviera de mare frumusete. Firenze (450.000 loc.),orasul muzeu, de pe fluviul Arno, cu renumite opere de arta ale Renasterii italiene (Domul, 1296-1436, Palatul Signoriei cu turnuri de 94 m. si statui celebre, galerii, piete, castele, muzee, gradini si parcuri celebre. Pisa - veche republica independenta (sec.XII), orasul lui Galileo Galilei, recunoscut prin monumentele sale celebre: Domul, Campanilla, Turnul inclinat (sec. XI-XII). Provincia Terni este situata chiar in mijlocul peninsulei italice si este una dintre cele doua provincii ale Umbriei; include 33 de municipii si 151 de orase. Pe teritoriul sau se afla doua lacuri (Piediluco si Corbara), cinci rauri (Tevere, Nere, Velino, Paglia si Chiani), cascada Mamore, doua parcuri regionale (parcurile fluviale Nera si Tevere) si alte parcuri (Elmo, Villalba, Mont Peglia etc.). Perugia este cel mai mare oras al Umbriei, relevante fiind manifestarile si institutiile culturale, scoala umbriana de pictura datand din sec.XV, celebrele festivale muzicale si de teatru, Universitatea pentru straini (cu sediul intr-o frumoasa cladire in stil baroc) precum si frumusetea peisajelor montane si de podis, ca si a lacului Trasumeno. Roma (3,8 mil. locuitori) cetatea eterna de pe Tibru Tevere),intemeiata in 753 i.Hr. Si strajuita de cele sapte coline, glorioasa capitala a Imperiului Roman, reprezinta una dintre cele mai importante metropole care se impune prin multitudinea si varietatea de monumente si locuri celebre, indeosebi romane: castele, palate, arcuri de triumf, biserici, domuri, temple, piete, gradini si parcuri, muzee, catacombe, terme, fantani, etc. Intre acestea evidentiem: Capitoliul, Forumul si Columna lui Traian, Termele lui August, Diocletian. Vaticanul - capitala bisericii catolice (44 ha, 2000 loc.), cel mai mic stat (format din preoti, calugari si soldati). Cuprinde biserica Sf. Petru sec.V) cea mai mare si frumoasa din lume. Piata Sf. Petru cu coloane, obeliscul lui Caligula etc. Apeninii Abruzzi, inalti de peste 2000 m, coboara spre tarmul adriatic, printr-un podiscontinuat cu campia litorala si o frumoasa plaja marina. Intr-un peisaj atragator se afla Sulmona, un important centru turistic, cu multe vestigii romane, monumente ale Renasterii, Universitate veche, iar pe litoral, statiunea Pescara. Campania se circumscrie metropolei Napoli, beneficiaza de peisaje dintre cele mai atractive (vulcanice, de litoral, montane) si reprezinta o regiune de veche civilizatie dezvoltata in jurul vulcanului Vezuviu (1279 m) Herculaneum si Pompei, orase disparute sub lava vulcanica.

Calabria sectorul de S-V al peninsulei este un tinut muntos (Apeninii Calabriei 1956.m). Reggio de Calabre fondat in 723 i.Hr., capitala a provinciei, se remarca prin istoria si valorile culturale pastrate pana astazi: termele romane, templul grecesc, Domul, palate castele, Muzeul National al Antichitatii.
c) Italia insulara

Italia insulara are in componenta: - insula Sicilia, punte de legatura intre M. Atlas (Africa) si M.Apenini cu un relief montan (M. Peloritani), de podis si de campie catre sud. Se impune in peisaj muntele vulcanic Etna. - Insulele liparice, vulcanice, au o vegetatie luxurianta, peisaje magnifice in care se impun prin interesul turistic insulele: Stromboli (cu vulcanul omonim de 926 m), Lipari si Vulcano. - Insula Sardinia (23.800 kmp) cu peisaj montan pitoresc ce trece spre campii litorale destul de inguste. Se remarca si prin obiective turistice Castelul Medieval, Catedrala sec.XIII; Tortoli si Olbia etc.
3.2 Forme de turism practicate

