Romania

Populatie. Asezari Umane. Economie

Capitolul 1 O noua Romanie intr-o noua Europa
-pozitita geoistorica a Romaniei a fost influentata de razboiaele purtate de daci, daco-romani si romanesti + de procesul de migratie a popoarelor din vest
-Romania este o componenta a Europei Centrale deoarece 2/3 din suprafata carpatilor se desfasoara pe teritoriul tarii noastre
1.1 Romania-Tara Europeana
-istoria universala atesta formatiunile statale romanesti in spatiul Romaniei
-Romania se afirma astazi prin stabilitate teritoriala, politica, economica si spirituala specifica continentului european
-dupa caderea regimului comunist, Romania se reafirma in Europa prin prezenta geopolitica si geostrategica
-noua Romanie a fost, este si va ramane un pion important al Europei contemporane si de viitor
-spatiul Romaniei a jucat rol de poarta europeana in fata migratiilor din trecut (poarta pontica, dunareana, banateana)
1.2 Pozitia centrala europeana
-dpdv geografic si geologic, Romania se afla in Europa Centrala
-dpdv istoric se afla in zona de tranzitie (rasarit, apus si miazazi) la intersectia dintre Europa peninsulara si Europa continentala, printre motive fiind:
Paralela de 45 de grade latitudine nordica (in mijlocul zonei temperate); trece prin S tarii, o zona favorabila pt dezvoltarea social-umana (Ploiesti, Tg
Jiu, S Deltei Dunarii)
Meridianul de 25 grade longitudine estica (Rosiorii de Vede, Fagaras, Traian)
Distante aproape egale fata de Oc. Atlantic/Oc. Inghetat, Mtii Ural (2700km), M. Mediterana (1050km)
Se desfasoara in regiuena muntoasa a Europei centrale+ regiune dintre M. Neagra si M. Baltica => incarcatura economica si umana deosebita
Apartine fizic-geografic+geografia umana si economica de Pen. Balcanica
Puncte extreme: N-Horodistea (jud. Botosani), S-Zimnicea (jud. Teleorman), E-Sulina (jud. Tulcea), V-Beba Veche (jud. Timis)
-1931 Emmanuel de Martonne LEurope Centrale- include Romania in Europa Centrala
-ultimele modificari ale hartii politice duc Romania in Europa central-sud-estica
-fara o delimitare riguroasa, Romania face parte din grupul tarilor Europei Centrale (cu teritoriul de 238.391km si aprox. 21.5 mil locuitori)
1.3 Granitele Romaniei
-forma actuala este elipsoidala care favorizeaza modul de organizare si arata cum extremitatile tarii au fost alterate in cursul unor perioade istorice
1. Dunarea este artera vietii nationale si europene si delimiteaza Europa Centrala de Europa Sudica sau Balcanica
2. M. Neagra asigura interesele Europei Centrale in partea estica
1+2 => Romania are o pozitie geopolitica de colaborare in spatiul Europei Centrale
1.3.1 Premise Prioritare
-cadrul natural a fost un motiv important pt stabilirea si omogenizarea populatiei => teritorul Romaniei este un loc de vatra etnic-autohton in context istoric
-Carpatii de pe teritoriul Romaniei au creat o armonie perfecta alaturi de Subcarpati, dealuri, campii, lunci, delta
-stramosii au dorit sa isi consolideze baza si apararea fata de migratori si nu au dorit sa cucereasca teritoriile alaturate
-civilizatia carpatica a fost faurita de daci, romani, valahi, structura politica nu a fost schimbata timp de 2 milenii => stat puternic, cimentat si indestructibil

-forta blocului romanesc tine de masivitate si de pozitia lui geografica; romanii s-au format de jur imprejurul acestei cetati montane- Emmanuel de Martonne,
La nouvelle Roumanie dans la nouvelle Europe -1921
1.3.2 Granite si vecinatati
-granitele au fost modificate in timpul presiunilor facute de Imp. Otoman, Austro-Ungar si Tarist
-1940 -> dupa tratatul dintre Germania si URSS => URSS ocupa Basarabia, Tinutul Hertei si N Bucovinei; Dictatul de la Viena modifica granita cu Ungaria; S
Dobrogei+Cadrilaterul revin Bulgariei
-dupa anul 1989 caderea URSS, reunificarea Germaniei, Romania avea vecini: E-Ucraina+Moldova, V-Ungaria, SV-Kosovo, S-Bulgaria (relatii usor
tensionate)
-granitele si vecinii actuali: E-Rep. Moldova (pe Prut, 681km) si Ucraina (650km in N); V-Ungaria (448km, granita terestra); SV-Serbia (546km, granita
fluviatila), S-Bulgaria (631km, fluviatila/pe uscat/maritima)
-peste 50% din granitele actuale sunt natural (Dunare, M. Neagra, Prut)
-lungimea maxima V-E 740km, latimea N-S 525km
-ocupa locul 13 in Europa si 80 pe glob ca suprafata

