ITALIA

Vecini: Franta (515km); Elvetia (718km), are si o enclava in aceasta tara: Campione dItalia, cu 2.6km si 2051 locuitori;
Austria (415km); Slovenia (218km); Marea Adriatica; Marea Ionica; Marea Mediterana; Marea Tireniana (7456km)
Suparfata: 301.323 km (GEOGRAFIA FISICA ITALIANA )
Temperatura: de la 8 grade C iarna, la 38 de grade C vara 49884vhj65dgv3j
Populatia: 57.268.578 locuitori
Diviziuni administrative: 102 provincii, gupate in 20 de regiuni
Sarbatoarea nationala: 2 iunie
Limba oficiala: Italiana hg884v9465dggv
Religia: romano-catolica
Moneda : 1 Lira = 100 Centesimi, din 1 ianuarie 2002 EURO
PNB: 1.140.484 milioane $
PIB/loc: 20.290 $
Capitala: Roma
Italia const n principal dintr-o peninsul (porecl Stivale-cizma) care se extinde n Marea Mediteran, unde mpreun cu
dou mari insule, Sicilia iSardinia (Sardegna), creeaz diferite compartimente ale mrii: Marea Adriatic la nord-est, Marea
Ionic la sud-est, Marea Tirenian la sud-vest i n finalMarea Liguric la nord-vest. Munii Apenini (Monti Appennini) din
centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaz un arc, nchiznd Italia n nord. Aici se afl i o
lagun aluvionar mare, Laguna Pad-Veneia, strbtut de Rul Pad i de muli aflueni ai si, care curg dinspre Alpi, Apenini
i Dolomii. Alte ruri cunoscute sunt Tibrul (Tevere), Adige i Arno. Cel mai nalt vrf al Italiei este Mont Blanc (Monte
Bianco) cu 4,807 m, dar Italia este mai ales asociat cu doi faimo i vulcani: acum adormitul Vezuviu (Vesuvio) n apropriere
de Napoli i activul Etna n Sicilia.
Economie
Membr a grupului G8, Italia reprezenta a asea economie n 2004, dup Statele Unite, Japonia, Germania, Regatul unit al
Marii Britanii i Frana. Italia are o economie industrial diversificat, cu un venit pe cap de locuitor apropiat unor ri
ca Frana i Regatul Unit. Economia capitalist rmne divizat ntr-un nord industrial bine dezvoltat, dominat de companii
private i un sud agricultural, cu o rat a omajului de 20%.
Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. n
decada trecut, Italia a urmrit o politic fiscal strns pentru a ndeplinii criteriile Uniuniilor economice i monetare,
beneficiind de o rat a inflaiei sczut care i-a permis alturarea la Euro de la conceperea sa n 1999.
Performana economic italian a rmas n urma parteneriilor si europeni, guvernul actual ini iind o serie de reforme pe
termen scurt destinate mbuntirii competivit ii i a cre terii pe termen lung. S-a mi cat ncet, totu i, n implementarea
reformelor.
n anul 2010, piaa auto italian fost de 1,96 milioane de uniti, n scdere cu 9% fa de anul precedent [1].
Investiiile strine directe (ISD) n Italia au fost de 30,5 miliarde de dolari n 2009, fa de 17 miliarde de dolari n 2008 [2].
Demografie
Italia este n general o omogenitate lingvistic i religoas, totu i, cultura sa, economia sa i politica sa sunt diverse. Italia are a
cincea densitate a populaiei europene ca mrime, atingnd 196 de oameni pe km. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai

mari fiind cel vorbitor de limba german nTirolul de Sud (1991: 287.503 germani i 116.914 italieni) i cel de limba
sloven lng Trieste.
Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale pariale sunt cele franceze n Valle d'Aosta; cele sarde n Sardinia;
cele ladine n Dolomii; i cele friuliene n regiunea Friuli-Veneia Giulia, toate patru limbi romanice. n plus exist alte cteva
minoriti locale mici, ca i cele vorbitoare de Limba occitan n sudul vii Piemontului; Limba catalan n
oraele Alghero i Sardinia; Limba albanez n anumite sate din Calabria i Sicilia; i de dialecte greceti vechi n satele din
Calabria.

Industria: Baza energetica este asigurata numai in mica parte din resurse interne: gaze naturale, hidroenergie si energie
geotermica. Cele mai importante uzine hidroelectrice sunt constituite pe raurile din Alpi. Uzinele geotermice sunt grupate in
Toscana. ( L ECONOMIA ITALIANA (19/03/2007) )
Petrolul prelucrat sau consumat de Italia este practic in intregime importat, caci extractia de petrol italian este neisemnat.
Prospectiunile petroliere au fost intensificate in zona Apeninilor, dar fara rezultete incurajatore si Italia este obligata sa importe
annual.
Rafinarea petrolului are capacitatea de 100 milioane t annual.
Petrolul il importa in principal din Orientul Mijlociu si Libia,prelucrat in centre ca: Milazzo, Cremona, Ravenna, Porto
Marghera, Livorno, Mantova, Roma.
Pentru acoperirea nevoilor energetice au fost redeschise minele de carbuni din Sardinia si extinse exploatarile din celelalte
bazine carbonifere. Productia de gaze naturale este in scadere.
Italia nu este bogata nici in celelalte resurse minerale, cu exceptia sulfului, marmurei si oarecum a zincului.
Cele mai dezvoltate sectoare industriale sunt: siderurgia, industria textila, electronica si industria automobilelor.
Siderurgia: Productia de otel si fonta a crescut vertiginos,mai ales productia de otel care detine locul 3 in Europa si locul 9 pe
glob.
Centre ale productiei de otel se gasesc situate in orasele: Genova Carnigliano, Serto San Giovanni, Milano, Torino,
Marghera, Napoli,Taranto, Piombio.
Industria constructoare de masini este puternica si diversificata. Ea joaca un rol foarte important in economia Italiei. Una
din subramurile cu veche traditie in aceasta tara este industria automobilelor.
In uzinele de la Torino, Novara, Milano, Bolzano, Brescia, Modena, Napoli se fabrica o gama larga de automobile, autobuze,
autoutilitare, motociclete, motorete, scutere, biciclete etc.
Industria automobilelor ocupa locul 7 pe plan mondial; la Torino este trustul Fiat, unul dintre cele mai puternice din lume. De
asemenea sa nu uitam de firme ca Ferrari, Lamborghini, Maseratti, care au adus atata mandrie Italiei.
Centrele cele mai importante de constructii navale sunt in porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo.
Centrele de construire a tractoarelor si a masinilor agricole sunt indeosebi in Lombardia si Piemont, dar si la Torino, Milano,
Cremona si Verona.
Italia s-a facut remarcata si prin industria electrotehnicii si electronicii, produsele sale de calitate fiind recunoscute pe piata
mondiala.

Industria chimica este foarte variata, facandu-se remarcata prin cauciucul sintetic, anvelope, fire si fibre sintetice,
ingrasaminte chimice, celuloza si hartie. Centrele sunt situate in: Torino, Milano, Brescia, Novara, Roma, Napoli.

Petrochimia pastreaza locul principal in industria chimica italiana. Majoritatea uzinelor sunt in nordul tarii, cu exceptia
uzinelor petrochimice care sunt in porturile din sud, in special in Sicilia, unde se descarca petrolul din import.
Industria textila are o veche traditie in Italia. Leaganul sau este Italia de Nord, unde atelierele de prelucrare a lanei s-au
dezvoltat inca din epoca feudala. Veche este si prelucrarea matasii naturale care insa a intrat in declin dupa lansarea matasii
artificiale.
Industria textila italiana prelucreaza materie prima autohtona (lana, canepa, fibre sintetice), da si de import (lana, bumbac).