a)Turismul balnear Pozitia geografica precum si cei 8500 km de litoral fac din Italia o tara balneara. Coastele Liguriei mediteraneene si Mediterana centrala ofera plaje cu galeti adesea situate in mici golfuri. Pe coasta Adriaticei, turismul balnear este indeosebi dezvoltat in nord:Rimini, Riccione, Ravenna, unde plajele fine atrag turistii germani, elvetieni si austrieci. b)Turismul cultural si religios Calatoria la Roma, Florenta, Venetia face parte din patrimoniul cultural al unui european. In Italia se gasesc 2364 de muzee, ceea ce confirma importanta voiajelor culturale. Din 20 de regiuni italiene, 7 atrag peste 3 milioane de intrari in muzeele lor. Celelalte 13 regiuni primesc mai putin de 1 milion de vizitatori in muzeele lor.In afara de Vatican, Asissi, Padova, Loretto, Oropa, Lambro, Vicenza, Italia numara 1756 locuri sfinte care primesc in fiecare an 15 milioane pelerini catolici. c)Turismul sportiv Datorita muntilor, Italia poseda unul din domeniile skiabile cele mai mari din lume. Statiunile de ski sunt numeroase in Piemonte, Dolomiti.Italia are peste 67 de terenuri de golf amenajate pentru 21000 jucatori. d) Turismul de sanatate In Italia se gasesc aproape 150 de statiuni termale. Cele trei mari orase in care se practica acest gen de turism sunt: Montecatini, Ischia si Abano Terme. e) Turismul de afaceri Italia se plaseaza printre primele locuri la capitolul turism de afaceri. Capitala economica a tarii este Milano, prima destinatie italiana a turismului de afaceri. 3.3 Obiective turistice renumite a)Domul din Milano Cu o suprafa de 1200 mp, catedrala milanez, una dintre imaginile emblematice ale Italiei i ale Europei, este cel de-al treilea edificiu bisericesc romano-catolic ca mrime din lume, dup Bazilica San Pietro din Roma i catedrala din Sevilla. Podoab cu totul unic 8

a arhitecturii gotice, domul din Milano are o capacitate de peste 40.000 de locuri i o lungime de 157m. Este una dintre catedralele occidentale a cror construcie s-a intins pe durata a catorva secole, fiind un simbol al puterii economice pe care aceast capital a Lombardiei, poart de intrare a comertului ce traversa Alpii, l-a reprezentat timp de veacuri. Trebuie vazute neaparat cele 3 arcade colosale cu dantelaria gotica sinuasa, mai ales arcada ce decoreaza exteriorul ferestrelor cu vitralii. La sfarsitul transeptului sudic, in nava din dreapta se afla mormantul lui Gian Giacomo Medici. Mormantul isi datoreaza partial aspectul proiectului lui Michelangelo.

b) Fontana di Trevi Fontana di Trevi este cea mai cunoscuta si probabil cea mai frumoasa fantana din intregul oras Roma. Acest monument impresionant domina micuta piata Trevi situata in cartierul Quirinale. Figura centrala a fantanii Trevi este Neptun, zeul marii, care se afla intrun car de lupta ce are forma unei scoici, tras de doi caluti de mare. Unul dintre cai este naravas iar celalalt este calm si supus. Acestia simbolizeaza dispozitia fluctuanta a marii. La stanga lui Neptun se gaseste o statuie ce reprezinta abundenta, iar cea din dreapta reprezinta sanatatea perfecta. Deasupra sculpturilor se gasesc basoreliefuri, unul din ele infatisand-o pe Agripa, fata dupa care a fost denumit apeductul. Apa de pe fundul fantanii reprezinta marea. Legenda spune ca cel ce arunca o moneda in apa se va intoarce la Roma.