Capitolul 2 Romania tara carpatica, dunareana si pontica

2.1 Tara Carpatica
-atributul apartine tarilor/regiunilor ce detin proportii dominante in spatiul lor
-Carpatii apartin Europei Centrale si de SE
-prin pozitie si functie, interes pentru : Slovacia, Ungaria, Polonia, Ucraina, Romania si Serbia. Se intind de la Bratislava la Valea Timokului.
-se disting: Carpatii N-vestici (M Slovaciei), Carpatii centrali si Carpatii Sud-Estici (M Romaniei).
-lungimea totala a sistemului carpatic ~ 1500 km si detine o suprafata de 170.600 km2. Mai mult de jumatate din suprafata lor se gasesc in limitele actuale ale
Romaniei
Carpatii romanesti se prezinta sub forma de coroana carpatica. Personalitatea lor este data de unitatea elementelor natural-geografice, antropografice si
economice. Au altitudini mijlocii (800-2500). Sunt fragmentati de vai transversal/partial transversal.
Carpatii- extremitatile vestice sunt locuite in majoritate de cehi. Extremitatea N de polonezi, central Nordica de ucrainieni, central S-estici de romani. La S de
Defileul Dunarii, sarbi si vlahi.
Se apreciaza ca in Carpati traiesc 13-15 mil loc. Peste 50% apartin populatiei romanesti. Populatia din Carpatii Romaniei a generat o civilizatie- civilizatie
carpatica, prezentand un grad de favorabilitate umana, se gasesc forme de habitat rural si urban.
Concluzii:
-incarcatura demografica
-satul a dominat si domina spatial carpatic (indeosebi in Occidentali)
-prin sat se afirma unitatea demografica, etnica, sociala si economica a populatiei romanesti
-satul-forma de continuitate a poporului roman prin modul lor de organizare: obstele, uniuni de obste, tarisoare, tari, cnezate, ducate, voievodate
Satele romanesti se disting prin localizare, continuitate si stabilitate a vetrelor, prin dispersie, drad diferit de raspandire.
Din punct de vedere economic, in Carpati economia este difersificata: agricultura, economie forestiera, activitati industrial diverse).
Dpdv istoric, Carpatii nu au constituit in istorie un vid demografic si nu au fost o bariera intre doua lumi diferite.

Relieful Carpatilor se distinge prin frecventa mare a depresiunilor mari si mici bine populate, bogate in zacaminte de subsol si au dat atractivitate. Populatia s-a
stability in zona de contact, la marginea depresiunilor, la baza versantilor. depresiunile au nuclee de umanizare.
In Orientali depresiunile inlantuite de la N spre S: Maramures, Bilbor, Borsec, Giurgeu, Ciuc, Brasov, dar pe anumite sectoare sip e directia V-E : Dornelor,
Campulung, Gura Humorului.
In Meridionali : depr Lovistei, Petrosani, Hateg. La acestea se adauga si culoare de tip depresionar (de vale): Bran-Rucar-Dragoslave, Valea Oltului etc.
In Occidentali depr sunt spatii intramontane restranse: Bozovici, Bran, Zlatna. Culoare depresionare de vale: Timis-Cerna,, Bistritei, Resita-Calnic-LupocEzeris, culoarul Muresului, culoarul Ariesului, Beius.
In aprecierea gradului de umanizare, un rol important l-a avut pozitia geografica, convergenta hidrografica, topoclimatele, inversiunile termice, varietatea pedogeografica si resursele de sol si subsol.
Vaile transversale, pasurile si trecatorile
6 vai transversal majore: Dunarii, Crisul repede, Oltul , Muresul, Jiul, Somesul)
Vai partial transversal: Suceava, Bistrita, Trotus, Prahova, Crisul Alb si Negru
Toate vaile deschid rute transcarpatice direct sau indirect (prin afluenti). In geografie sunt cunoscute sub denumirile de: pas, trecatoare, curmatura, prislop, sa,
predeal etc. Toate acestea au avut un rol hotarator in procesul de umanizare, asigurand legatura organica intre populatiile ambilor versanti ai Carpatilor.

2.2 Tara Dunareana

Intre Muntii Padurea Neagra si Marea Neagra, Dunarea se inscrie pe harta Europei nu numai ca al doilea fluviu, ca marime al continentului, dar si ca principala
artera de comunicatie europeana.
-lungimea cursului este de 2860km. Isi aduna afluentii din 11 state: Germania, Elvetia, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Romania, Rep
Mold si Ucraina.
-malul romanesc are forma unor trepte domoale, datorita prezentei campiilor de terase, in schimb cel bulgaresc domina apele Dunarii prin contraforturile
Platformei Prebalcanice.
-Lunca Dunarii ofera largi posibilitati pentru dezvoltarea agriculturii datorita teraselor sale, astfel culturile cerealiere, plante tehnice si de nutret acopera terasele
sale din ce in ce mai mari.
-de la intrarea Dunarii in tara pana la varsarea in Marea Neagra, in cursul acesteia sunt 19 orase, dintre care unele s-au dezvoltat langa mal (Braila, Giurgiu,
Drobeta Turnu Severin), altele in lungul bratelor (Macin, Harsova), zonele de confluent (Turnu-Magurele), altele la in zona de varsare (Tulcea, Sulina).
-Dunarea a avut dintotdeauna o importanta din ce in ce mai mare in viata economica in afara navigatiei si comertului, ceea ce potenteaza deosebita valoare a
fluviului: pestele, stuful, precum si insemnatatea apelor sale pentru dezvoltarea agriculturii, industriei energetice.
-Dunarea se distinge inca din vremurile inaintasilor nostrii drept una dintre cele mai active artere de circulatie navala si ca linie strategica (pentru geto daci
impotriva expansiunii romane)
-Rol de polarizare economica, culturala, religioasa, etnica devenint astazi o importanta zona de convergenta a unor interese majore specific tarilor central-sudest euopene si balcanice.
-fluviul a dat sudura organica functionala dintre Carpati, Marea Neagra si zonele invecinate
-recunoscuta pt activitatea de export de grau si peste. Prin functiile economice, a favorizat aparitia primelor functiuni urbane de tip feudal (Chilia, Vicina,
Garvan) din zona gurilor.
-caracteristicile vaii Dunarii au oferit locuri dintre cele mai favorabile pentru adapost si securitate
-baltile sau deltele interioare Dunarii s-au remarcat prin intensitatea popularii, argumente aduse de toponimie, de modul de viata al ambelor maluri
-raialele turcesti defines rolul Dunarii de front, dar mai ales linie de unire intre oameni

