Proiect didactic

Clasa: ................................................VIII-a
Subiectul: .........................................Noţiune de algoritm.Proprietăţile algoritmilor.
Tipul lecţiei:......................................Lecţie de predare-învăţare
Timpul acordat: ...............................45 min
Competenţe specifice : CS1 CS3 CS4 CS7 CS9 CS10
Subcempetenţe :
- Uutilizarea metodelor de algoritmizare pentru soluţionarea problemelor frecvent întâlnite în activitatea
cotidiană;
- Identificarea proprietăţilor fundamentale ale algoritmilor

Obiective operaţionale:
 O1 - să descrie şi să utilizeze setul de instrucţiuni ale executantului
 O2 - să explice modul de execuţie a algoritmilor
 O3 - să elaboreze algoritmi pentru executanţi

Strategii didactice:
 Principii didactice:
- principiul participării şi învăţării active;
- principiul asigurării progresului gradat al performanţei;
- principiul conexiunii inverse;
 Metode de învăţământ:
- metode de comunicare orală: expunere, conversaţie, problematizare;
- metode de acţiune: exerciţiul, jocul didactic, învăţare prin descoperire;
 Procedee de instruire:
- explicaţia în etapa de comunicare;
- învăţarea prin descoperire, prin algoritmizarea de probleme;
- conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor;
 Forme de organizare:
- Frontală, în grup şi individual;
 Forme de dirijare a învăţării:
- dirijată de profesor sau independentă;
 Resurse materiale:
A. Gremalschi, L. Gremalschi Informatica. Clasa VIII: Manual, Editura Î.F.P. Ştiinţa, 2005.
A Gremalschi, I. Ciobanu Informativa . Clasa VIII: Ghidul profesorului, Editura Î.F.P. Ştiinţa, 2005.
- fişe de lucru (fişierele prezentare.ppt, anexe 1,2);
 Metode de evaluare:
- evaluare iniţială : întrebări orale;
- set de aplicaţii pentru algoritmizare

 Desfăşurarea lecţiei:
 Moment organizatoric:
 pregătirea lecţiei:
– întocmirea proiectului didactic;
– pregătirea setului de întrebări;
– pregătirea setului de aplicaţii Cangur, Furnica, Robot;
– pregătirea temei;
 organizarea şi pregătirea clasei:
– verificarea frecvenţei;
 captarea atenţiei clasei:
– anunţarea subiectului pentru tema respectivă;
– anunţarea obiectivelor urmărite;
– anunţarea modului de desfăşurare a activităţii;
Notă: Evaluarea în etapa de reactualizare se realizează frontal.

 Comunicarea noilor cunoştinţe:

Comunicarea noilor cunoştinţe o fac prin crearea situaţiei de problemă:

Întrebare
Încercaţi sa formulaţi ao listă completă a
comenzilor pe care le poate executa
televizorul dv.
Tabel nr. 1
Răspuns aşteptat
Conectarea (deconecatarea ) de la reţea
Mărirea (micşorarea) volumului sunetului
Recepţionarea canalului 1,2,3......

Pot fi oare reţetele culinate tratate ca Desigur, ele pot fi tratate ca nişte algoritmi de preparare a unui produs
algoritmi? culinar

Descrieţi acţiunile exaxte ale unui copil pe
care este ptimis după pîine
Când am decis să plecăm la magazin vom proceda astfel:
- luăm banii necesari;
- ne îndreptăm către magazin;
- solicităm o pâine;
- o plătim;
- venim cu ea către casă;
- o dăm mamei.

Concluzie: Algoritm poate fi executat de orice persoană (obiect) care cunoate operaţiunile de bază.
Executantul nu gîndeşte ci doar execută pas cu pas algoritmul alcătuit de Creator.

Materiale didactice:

Algoritm Prin algoritm se înţelege o prescripţie (indicaţie) precisă şi clară

pentru executant de a efectua o succesiune de operaţii orientate spre
atingerea scopului indicat sau spre rezolvarea problemei formulate .

Executantul Executant reprezintă un obiect care poate îndeplini anumite comenzi.