Ramura cea mai dezvoltata este filiatura de lana, Italia ocupand un loc important in lume cu productia de lana. Cele mai
importante centre sunt in nordul tarii.
Industria pielariei si a confectiilor din piele este larg dezvoltata in regiunile Piemont si Lombardia. Italia importa piei brute.
Incaltamintea si produsele de marochinarie italiene sunt competitive pe piata mondiala, fiind recunoscute pentru calitatea lor
ridicata.
Industria alimentara este raspandita peste tot; se poate spune ca este ramura industriala cel mai uniform repartizata in
teritoriu. Italia se remarca prin produsele de patiserie, ulei de masline, zahar, conserve de peste si vin.
Agricultura: Desi detine 7% din populatia activa si doar 3% din PIB, ramane un sector important al economiei.
Italia este unul dintre marii producatori europeni de cereale si cel mai mare producator de legume si fructe. Italienii sunt
cultivatori, in special, de porumb, dar si de grau si de orez, toate trei fiind cultivate in Campia Padului. Este cel mai important
producator european de orez, cu cele 14 milioane de tone annual, productia fiind reprezentativa si pe plan mondial.
Detine locul 3 la fructe, indeosebi, mere, pere si nectarine si locul la 6-7 la citrice, obtinute in Ins. Sicilia, in partea sudica a
Pen. Italice si in Calabria.
Vita-de-vie creste pana si la poalele Alpilor. Podgoriile de tip industrial sunt caracteristice pentru Apulia. Vinul provenit din
aceasta zona reflecta modul de cultura, fiind mai alcoolizat, mai sec si mai putin aromat.
Italia detine suprematia pe glob la masline (2/5 din productia mondiala). Cele mai intinse plantatii de maslini sunt situate in
Apulia, maslinul fiind absent numai in Nord.
Crestera vitelor nu este dezvoltata pe masura posibilitatilor oferite de natura si nici pe masura necesitatilor de consum ale
populatiei. Bovinele sunt crescute in ferme de tip industrial din Campia Padului si din Alpi. In Italia Peninsulara domina
cresterea oilor si caprelor. Italia importa din ce in ce mai multa carne si produse lactate.
Pozitia geografica a Italiei a favorizat pescuitul, pestele fiind folosit in consumul direct sau in industria alimentara.
Cu toate acestea, agricultura ramane deficitara. Ca si industria, agricultura este mai slab dezvoltata in Sud.
Un rol important in economie il joaca comertul si turismul (anula intre 30-60 milioane turisti si circa 3 miliarde $ incasari)
Comertul exterior: Principalii parteneri comerciali sunt la export Germania 16%, Franta 12%, SUA 7%, Marea
Britnie 7%, Spania 5%, Elvetia, Belgia, Luxemburg, Olanda cate 3%; iar la import - Germania 18%, Franta 13%,
Marea Britanie 7%, Olanda 6%, Belgia, Luxemburg, Spania, SUA cate 4%.
In 1998 din mld lire italiene, pentru export au folosit 420.764,0 masini, utilaje si echipamente de transport 46%, produse
textile si confectii 17%, produse chimice 9%, otel si minereuri 5%, produse alimentare 4%, produse agricole 3%; iar
pentru import au folosit 374.283,0 masini, utilaje 36%, produse chimice 14%, produse energetice 11%, textile si
confectii 8%, produse alimentare 8%, produse agricole 6%.
Turismul: In 1997 au existat 31 mil turisti (1994 51.814.000), veniturile incasate din turism fiind de 50.847,0 mld lire
italiene ( circa 28 mil $). Cifra de afaceri in acest domeniu este mult mai mare, peste 80 mld $. Turismul concentreaza 8% din
intreaga populatie activa a Italiei, una din cele mai ridcate ponderi de pe glob.

Italia detine peste 1,7 mil locuri de cazare in hoteluri, moteluri si pensiuni.