-a contribuit la directionarea marilor interese economice, culturale si politice spre Europa Centrala si chiar spre Europa Occidentala, constituind astfel un
element fundamental al pozitiei geopolitice a teritoriului Romaniei.
-prin pacea de la Passarowitz, castiga dreptul de navigatie pe toata Dunarea, fara a intra insa in Marea Neagra.
-rol economic important. Campia Romana se remarca prin vocatia Agricola
-unirea Munteniei cu Moldova a insemnat o tara mult mai puternica in pozitia de tampon, in mentinerea Dunarii si Bosforului in afara puterii Rusiei

2.3 Tara pontica

-lungimea totala a liniei de tarm de 4075km, Romaniei ii revin 193.5 km. Asemenea dimensiuni scot in evidenta elementele de favorabilitate geopolitica pentru
Ro si nu mai putin interesele celorlalte tari ale bazinelor Marii Negre pentru tara noastra
-centru al traficului de marfuri si al drumurilor comerciale, sustinut de o serie de porturi, bazinul pontic reprezinta o zona de putenica convergenta economice
-in Antichitate pot fi consemnate activitatile comerciale ale iranienilor, grecilor precum si aparitia oraselor din vestul Marii Negre legate de fenomenul
colonizarii
-cea mai veche colonie de pe teritoriul romanesc este Istria
-intemeierea orasului Tomis, in present Constanta, nu exista mentiuni in izvoarele literare (sec VII)
-perioada de prosperitate a regiunilor pontice se prelungeste pana in sec III, cand are loc invazia celtilor care coboara din Europa Centrala, urmand cursul
Dunarii
-dupa cucerirea romana, Histria, Tomis si Callatis intra in Comunitatea pontica
-la mijl sec XV, turcii cuceresc Constantinopolul si se revarsa in bazinul pontic. Marea Negra primeste numele de Kara Deniz, pentru o perioada de 5 secole
-un rol important in aprecierea geopolitica a Marii Negre l-a avut si il are Insula Serpilor
-tarmurile marii erau foarte bine populate si integrate economic intregului spatiu geto-dacic
-Marea Neagra s-a dovedit mai degraba o capcana, forma ei si singura iesire prin Bosfor si Dardanele, diminuand avantajele proprii gurilor Dunarii. Se
adeverea astfel, faptul ca gurile Dunarii sunt pentru Ro la Bosfor si Dardanele.
-functia economica fundamentala o formeaza transporturile care au dus la amplificarea si specializarea porturilor. Un rol recunoscut, prin influenta lor regionala
si continentala, il au porturile: Odessa, Novorosisk, Batumi, Burgas, Varna, Istanbul, Constanta, Mangalia si Sulina.
-functia productiva o formeaza industria petroliera. Prin platforma continentala a tarmului romanesc, cel rusesc si cel ucrainean, Marea Neagra devine o zona
petroliera de interes European. In acest cadru se amplifica functiile de prelucrare a petrolului, un centru in plina evolutie se preconizeaza a fi la Navodari.
-pescuitul este o alta functie de larg interes
-rolul Romaniei sporeste prin pozitia sa prioritara fata de axa dunareana, conferindu-i-se astfel un rol geopolitic sporit in directia promovarii si asigurarii
cooperarii inter-regionale.
Dunarea deschide noi perspective Romaniei, legatura Dunare-Rhin, prin intermediun Main-ului, readuce in mare actualitatea economica canalului DunareMarea Neagra, impune o importanta relatie central-sud-est europeana si balcanica.
In peisajul European, Constanta in extremitatea sudica, precum Rotterdam in partea vestica a continentului devin porturi de importanta europeana, deschid
Europei portite spre schimburi comune cu restul lumii.
Constanta, considerata pamantul Romaniei, prefigureaza avantajele superioare in competitia dintre porturile de la Marea Neagra. Zona libera a
portului, superioritatea prestatiilor portuare, pozitia geografica de favorabilitate deosebita, transforma Constanta intr-unul din punctele nodale ale comertului
European.