Mulţimea acestor comenzi formează repetoriul executantului
 Scenariul lecţiei

Timp
Secvenţele ul Metode şi Forme de
Activitatea profesorului Activitatea elevilor Evaluare
lecţiei acord procedee activitate
at
1. Moment 6 1.Salut elevii, fac apelul. 1 min Elevii pregătesc minioficiul; Frontal Se evaluiază
organizatoric min 2.Propun elevilor să formeze 2 grupuri se divid in grupuri. capacitatea de
Captarea atenţiei 3.Propun elevilor un joc didactic Elaborarea unor Doi elevii trec la tablă echipele primesc Joc didactic În grup cooperare a
instrucţiuni pentru trei probleme date iniţial fişe (anexa 1), care conţin jocul propus şi elevilor şi
1. Desenarea unui patrat comunică membrilor lor ce trebuie sa cunoştinţele
2. Desenarea unui triunghi deseneze pe tablă într-un „limbaj algoritmic” elementare.
Analizez rezultatele timp de 1 min
2.Anunţatea 1 min 1.Anunţ subiectul şi obiectivele lecţiei. Notează subiectul lecţiei Notare pe tablă Frontal
obiectivelor
operaţionale
3.Comunicarea 10 Noţiunea de algoritm este una dintre noţiunile de bază Elevii ascultă comunicarea Comunicare În grup Se comunică
cunoştinţelor min ale informaticii. Încă în Egiptul şi Grecia antică la materialul
rezolvarea problemelor de calcul se efectuau nişte calcule
succesive conform unor reguli şi instrucţiuni bine
determinate. Pornind de la unele date iniţiale se obţinea
rezultatul dorit. Cu timpul aceste procese de calcul au fost
numite algoritmi.
Termenul algoritm provine de la algorithmi – în
numele marelui matematician uzbec din sec. IX ali- Se evaluiază
Xorezmi, care a formulat regulile de efectuare a operaţiilor nivelul de
aritmetice în sistemul zecimal de numeraţie. La început sub înţelegere a
algoritm se subînţelegeau numai regulile de efectuare a materiei teoretice
celor patru operaţii aritmetice asupra numerelor de mai
multe cifre. Ulterior această noţiune a început să fie
folosită în general pentru notarea succesiunilor de operaţii
care duceau la rezolvarea problemei formulate .
Prin algoritm se înţelege o prescripţie
(indicaţie) precisă şi clară pentru executant de a
efectua o succesiune de operaţii orientate spre
atingerea scopului indicat sau spre rezolvarea
problemei formulate .
Exemplu: Să se calculeze valoarea lui Y după formulă,
pentru orice valoare a lui X.
Y=(A*X+B)*(C*X-D)
Pentru a efectua această problemă e suficient să efectuăm
următoarea succesiune de operaţii:
 1) Înmulţim A cu X , notând rezultatul prin R1,
2) Adunăm R1 la B, notând rezultatul prin R2,
3) Înmulţim C cu X , notând rezultatul prin R3,
4) Scădem D din R3, notând rezultatul prin R4,
5) Înmulţim R2 cu R 4, rezultatul fiind
considerat ca valoarea lui Y.
Această prescripţie reprezintă algoritmul de rezolvare a
problemei formulate. Nu mai este necesar pentru omul care
efectuează operaţiile să cunoască formula de calcul al
valorii Y. El trebuie doar să urmeze prescripţia indicată,
executând-o pas cu pas.
Exemplul de algoritm arată că notarea
algoritmului se descompune în indicaţii distincte pentru ca
executantul să efectueze o succesiune de operaţii finite -
paşi. Fiecare operaţie trebuie terminată de către executant
înainte de trecerea lui la execuţia operaţiei următoare. O
indicaţie specială în notarea algoritmului, numită
instrucţiune, îi prescrie executantului să efectueze fiecare
instrucţiune în parte.

4.Realizarea 5 min 1.Propun elevilor vizionarea unei aplicatii powerpoint 1.Elevii notează în caiete materialul propus Insemnări Individual Se evaluiază
obiectivelor referitor la proprietăţile unui algoritm (anexa 2) capacitatea de
operaţionale 5 min 2. Reprezentanţii grupurilor dau răspunsuri aplicare,analiză
2.Verific cunoştinţele acumulate de elevi punîndu-le dacă e nevoie, dau explicaţii, corectează, şi sinteză;
întrebări completează. Conversaţie În grup capacitatea de
euristică cooperare
5. Dezvoltarea 6 min Explicarea modului de găsire si executare a programului de Se evaluiază
calculator Cangur Manipulează executantul în modul de Descoperire competenţa
comandă manuală Individual elevilor de a să se
4 min Propun elevilor studierea interfeţei executantului Cangur. descurca singuri în
Elevii descriu acest mediu cazu dat
6. Evaluare şi 2 Apreciez, comentez, încurajez şi notez activitatea elevilor. Elevii ascultă, precizează Conversaţie Frontal Se apreciază
autoevaluarea min capacitatea de
autoevaluare
7. Lucrul pentru 1 min Elevii notează în caiete Explicaţie Frontal
acasă