c)Colosseum-ul
Coloseumul este probabil cea mai impresionanta cladire a Imperiului Roman. Cunoscut initial sub numele de Amfiteatrul Flavian, Coloseumul era cea mai mare cladire a epocii. Structura monumentala este astazi o ruina, dar chiar si asa este un obiectiv turistic foarte frumos si impozant. Coloseumul este o structura imensa, ce masoara 188m lungime, 156 latime si 48m inaltime. Coloseumul putea primi in jur de 55.000 de spectatori care puteau intra in incinta prin nu mai putin de 80 de porti. Cladirea are patru etaje, ultimul dintre acestea continea locuri pentru clasele inferioare si pentru femei. Cel mai jos dintre etaje avea locuri rezervate pentru cetatenii cei mai de seama ai Romei. Sub nivelul solului se gaseau camere si custi pentru animalele salbatice si dispozitive mecanice cu ajutorul carora custile puteau fi ridicate pentru ca animalele sa apara direct in mijlocul arenei. Imparatii foloseau Coloseumul pentru a oferi publicului jocuri gratuite.Aceste jocuri erau un simbol al prestigiului si puterii si constituiau o modalitate pentru imparat de a isi mari popularitatea. Jocurile se desfasurau pentru o zi intreaga sau chiar timp de mai multe zile la rand. Acestea incepeau cu spectacole de comedie si prezentari de animale exotice si se terminau prin lupte pana la moarte intre animale si gladiatori sau doar intre gladiatori. Gladiatorii erau in general sclavi, prizonieri de razboi sau criminali condamnati. In unele cazuri romani liberi sau chiar imparati luau parte la lupte. d)Basilica Sf Petru

Aceasta cladire mareata este centrul crestinismului. Imparatul Constantin, primul imparat crestin al Romei, a ordonat construirea Basilicii Sf.Petru pe dealul Vaticanului. Locatia a fost aleasa simbolic, pe locul in care Sfantul Petru, unul dintre apostoli, a fost ingropat in anul 64 d. Ch. Cladirea in sine este foarte impresionanta. Cea mai mare biserica din lume are un naos lung de 218 metri. Biserica se poate vizita gratuit, in fiecare zi cu conditia ca turistii sa aiba o tinuta foarte decenta.
e)Scala din Milano 9

Este una din cele mai faimoase teatre de oper din lume. Inaugurarea oficial a companiei de oper a avut loc la 3 august 1778 sub numele de Nuovo Regio Ducale Teatro alla Scala.

f)Palazzo Realle Este unul dintre simbolurile orasului Napoli. Cu o arhitectura impresionanta, palatul a suferit numeroase modificari de-a lungul anilor. In incinta Palatului Roial puteti admira gradinile atent ingrijite, apartmentele roiale, teatrul, capela Palatine, lucrarile de arta din muzeu si Biblioteca Nazionale.

g) Domul din Florenta http://www.tvl.ro/florenta/domul_din_florenta.html Este una dintre cele mai mari catedrale din lume si a fost construita intre anii 1296 si 1436. Domul sau impozant a carui proiectare este atribuita arhitectului florentin Filippo Brunelleschi, inca domina centrul istoric al orasului. Cu numele oficial de Santa Maria del Fiore, acesata se face cunoscuta prin prezenta stilului gotic.

Capitol IV Oferta turistica. Indicatori turistici. 4.1 Baza tehnico materiala turistica Cuprinde: unitai de cazare: peste 40.000 hoteluri unitati de alimentatie unitati de agrement Clasificarea unitatilor de cazare pe tipuri: - hotel - motel - camine de tineret - cabane - pensiuni turistice (turism rural) - camine (manastiri) pentru pelerini - campinguri Printre cele mai importante lanturi hoteliere in marile orase se remarca: Roma: - Hotel VILLAFRANCA, 3 stele - Hotel GAMBRINUS, 4 stele - Hotel EMPIRE PALACE, 4 stele - Hotel VICTORIA, 4 stele - Hotel VENETO, 3 stele - Hotel AMBASCIATORI PALACE, 5 stele - Hotel HILTON, 4 stele Sicilia: - Hotel CLUB COSTAVERDE , 4 stele, Cefalu(Pa) - Hotel CASAJANCA, 3 stele, Canneto(Me) - Hotel VILLA DEL BOSCO, 4 stele, Catania - Hotel LA PERLA, 3 stele, Lampedusa(Ag) 10

Venezia: - Hotel BAGLIONI, 5 stele - Hotel AI MORI DORIENTE, 4 stele - Hotel GIORGIONE, 3 stele - Hotel KETTE, 4 stele Sardinia: - Hotel CAESARS, 4 stele, Cagliari - Hotel JOLLY, 3 stele, Cagliari - Hotel SHER-DAN, 3 stele, Sassari - Hotel CARLOS V, 5 stele, Sassari - Hotel DEI PINI, 5 stele, Sassari Milano: - Hotel MARRIOT, 5 stele - Hotel ADAM, 4 stele - Hotel GALLES, 4 stele - Hotel ASCOT, 4 stele