Capitolul 3 Organizarea administrativ-teritoriala

-aparitia, dezvoltarea si afirmarea statala a Romaniei are o vechime mai mare decat a altor state vecine din Europa
-atributele statale au la baza din antichitate o vatra etnica omogena dpdv social-economic
3.1 Primele forme statale
-Antichitate in spatiul actual al Romaniei: tracii, cea mai raspandita structura etnica => genereaza vatra etnica dacica
-sec. I i.Hr. (82-44), regatul dac condus de Burebista (veritabil pol politic ce se afla la NE de Imp. Roman)
-regatul Dacia circa 1 mil de locuitori (apare identitatea intre cadrul natural si formatiunile etno-statale romanesti); (triburile dacice s-au unit in reuniuni de
triburi)
-la un deceniu de la cucerirea Daciei apare Dacia Superioara (Banat+Transilvania)-capitala Sarmisegetuza Ulpia Traiana si Dacia Inferioara (Oltenia+SE
Transilvaniei) -> rol de aparare impotriva migratorilor, economic
-167-168 d.Hr. Dacia Superioara+Dacia Inferioara= Dacia Apulensis
-271 d.Hr. (retragerea administratiei si armatei romane) obstea sateasca (comunitate libera)
-alte forme: uniuni de obsti, voievodate, cnezate, ducate, tari (ex: Tara Barsei, Tara Vrancei, Tara Oasului) care au contribuit la afirmarea statelor medievale
-primele harti detaliate ale Daciei au fost facute de Ptolemeu
-surse istorice privind organizarea teritoriului Romaniei- Gesta Hungarorum, sec X d.Hr. (unitati conduse de jude,duc sau voievod)
-la sfarsitul sec. XII cnezate: Ioan, Farcas, voievodate: Litovoi, Seneslau, ducate: Monumerut, Gelu, tarile Lovistei, Zarandului, Fagarasului, Oasului,
Maramuresului
-sec XIII-XIV formatiunile prestatale se organizeaza sub numele de Tara Romaneasca+Moldova
3.2 Aparitia primelor judete
-Sec 14-15 recunoscute in Moldova tinuturile si ocoalele, iar in Tara Romaneasca judetele
-sec 14-15 orasele si targurile aveau autonomie proprie
-judetele erau conduse de jude, au aparuat la inceput de secol 14 (primele la sud de Carpati-Jale, Motru, Ilfov, Balta)
-sec 15-16 marcate de domnitori ca Mircea cel Batran, Stefan cel Mare, Mihai Viteazu+scrieri despre spatiul romanesc (Munster+Piccolomini)+harti
(Honterus+Castaldo-Romaniae)
-Tara Romaneasca impartita in 17 judete (Arges, Buzau, Prahova, Mehedinti), orase, sate, cetati
-Moldova era impartita in trei mari parti (Moldova Inferioara-12 tinuturi, Moldova Superioara-7 tinuturi si 4 tinuturi la nord de canalele Dunarii)
-sec 19, Harta Rusa din 1835: 18 judete Muntenia+16 tinuturi moldova
-dupa unirea TR cu Moldova, in 1862 s-a incercat creerea unei legi de org administrativ teritoriala
-in anul 1918, Formarea statului national unitar roman s-a facut o reorganizare administrativa1926 erau 71 de judete
-judetele de astazi au o veche istorie, insa mereu s-au modificat
-1950raioane si regiuni (195028 regiuni+177 raioane)
-1968se revine la 41 judete. S-au modificat si in 1992 si in 1997 (42 judete)
-acum exista 41 judete, 313 orase si 13090 sate
-judetele au fost impartite pentru a crea zone economice, cu legaturi comerciale intre ele, cai de comunicatii. In cadrul acestor judete s-a recurs la organizarea
activitatilor culturale si sociale, dar si la creerea unor conditii optime in ceea ce priveste convetuirea
3.3 Criterii de baza ale organizarii administrativ-teritoriale actuale

-acum exista 41 judete, 313 orase si 13090 sate

-unitatile administrativ-teritoriale sunt judetul, orasul si comuna
Judetul- componente: orase si comune care sunt unitati de baza
Orasul- centru de populatie mai dezvoltat dpdv economic, social-cultural si edilitar-gospodaresc. Orasele au numar mare de locuitori importanti pt
economie, politica si cultural-stiintifica. Orasele care prezinta organe de conducere ale judetului se numesc orase-resedinta.
Comuna- unitate administrativa care are pop rurala unita prin comunitate, traditii. Este formata din mai multe sate. Prin org comunei se asigura
dezvoltare economica, culturala si gospodareasca.
Orasele si comunele care dat cadrului natural, hidrologiei sau conditiilor climaterice sunt organizate ca statiuni baleneoclimaterice
Criterii de organizare (factori naturali, economici, demografici, tehnici)
Criteriul comlexitatiis-a tinut seama conditii economice, social-politice, geografice, traditii, populatie, resurse naturale, obiective turistice antropice
sau naturale pt a alege cel mai bun oras care ar ajuta la dezvoltarea judetului dpdv ecomomic si social-cultural. Orasul care prezenta aceste caracteristici
a fost desemnat oras resedinta de judet.
Criteriul centralitatii folosit pentru selectarea resedintelor de judet. Acestea au fost alese cat mai in centrul judetului pt a facilita legaturile dintre
orase sau comune. Prin acest criteriu s-au ales si orase mai putin dezvoltate, dar cu pozitie centrala care au incetinit sau impiedicat procesul de
dezvoltare a jud.
Criteriul istoric nu a fost folosit in cadrul judetelor din spatiul montan, mai ales in C.Meridionali si C.Occidentali. a fost folosit pt a delimita unor
judete vechi+in denumirea acestora. Pentru denumirea judetelor s-a mai folosit si semnificatii contemporane.
3.4 Trasaturi caracteristice ale unitatilor administrative
- marimea teritorialasi demografica principalele caracteristici
- Suprafata medie a judetelor este de 5675.6 km2
3.4.1. Organizarea administrative-teritoriala a Romaniei
Romania(total) 238 391 km2:
-nr orase si municipii 265, din care municipii 84
-nr commune 2688
-nr sate 13 094
41 de judete + Muncipiul Bucuresti (suprafata 238 km2)
3.4.2. Clasificarea judetelor dupa suprafata ocupata
a. cu suprafete mici: 3000-999 km2 (Ilfov->cea mai mica suprafata, Salaj, Covasna, Giurgiu)
b. suprafete medii inferioare: 4000-4999 km2 (9judete: botosani, Braila, Dambovita, )
c. suprafete medii superioare: 5000-5999 km2 (11judete: Bistrita-Nasaud, Brasov, Calarasi, Teleorman, )
d. suprafete superioare: 6000-6999 km2 (8 judete: Alba, Arges, Bacau, Buzau, )
e. suprafete mari: >7000 km2 (9 judete: Timis->cea mai mare suprafata, Dolj, Suceav, Constanta, )
3.4.3. Clasificarea judetelor dupa marimea demografica
Dupa nr pop, marimea medie a jud = 51 277 locuitori
a.judete cu populatie medie <300 000 loc (3 judete: Covasna->cela mai mic, Salaj, Tulcea)
b.cu pop medie de 300 000-399 999 loc (12 judete: Braila,Calarasi, Ilfov, )