Norvegia
NUME OFICIAL: Regatul Norvegiei.
SITUAREA: Este asezata in Europa Nordica (peninsula Scandinava).
VECINI: (5 181 km) Oceanul Atlantic (Marea Nordului, Marea Norvegiei), si Oceanul Arctic (Marea Barents) 2 650 km
(21 189 km cu fiorduri si golfuri), Rusia (196 km), Finlanda (716 km), Suedia (1 619 km).
SUPRAFATA: 323 758 km2 (locul 66 ca intindere), este impartita in 19 districte, ziua nationala fiind 17 mai (ziua
Constitutiei). 11565vfd14hqc4z
CAPITALA: Oslo, situata in sud-estul tarii la extremitatea fiordului omonim, in zona Nurmark, avand o suprafata de
aproximativ 453 km2; 499 693 locuitori (1998 circa 800 000 locuitori aglomeratie urbana - 1996. Oslo (Gurile lui Lo) este
fondat in 1048 de catre regele Harald III Hardraade si devine, sub Haakon V. Magnusson, capitala regatului, ramanand, dupa
1319 (data unirii cu Suedia), principalul centru cultural al tarii. Centrul administrativ al Norvegiei autonome (1814) in alinata
personala cu Suedia, apoi din 1905 al Norvegiei independente, capitala statului suveran. Oslo este in prezent cel mai mare
centrul comercial al tarii. In cadrul industriei (care asigura 1/5 dinproductia industriala globala a Norvegiei), principala ramura
o constituie prelucrarea metalelor si constructia de masini (circa din productia Norvegiei), nave, unelte, electronica,
electrotehnica, masini-unelte; percum si alte industrii: chimica, textila, alimentara. Oslo reprezinta un important nod de
transport: punct de convergenta a mai multor cai ferate si sosele; portul, desi nu cel mai mare din Norvegia asigura din
exporturile tarii; aeroportul international (Fornebu). Principalul centru cultural-stiitific al tarii si unul dintre cele mai
importante din Europa de Nord: Academia de Stiinte si Litere, universitati si alte institutii de invatamant superior, peste 30 de
societati stiintifice si institute de cercetare, 10 biblioteci mai mari (printre care si cea a Universitatii), 13 muzee si galerii de
arta mai importante (Muzeul Popular Norvegian, Galeria Nationala de Arta), 5 teatre, dintre care unul de opera si altul de balet,
orchestra simfonica.
MONUMENTE: Cetatea Arkeshus (secolele XIV-XV), Palatul regal (1825-1848), Primaria (1931-1950), Biserica lui
Gol (secolul 12), Catedrala/Domkirke (sfarsitul secolului XVII), case vechi (secolele XVII-XIX), casele memoriale
Amundsen, Nansen, numeroase statui.
RELIEFUL: Norvegia ocupa partea de vest a peninsulei Scandinavia si este o tara muntoasa, strabatuta pe directia
sud-sud-vest-nord-nord-est de lantul Alpilor Scandinaviei (1 800 km lungime). Fiordul Trondheim, din zona centrala, imparte
Norvegia in doua mari regiuni naturale: Norvegia septentrionala, care este ocupata de platourile Finnmark, cu altitudini in
general sub 700 m, strabatute de masive izolate (intre care Rastegaissa 1 069m) si de muntii Kjolen (700-1000 m
altitudine). Norvegia meridionala este ocupata de podisuri inalte si de munti ce culmineaza la 2 469 m in varful Galdhopiggen
(altitudinea maxima din tara). Eroziunea glaciara a avut un rol important in modelarea peisajului norvegian: circuri glaciare,
vai in forma de U si circa 1 700 ghetari actuali, care insumeaza 4 600 km2 (cea mai intinsa suprafata ocupata de ghetarii din
Europa). Tarmurile foarte articulate (masoara 21 189 km)prezinta spre Oceanul Atlantic numeroase fiorduri, unele printre cele
mai mari din lume (Trondheimsfjorden 180 km, Sognefjord 204 km, Hardangergfjorden 183 km). De-a lungul coastelor se
insiruie circa 150 000 de insule, insulite si stanci.
