Sunteți pe pagina 1din 6

Liceul Academiei de tiine a Moldovei

Aplicaie practic - la geografie

Tema: Descrierea economico-geografic comparativ a Italiei i Norvegiei

A efectuat: Oprea Elena A verificat: Crave Ala

Chiinu 2013

Indici de comparare
Pozitia economicogeografic Pozitia tarii in regiune

Asemnri Norvegia
Ambele state sunt situate n Europa.

Deosebiri Italia
Republica Italian este situat n cea mai mare parte pe Peninsula Italic (Eurapa de Sud ) i cuprinznd i cteva insule la Marea Mediteran, cele mai importante fiind Sicilia i Sardinia Se nvecineaz cu Frana la nordvest, Elveia i Austria la nord i Slovenia la nord-est. De asemenea nconjoar dou enclave independente:San Marino i Vatican, i are i o exclav nconjurat de Elveia numit Campione d'Italia Italia detine 2 porturi de importanta universal si peste 12 porturi de importanta nationala.

Pozitia fa de statele vecine.

Statele au o pozitie favorabila invecininduse cu state dezvoltate economic.

Este n Europa de Nord, situat n vestul Peninsulei Scandinave, ntre Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barentsi Marea Norvegiei), Federaia Rus, Finlanda i Suedia. Se invecineaz la Est cu Suedia, Federaia Rus, Finlanda.

Poziia n raport cu principalele ci de transport terestre i maritim

Ambele state se afl n apropierea celui de al 8-lea aeroport dup traffic din lume Franckfurt pe Main. Ambele tri detin retea de cai ferate si magistrle auto de importanta international si au o retea de porturi maritime bine dezvoltata.

Norvegia se afla in apropierea portului martim de pe pozitia a doua in traficul de marfuri Rotterdam

Pozitia fata de bazele de materie prima si combustibili, de principalele regiuni industrial si agricole

Ambele tari au o pozitie destul de favorabila fata de bazele de materie prima si combustibili, de principalele regiuni industrial si agricole

Pozitia fata de pietele de desfarece a productiei

Populatia tarii

Nr. populatiei. Miscarea naturala a populatiei Structura populatiei dupa anumiti factori.

Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru,zinc, plumb, molibd en, pirite) i de un substanial potenial hidroenergetic, n baza crora s-a dezvoltat intens electrometalurgia(feroaliaje , oeluri, aluminiu, nichel, cupru). n agricultur predomin creterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producia de cereale (orz, ovz, secar) i de cartofi. Pescuit intens (se vneaza balene). Aceste tari au o pozitie favorabil Norvegia serveste ca piata de fa de pietele de desfacere , desfacere in special pentru tarile servind ca piate de desfacere pentru din Nordul Europei dar nu numai, tarile vecine si nu numai. fiind in UE, aceasta colaboreaza economic cu taote statele acestei uniuni. 4627000 locuitori

Italia are resurse putine. Detine Resursele traditionale ca minereuri de fier si minereuri Resursele de carbuni- foarte mici, iar recent s-au descoperit resurse de gaze naturale in Campia Padului. Se exploateaza zacaminte de sulf, marmura si mercur. Majoritatea materiilor prime necesare industriei i mai mult dect 75% din necesarul de energie este acoperit prin importuri. Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor de modernizare

Italia este o piata de desfacere imensa pentru foarte multe tari si are piete de desfacere in majoritatea partenerelor sale economice.

58147000 locuitori

Nataliatea mai putin de 15 Bilantul natural- de la 0 pina la 3 Bilantul natural- mai putin de 0 Mortaliatea- de la 5 pina la 10 Mortaliatea infantile-mai putin de 10 Structura populatiei pe sexe- in ambele tari predominapopulatia feminine Rata de alfabetizare- 60%-80% Structura populatiei pe grupe de virsta- predomina persoanele virsnice Religia: Norvegia- protestanism, Italia- catolicism Structura rasiala- rasa europoida PIB\loc. Norvegia-72306$ Italia-30200& Structura etno-lingvistica- grupa de limbi indo-europeana

Asigurarea cu resurse umane de munca. Structura pe sectoare de activitate Repartizarea populatiei.

In ambele state asigurarea cu resurse umane de munca este completata de bratele de munca straine . Structura populatie pe sectoare de activitate: Sectorul primar- 17% Sectorul secundar-27% Sectorul tertiar-56%