c.cu pop medie inferioara de 400 000-499 999 loc (8 jud: Alba,Arad,)
d. cu pop medie superioara de 500 000-599 999 loc (5 jud: Buzau, Olt,)
e.cu pop medie relative numeroasa de 600 000-699 000 loc (5 jud: Arges, Brasov, Galati,)
f.cu pop medie numeroasa de 700 000-799 000 loc (6jud: Bacau, Constanta, Cluj,)
g. cu pop >800 000 loc (3 jud: Iasi, Prahova->cu pop cea mai numeroasa, Bucuresti)
-In conditiile actuale se structureaza noi forme teritoriale, adica regiunile de dezvoltare (8 la numar).

Capitolul 4 Populatia
4.1. Favorabilitati istorico-geografice in procesul de umanizare
- distributia unitatilor de relief in cercuri concentrice (carpati, subcarpati, dealuri, podisuri, campii) si in trepte din ce in ce mai joase dau Romaniei caracterul
unui bastion, in centru fiind Depres. Intracarpatica a Transilvaniei
- combinatie complexa unica de forme echilibrate proportional care ofera posibilitati optime de populare
4.2. Fazele de populare in spatiul carpatic, dunarean si pontic
4.2.1. Umanizarea spatiului in perioadele premergatoare epocii fierului
- urme din Paleolitic: urme materiale ale cetei nomade de hominizi, culegatori si vanatori (uneltele de prund) in zona Slatinei si Moldovei
- Paleolitic mijlociu: homo primigenius cu ocupatii ca vanatoarea jud Botosani, Hunedaoara
- Paleolitic superior: homo sapiens fosilis foloseste tehnica lamelara si folosirea focului jud Bihor, Brasov
- Mezolitic: homo sapiens recens foloseste unelte cioplite si folosirea arcului cu sageata - Mtii Ceahlau
- Neoliticul: omul construieste locuinte cu vetre cu foc; cultura primitiva a plantelor, domesticirea animalelor, unelte din piatra slefuita, ceramica
- Neoliticul tarziu: unelte din silex si piatra, unelte ale mestesugului casnic al graului,, se introduce graul, se foloseste plugul
- Epoca bronzului: fortificatii pe inaltimi, cetati de pamant, ateliere metalurgice
- Epoca fierului: aici se inscrie perioada traco-daco-getica
4.2.2. Perioada traco-geto-daca
- destul de numeroasa pt vremea aceea, de 500 000 locuitori
- simple indeletniciri de valorificare a resurselor
- legaturi active de scimburi cu vecinatatile
- descoperiri arheologice speficice epocii metalelor in Subcarpatii Getici, jud Gorj,Maramures, jud Hunedoara
4.2.3.Perioada geto-daca
- asezari organizate in sate/asezari protourbane in care se desfasoara albinaritul in Oltenia si prelucrarea metalelor sub forma de podoabe
- dacii locuiau toata zona carpatica si duceau o viata sedentara multimilenara de agricultori si crescatori de vite, se ocupau cu pastoritul
- legaturi comerciale intre lumea dacilor si cea sudica greaca
- coborau pt schimburi pe Arges, Ialomita, Dunare pt a ajunge in dobrogea si apoi la M.Neagra, Siret
- intamplarile lui Darius din Dobrogea,
- spuse de Herodot reprezinta una dintre cele mai sigure atestari ale populatiei autohtone din partile sud-estice ale Dacciei
- cele mai numeroase informatii din diverse marturii sunt din Oltenia, Transilvania, Banat, Dobrogea, Moldova, Muntenia, anume: asezari cu nivel culturaleconomic inalt cu ziduri de aparare din piatra/caramizi
- deci, locuitorii de la Dunarea de Jos aveau sate, orase, negot, moneda, exportau cereale spre Egee si primeau produse ale industriei mediteraneene
- localizarea dacilor se gaseste prima data confirmata in comentarile lui Caius Cezar