4.2 Indicatori ai cereri si ofertei turistice. a) Locuri ocupate in unitati de primire/1000 pers
Nume regiune Bolzano Valle dAosta Trento Marche Veneto Toscana Venezia-Giullia Sardegna Emilia-Romagna Liguaria Calabria Umbria Abruzzo Basilicata Puglia Lazio Molise Piemonte Sicilia Campania Lombardia 2005 449.6 403.8 316.9 148.1 143.7 128 126.9 103.4 101.1 96.2 94.6 89 78.8 50.1 49.7 48.7 39.9 37.7 33.3 30.8 29.9 2006 447.9 407.5 312.6 148.2 147.2 130.9 121.7 111.5 103.4 96.7 95.5 91.8 79.1 61 51 49.7 41.4 38.9 34.6 32.7 31.8 2007 441.2 406.1 307.1 146.1 131.6 131 123.5 113.6 101 98.1 97.1 93.4 78.5 64.4 51.4 49 42.8 40.8 36.1 33 32.5 2008 444.6 421.6 311.2 148.8 142.4 136.9 125.5 122 101 100.4 98.4 95.3 79.1 64.8 54.6 51.6 41.8 41.3 37.1 33.7 32 2009 436.8 419.9 315.8 142 137.1 127.1 119.1 101.5 99.6 98.4 96.7 87.9 80.5 65.4 56.3 51.8 40.8 37.2 34.2 34.1 34.1 2010 434.2 416 315.6 140.7 137.3 123.8 123.5 121 100.4 100.2 97.2 97.1 91.1 81.1 66.2 58.5 52.1 41.3 39 34.7 34.2 2011 432.7 414.9 311.1 143.1 139.4 124 123.4 113.8 99.4 97.5 97 95.5 83 66.5 61.1 51.9 41.6 38.8 36.3 35.8 34.7

b)

Innoptari in medie/an 2005 5.33 3.73 5.04 6.05 4.54 3.66 4.83 5.38 4.55 4.01 5.49 2006 5.23 3.8 4.91 6.13 4.42 3.68 4.7 5.34 4.51 3.97 5.53 2007 5.17 3.69 4.9 6.26 4.35 3.65 4.55 5.2 4.41 3.92 5.57 2008 5.14 3.63 4.85 5.55 4.29 3.8 4.54 5.2 4.38 3.91 5.56 2009 5.06 3.43 4.84 5.28 4.33 3.81 4.51 5.03 4.4 3.83 5.53 2010 5.01 3.35 4.75 5.02 4.17 3.7 4.34 5.11 4.26 3.75 5.68 2011 4.93 3.22 4.59 4.88 4.02 3.64 4.29 5.1 4.17 3.66 5.64

Nume regiune Bolzano Valle dAosta Trento Marche Veneto Toscana Venezia-Giullia Sardegna Emilia-Romagna Liguaria Calabria

11

Abruzzo Basilicata Puglia Lazio Molise Piemonte Sicilia Campania

4.63 4.19 4.36 3.23 3.78

4.72 3.87 4.16 3.72 3.35 4.25

4.72 4.14 4.26 3.35 3.16 4.28

4.65 3.99 4.17 3.37 3.33 4.18

4.97 4.04 4.19 3.25 3.36 4.15

4.92 3.83 4.17 3.05 3.35 4.08

4.7 3.84 4.18 3.26 3.33 4.03

4.3

Concluzie

In cele din urma, avand in vedere istoria Italiei, una din cele mai renumite, o tara ce a strans cat mai multe obiective turistice, a atras in ultimele decenii cat mai multi turisti , obtinand astfel cat mai multe venituri din incasari, astfel ca prin investitiile remarcante ce sau facut in sectorul serviciilor turistice acestea au devenit foarte importante in ramura economiei Italia. Conform unor studii statistice realizate in tarile Uniunii Europene , turismul practicat in Italia ocupa locul 6, oferindu-i asadar turismului italian o importanta cat mai mare imediat dupa prezenta unei agriculturi cat mai dezvoltate.

12