Mediu rural 27% Mediu urban-73%

Ramurele industriale

Agricultura

Migratia In ambele state se accentuiaza suburbanizarea si imigratia populatiei. Urbanizare Gradul de urmabizare- 60%-80% . Norvegia este caracterizat n general drept o economie Italia Principale ramuri industriale mixt o economie de pia capitalist cu o component Siderurgia- se dezvolt n baza produciei de oel ifont. Italia clar a influenei statului., bazat peindustrie diversificat, ocup locul 3 n Europa i locul 9 pe glob.Centre ale productiei de pe servicii ntransporturi i comer. Cele maidezvoltate otel se gsesc situate noraele: Genova, Serto San Giovanni,. ramuri ale industriei sunt: Industria constructoare de maini- este puternic idiversificat. Ea - electrometalurgia- care se bazeaz pe feroaliaje, oeluri, joac un rol foarte important neconomia Italiei. n uzinele de la aluminiu,nichel, cupru. n ultimii ani seremarc o ascensiune Torino, Novara,Milano, Bolzano, se fabrico gam larg de n mai multedomenii. automobile, autobuze, motociclete,motorete, scutere, biciclete etc. -Construcia de maini esteo ramur n care Norvegia Dup producia de automobile, Italiaocup locul 7 n lume. exceleaz prin producia de nave, echipamentei utilaje Centrele cele mai importante de construcii navale sunt n electrotehnice, mainiunelte. - prelucrarea lemnului porturile Genova, La Spezia, Napoli, Palermo. fabricareahrtiei, industria chimic (care produce Industria chimic- este foarte variat, fcndu-seremarcat prin ngrminteazotoase, carbid), cauciucul sintetic, anvelope, fire sifibre sintetice, ngrminte - industria textil ide confecii, alimentar chimice, celuloz i hrtie.Centrele sunt situate in: Torino, Milano, (produselactate, margarin, conserve de carnei de pete). Brescia, Novara. Industria alimentar este rspndit peste tot; se poate spune c este ramura industrial cel mai uniformrepartizat n teritoriu. Italia se remarc prin produselede patiserie, ulei de msline, zahr, conserve de petei vin. Industria textil se caracterizeaz prin prelucrarealnii i a mtsii naturale Agricultura Norvegiei se bazeaz pecreterea animalelor, Agricultura are un randament ridicat datorita eficientei programelor deoarece doar 3,5% din suprafaa total a rii poatefi de modernizare: regiuni traditionale (cum ar fi Campia Padului) au

folosit pentru agricultur.Terenurile arabile se gsesc doar nnumr mic pe cmpiile din sud-esti n apropierea orauluiTrondheim. n apropierea fiordurilor sunt cultivate plante furajere. Principalele ramuri ale agriculturii sunt: cresterea porcinelor si a bovinelor, industria laptelui,exploatarea lemnului si productia deou. Transporturi Construirea de sosele si cai ferate este foarte dificil si le scump in cazul Norvegiei, datorita faptului ca are un relief foarte accidentat. Transportul pe apa este foarte important in aceasta tara. Norvegia are 91.916 km de sosele sintrecare o treime ssunt drumuri nationale. Reteaua de cai ferate este administrata de stat si se intinde pe 4.000 de km. Transportul de coasta, de persoan si marfuri, este foarte important in partea estica si nordica. Serviciul de transport aerian international si intern este foarte bine dezvoltat. Tara are foarte multe aeroporturi, iar principalul aeroport international este Gardermoen situat in nordul orasului Oslo.

fost reamenajate, iar cele mai intinse suprafete din Italia peninsulara s-au transformat in regiuni de culturi mediteraneene moderne. Italia este o importanta producatoare de cereale (porumb, grau), tomate, soia, lamai, struguri, fructe, masline. Este totodata prima producatoare mondiala de vin. Transporturile au un rol activ in dezvoltarea economica a Italiei. Reteaua feroviara si rutiera moderna faciliteaza transporturile interne si asigura legaturi internationale, traversand Muntii Alpi. Noduri ale retelei de transporturi sunt: Milano, Torino, Bologna, Florenta, Roma si Napoli. Transporturile maritime au un rol important in exportul produselor industriale si importul materiilor prime energetice si minerale. Genova este principalul port italian.

CONCLUZIE Italia i Norvegia sunt doua tari inalt dezvolate in a caror sctructura exista diferente si asemanari. In primul rind, pozitia economico-geografica defera foarte mult, Italia fiind n partea de sud, iar Norvegia n partea de nord. Sunt tari maritime si detin cai comerciale de importanta mondiala. Au ca vecini state nal dezvoltate si astfel exporteza eficient producia pe pieele interne ale acestora. Ambele dispun de condiii naturale avantajoase si dezavantajoase pentru agricultura. Norvegia nu produce cantitimari de produse agricole deoarece are n predispunere spre valorificare un teritoriu agricol mult mai mic dect al Italiei. Italia ns a reuit s i fac cunoscut numele la nivel mondial pentru producia de msline, fructe, vinuri. n ambele teritorii se cresc ovine, porcine icaprine Ambele state dispun de un relief muntos, de o reea deruri nu prea dens. Iat de ce, clima i teritoriile deluroase ale Norvegiei fac posibil angajarea doar a unei pri mici a teritoriului n agricultur, aceasta bazndu-se mai mult pecreterea animalelor. n Italia, dei relieful este muntos, creterea plantelor este bine dezvoltat, iar creterii animalelor i se acord o atenie mai mic. Au o suprafa apoape egal, Italia are o populaie de cteva ori mai mare dect populaia Norvegiei, numrul de locuitori pe km fiind de asemenea mult mai mare.Italia i a Norvegia au o industrie devoltat, ns poziia economico geografic a Italiei i permite dezvoltarea unui numr mai mare i mai divers de ramuri industriale, reuind s ocupe locuri de frunte n lume i n Europa la producia de automobile, de oel i de font is se remarce prin gama variat de produse alimentare. Dei a nregistrat progrese ndomeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale Norvegiei sunt nc n curs dedezvoltare. Ambele ri particip la diviziunea internaional a muncii, ns cu un nivel diferit. Gama larg de produse ale Italiei i permit s le exporteze pe cele mai mari piee ale lumii, n timpce numrul de produse exportate de Norvegia este mult mai mic. n concluzie, se prea c Italia este un stat mai bine dezvoltat dect Norvegia, ce dispune deun numr mai mare de resurse umane de munc, este mai bine industrializat i duce relaii economice mult mai largi i mai variate, ns totui Norvegia, n raport cu nivelul dezvoltriieconomice a altor state (dup indicatorul PIB), are cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume, 64,3 mii$ a. 2005. Italia si Norvegia sunt exemplu de tari care au imbinat efficient toate tipurile de resurse pe care le detin.