- marele geograf, istoric, etnograf Strabo subliniaza personalitatea marelui rege geto-dac Burebista si precizeaza ca getii si dacii reprezinat aceeasi populatie
- Dacia = singura putere europeana capabila de a tine cumpana Imperiului Roman
4.2.4. Perioada daco-romana
- marturii de la Ulpia Traiana, Sarmizegetusa, Romula atesta evolutia asezarilor umane
- apar numeroase castre militare
- arii si axe de polarizare social-economica: Pod Transilvaniei, Mtii Apuseni, SE Meridionalilor, Valea Oituzului+Trotusului
- convieuirea daco-romana a dus la desfasurarea procesului de etnogeneza al romanilor
4.2.5. Perioada de afirmare a procesului de etnogeneza a romanilor
- harta principalelor asezari de pe teritoriul Daciei cu arii intens populate:
a) zona Mtilor Apuseni + regiunile aferente
b) zona Bistra-Timis-Dunare
c) culaorul Oltului
d) culoarul dunarean
e) zona est carpatica, a podisului si campiei Moldovei
- forma de organizare social-politica : obstea teritoriala
- permanenta romanimii in ciuda dificultatilor intampinate a dus la constituirea formatiunilor statale(Muntenia, Moldova, Trans, Banat)
4.2.6. Perioada de dupa secolul X
- sunt atestate formatiuni politice romanesti: cnezate, voievodate
- in sec XIII, sunt mentionate Tara Severinului,Tara Barladnicilor, voievodatele lui Litovoi, Ioan,FArcas,Seneslau
- populatia se mareste in asezarile predominant rurale
- populatia se mareste in epoca feudala
- in perioada feudala: activitate economica complexa, anume practicarea culturilor agricole si cresterea animalelor
- intre sec XIII-XIV iau nastere statele feudale independente, Tara Romaneasca si Moldova
4.3. Evolutia numerica a populatiei pana la cel de al doilea Razboi Mondial
- pe baza recensamintelor, populatia a crescut dela 8.6 milioane loc (in 1859) la 12.8 milioane loc (in 1910-1912)
- cresterea pop este urmarea directa a evolutiei positive a natalitatii
- spor natural ridicat
- in 1930: peste 14 miliaone loc
- evolutia demografica in stransa interdependenta cu dezvoltarea generala economica si sociala a tarii => la inceputul sec XX are loc o explozie demografica
- dupa 1930: ascensiune demogarfica constanta => fenomen demogrfic echilibrat
4.3.1. Perioada de dupa cel e al doilea Razboi Mondial
- s-a amplificat nr pop
- in 1969, pop tarii a depsit 20 milioane loc
- in 1968: cea mai puternica natalitate din tara
- in 1 ian 1977: peste 21 500 000 loc => Romania pe locul 9 in Europa si 29 in lume
- in 1992: peste 22 800 000 loc
- in 2002: peste 21 600 000 loc

4.3.2. Evolutia numerica apopulatiei Romaniei in perioada de dupa 1990

- marcheaza o stabilitate a indicatorilor demografici
- pt prima data in istoria Romaniei, sporul natural a inregistrat valori negative, incepand cu 1992
- populatia scade incepand cu 1990
- in 1999, natalitatea este sub nivelul mortalitatii
- mortalitatea infantile are nivelul cel mai ridicat din Europa
- imbatranire demografica la limite dramatice
4.3.3. Evolutia principalilor indicatori demografici
- bilantul natural = natalitate mortalitate
- sporul natural intre 1930-1940 a scazut 14.8 la mie la 7.1 la mie
- natalitatea oscileaza si scaderea relativa e determinate deprocesele sociale si economice ale perioadei => reducerea fertilitatii feminine
- in 1985, Romania ocupa locul 6 inEuropa in ceea ce priveste bilantul nat, in 1989 pe locul 3 si in 1994 pe 18.
- mortalitatea creste intre 1930-1940
- mortalitatea infantile este indicator de baza al nivelului de dezvoltare sociala; in perioada antebelica tara detinea cea mai mare valoare din Europa si se
mentine ridicata pana in prezent
4.3.4. Imbatranirea demografica
- valori ridicate in perioada postcomunista
- valori mai ridicate in mediulrural ( pop feminina din mediul rural este cea mai imbatranita categorie de pop a tarii)
- 3/5 din pop varstnica a tarii locuieste la tara
- in prezent, ponderea pop in varsta de >60 ani este de 19%
- jud Teleorman si Giugiu cele mai imbatranite
- jud vaslui cu ponderea cea mai mare a pop tinere
4.4. Migratia
4.4.1. Migratia interna
- consecinte: redistribuira teritoriala a popsi evolutia densitatii ei; modificarea structurii pop pe grupe de varsta si seexe si a raportului de
masculinitate/feminitate; schimbarea structurii pop pe medii si profesii si ponderii populatiei active ocupate in ramurile neagricole
- dupa 1989, inceput de analfabetism in cadrul tinerilor de la sate
- migratii definitive ale pop din Moldova spre Bucuresti, Trans, Dobrogea,Banat,Oltenia, Maramures, si ale pop din Ardeal spre Crisana si Maramures
- oltenii s-au deplasat definitiv spre Bucuresti,Muntenia,Banat,Dobrogea; dobrogenii => Bucuresti,Brasov,Prahova; muntenii => Bucuresti
4.4.2. Migratia externa
- in perioada postbelica, plecari putine din cauza obtinerii dificile a vizei de emigrare
- dupa 1989, amploare a fenomenului
- in jurul anului 2000, principalele tari de destinatie erau Germania si SUA
- migratiile temporare pt munca erau catre Spania
- dupa 1990, etniile cu cea mai mare pondere a migratiilor au fost romanii, urmand germanii, maghiarii, tiganii

Capitolul 5 Raspandirea geografica a populatiei-argument al unitatii blocului etnic romanesc