CLIMA: Clima este influentata de latitudine si relief, dar moderatade apele calde ale Curentului Norvegiei (parte a
sistemului Gulf Stream). fq565v1114hqqc
VEGETATIA: Variaza in functie de altitudine si latitudine, si este aproape absenta pe o anumita suprafata. Padurile
(in principal conifere) ocupa circa din suprafata Norvegiei fiind prezente in podisurile si campiile sudice. Fauna este
specifica peninsulei Scandinave. Numeroase zone sunt ocrotite printre acestea se afla 13 parcuri nationale.

POPULATIA: Este de 4 429 000 locuitori 1998 (1800: 883 000 loc; 1900: 2 240 000; 1950: 3 270 000; 1990: 4 247
546); natalitatea 13,7, mortalitatea 10,1, sporul natural este de 3,6 (1997); speranta de viata la nastere (1996): 75 ani
(masculin); 81 ani (feminin); populatia urbana 75% in anul 1997. Pincipalele orase (mii de locuitori-1998):
ECONOMIA: Tara cu economie dezvoltata bazata pe o industrie diversificata si servicii indeosebi transport si comert.
Dispune de importante rezerve de hidrocarburi (peste un miliard tone de petrol si 2 400 de m3de gaze; mari zacaminte sunt:
Statfjord, Ekofisk, Gullfaks, Eldfisk) in Marea Nordului, intrat in exploatare, la inceputul deceniului 8, cu o productie in
crestere (cca. 160 de milioane tone de petrol si peste 30 miliarde m 3 de gaze, detinand locul II al petrol si IV la gaze naturale in
Europa, pe glob locurile VII si respectiv VIII. Acestea asigura cca. 1/7 din PIB si de regula, cca. din export; au fost
descoperite zacaminte de hidrocarburi si in Marea Norvegiei, dar nu au fost inca introduse in exploatare. Norvegia are un
bogat potential hidroenergetic bine valorificat (aproape intreaga productie de energie electrica este obtinuta in hidrocentrale;
Norvegia ocupand locul I la productia de energie electrica/loc) si care a permis dezvoltarea electro-metalurgiei, fierului,
cuprului, zincului si mai ales a aluminiului. Alte ramuri ale industriei perlucratoare sunt constituite de nave maritime, rafinarea
petrolului, de industria chimica si textila, de prelucrarea lemnului, prelucrarea pestelui. Agricultura este orientata spre
cresterea animalelor indeosebi pentru carne sau lapte ori pentru pielicele. Datorita conditiilor pedo-climatice terenurile
cultivate sunt restranse. Norvrgia dispune de o puternica flota maritima-comerciala (locul III pe glob) si are o balanta
comerciala net excedentara, in principal datorita hidrocarburilor.
Comertul exterior: (este exprimat in miliarde coroane-1998) 607 in care 313 export (bunuri manufacturate 41,3%-masinile si
echipamentele de transport reprezentand 15,1% din totalul exporturilor, petrol si gaze naturale 39,4% , metale 11,3%, produse
agro-alimentare 9,6%) si 284 import (masini si echipamente de transport 42,7%, produse chimice 8,8%, materii prime
minerale 6,4%, produse agro-alimentare 6,1%, textile si confectii 1,7%). Principalii parteneri:
TURISMUL: 3 300 000 turisti straini in 1996; venituri din turism: 2,41 miliarde de $. Principalele obiective: capitala si
imprejurimile (Fiordul Omonim, colinele impadurite Numark, cu numeroase lacuri), fiordurile reprezinta totodata principale
trasee ale calatoriilor turistice cu vaporul. Limba oficiala: norvegiana, Moneda1 Krone=100 Ore.