5.1. Raspandirea populatiei la nivel de judete
Densitatea medie a populatiei = 89,9 loc/km
In functie de mediu, exista variate inseminate de la un judet la altul:
Judete ce depasesc media (89.6): Ilfov (211 loc/km), Prahova (172 loc/km), Iasi (150 loc/km), Galati, Dambovita (133,5 loc/km), Brasov (109,7
loc/km), Bacau, Cluj (105,4 loc/km), Constanta (101,1 loc/km)
Judete cu densitati apropiate de medie: Neamt, Dolj, Arges, Botosani, Mures
Judete cu densitati scazute: Tulcea (28,7 loc/km), Caras-Severin (37,4 loc/km), Covasna (59,9 loc/km), Harghita (49,1 loc/km), Bistrita Nasaud (58,4
loc/km)
In Bucuresti, Valea Prahovei, Tara Barsei, Depresiunea Sibiu, Depresiunea Petrosani, zona Galati-Braila densitatea este influentata de sporul migratoriu al
populatiei; in altele de sporul antural constant ridicat
5.2. Raspandirea populatiei pe provincii istorice
Cea mai mare densitate este inregistrata in Moldova, fiind influentata de evolutia constant pozitiva a indicatorilor demografici (in special natalitatea).
In Banat, Dobrogea, densitatile sunt scazute (sub media pe tara), ca urmare a structurii fizico-geografice, care se gasesc in cuprinsul respectivelor judete.
Provinciile Oltenia si Transilvania valorile densitatii populatiei sunt apropiate: 79,8 loc/km, respectiv 75,6 loc/km.
5.3. Raspandirea populatiei pe zone de altitudine
Este data de pozitia asezarilor si respectiv a populatiei pe zone de altitudine.
Peste jumatate din populatie tarii este localizata pana la o altitudine de 200m. Preponderenta in zone joase dovedeste statornicia populatiei si rolul campiei in
omogenitatea etnica si socio-economica.
8% din populatia totala a tarii este situate intre 0-40 m altitudine, zone aparent inospitaliere
46% din populatie este localizata in spatiile joase intre 40-200m
30% din populatie se afla in zone cuprinse intre 200-400 m, de contact intre campie si deal ori podis
10% din populatie se afla la alt de 400-600 m, depresiuni intracarpatice de joasa altitudine sau subcarpatice
4,0% din populatie se afla in zone de de alt cuprinse intre 600-800m, depresiuni intracarpatice de mare altitudine
Restul de 2%din populatie se afla localizata la peste 800m alt, in zona de versant sau plai
5.4 Raspandirea populatiei pe marile unitati fizico-geografice
5.4.1 Carpatii
Exista un raport intre dimiensiunile fizice ale Carpatilor Romanesti si formele de habitat: rural si urban => un grad ridicat de favorabilitate umana.
C. Meridionali: 34,3 loc/km
C. Occidentali: 41,3 loc/km
C. Orientali: 60,2 loc/km
Densitatea ridicata medie a asezarilor (in special rurale):3,9 sate/100km; 3 sate/100 km in Orientali; 3,5 sate/100km in Meridionali, 6,1 sate/100km in
Occidentali. Fata de medie, intalnim zone rurale unde densitatea de sate ajunge intre 8-12 sate/100/km (de-a lungul vailor transversale) => interpretarea
valorilor demonstreaza fondul comun al incarcaturii umane a Carpatilor
In C. Occidentali (mai ales Apusenii) se inregistreaza densitati mari a asezarilor, fiind considerati cei mai umanizati din sistemul carpatic.

In Carpatii Meridionali circa 19% din asezari au sub 200 loc in special in depresiunile Lovistei-Lotru si Strei-Orastie, 36% au 200-500 locuitori, 37% au intre
500-1000 loc. si 9% au peste 1500 locuitori.
Plafonul maxim al asezarilor permanente in Carpatii romanesti e marcat de localitatile Petreasa din Muntii Apuseni (1560 m) pentru Occidentali, de Fundata
(1320m) in culoarul Bran-Rucar din Meridionali si Moldova-Sulita (1360m) din nordul Obcinei Mestecanisului in Orientali.
Satele in Carpati sunt caracterizate prin intensitate si diversitate .
Din punct de vedere al tipurilor si formelor de habitat, satele se disting printr-o puternica diversitate (habitat de tip carpatic). Acesta a fost favorizat de
producerea unor multiple si variate ocupatii (ex:pastorale).Este dovedit prin localizare, permanenta, continuitate si stabilitate de vatra. Gradul de dispersie al
localitatilor este ridicat. Satele sunt formate din mai multe trupuri de godopodarii, cunoscute ca si catune, cranguri (Apuseni). La multe se intalnesc si forme
mai putin modern de amenajare: conace, salase,cabane,odai.
In cadrul vatrelor de sate au avut loc fenomene de roire a unor forme de habitat originale. Ca urmare a roilor, satele, la munte, apar foarte dispersate (V.
Ariesului Mic comuna Avram Iancu se desfasoara intre 750-1300m; Albac pe Ariesu Mare, intre 600-1200 m, Mriel intre 950-1250.
Prin riori, foarte multe sate se gasesc in depresiuni (Petrosani, Hateg, culoarul Bran-Rucar).
5.4.2 Subcarpatii si Podisurile
Subcarpatii
- au favorizat conturarea unor tipuri de asezari specific definite ca asezari de tip subcarpatic, care se desting prin caracteristici ale formei, localizarii si mai ales
de pozitia si marimea lor influentata de contactul munte-subcarpati, de functionalitatea spatiului geografic.
- ofera conditii foarte bune de locuire, aici formandu-se peste 1000 de localitati rurale si 25 de orase cu localitati component
- dintre cele trei sectoare subcarpatice, Subcarpatii de Curbura inregistreaza cel mai mare numar de asezari rurale
Subcarpatii Moldovei
- reprezinta o zona intens populate, cu o densitate medie de 100-120 loc/km
- creeaza un cadru favorabil instalarii asezarilor rurale, se intind pe o suprafata de 5010km
- au cea mai mare densitate a populatiei din tara, ajungand la 219,32 loc/km
- are concentrate populatia in arile depresionare, numarul oraselor nu este mare, ci doar de 5 cu localitati component
Subcarpatii Getici
- se inregistreaza un numar destul de scazut de asezari 385, repartizate neuniform pe cei 1699 km
- numarul satelor este de 376, al oraselor de 9 cu cele 51 de localitati componente
- Depresiunea intracarpatica a Transilivaniei este una din zonele cele mai populate, in interiorul Podisului Transilvaniei se disting concentrari acceantuate care
duc la densitati mult superioare mediei pe tara
- Culoarul Muresului 80-150loc/km cu valori superioare pe intreg podisul ;I bordure sudica a paltformei Somesului (zonele Cluj, Dej) cu cca 80-100 loc/km
- la nord de Mures, in Campia Transilvaniei, densitatile d epopulatie au valori apropiate de media pe tara
- concentrari reduse se caracterizeaza in Podisul Tarnavelor, respectiv Podisul Hrtibaciului, unde valaorea densitatii este de 30-50 loc/km
Podisul Moldovei
- aici si in Culoarul Siretului se disting areale intens populate cu densitati medii sporite de 100-125 loc/km (Podisul Sucevei, Depresiunea Dragomirnei), 100150 loc/km ( Valea Moldovei, Valea Trotusului, Campia Jiliei, nordul Podisului Barladului)
- concentrari mai mici se intalnesc pe amrginile sudice ale Podisului Moldovei, respectiv Dealurile Tutovei si Campia Covurluiului
- numarul asezarilor se ridica la 1628, dintre care cele rurale la 1610 si concentreaza 2.152.975 loc. reprezentand 9,93% din populatia rurala a tarii si orase cu
34 de localitati component care aduna un numar de 916.472 locuitori

 Dobrogea
- este relativ slab populata,cua rii mai pronuntate in zona Canalului Dunare-Marea Neagra si in ariile predunarene (cca. 60-79loc/km)
-slab populate este si zona Nordica a Podisului Dobrogei, respectiv zona complexului Razim (cca. 35-40loc/km)
- in Podisul Dobrogei traiesc 337.286 locuitori, inregistrand o densitate a populatiei rurale de 32.66 loc/km, in mediul urban cca 510,044 locuitori, concentrate
in cele 15 orase cu 21 localitati componente
- densitatea populatiei urbane este de 59,07 loc/km
Podisul Getic
- se disting ariile influentate de orasele: Ramnicu Valcea, a celor din zona de contact podis-campie, Tg.Jiu, Pitesti, Craiova si de influentat unor bogate resurse
ale subsolului-carbune si petrol (densitati cu valori de 150 loc/km)
- ocupa o pozitie secunda in privinta numarului de asezari, care se ridica la 1875, cel al oraselor fiind de 15 cu 73 localitati component, toate incluzand o
populatie de 1.28.916 locuitori ( acest nr reprezinta 11,04% din populatia urbana a Romaniei)
- numarul satelor este de 1560 cu peste781.701 locuitori reprezinta 6,67% din populatia rurala a Romaniei
- se constata o scadere a numarului total de locuitori in timp, ca urmare a bilantului demografic negative din ultimii ani
- bine populata este intreaga zona de contact dintre Subcarpati si zona Montana precum si vaile transversale (Valea Oltului)
- densitati mai scazute se inregistreaza in Dealurile Oltetului si Motrului (sub 60 loc/km), zone in general mai putin favorabile sub aspectul conditiilor naturale
fragmentarea accentuata a reliefului si relative veche izolare economica
Dealurile de Vest
- exista un echilibru al distributiei pe cele doua medii 667,156 locuitori, astfel ca in mediul urban traiesc 328,402 locuitori iar in cel rural 338,754 locuitori
- densitatea populatiei este redusa, ridicandu-se doar la 54,4 loc/km
- numarul oraselor este de 11 cu 34 de localitati component, fiind distribuite pe intreg aliniamentul N-S, la contactul dintre aria montana formatiunile
sedimentare din vecinatate
- ele fac parte din categoria oraselor mici si mijlocii, iar din analiza demografica rezulta o scadere continua a numarului de locuitori, ca urmare a imbatranirii
demografice si a bilantului natural negative
5.4.3 Campiile
Campia Romana
- veche si stabila arie de populare
- numar mare de asezari,2110, si de locuitori cca. 6.749.190
- numarul satelor de 2062 reprezentand 16.19% din numarul de asezari rurale din Romania
- densitatea medie a populatiei este de 136,09 loc/km
- densitatea mare a populatiei este influentata de prezenta municipiului Bucuresti, de zone de vechi asezari de pe Valea Argesului
- semnificativa este si prezenta unor orase mari ca Ploiesti, Buzau, Targoviste
- frecventa densitatii populatiei scade spre vest, spre bazinele Vedei si Teleormanului (60-80 loc/km) sis pre est spre Campia Baraganului (sub 60 loc/km)
-densitati sporite in bazinul Siretului inferior
Campia de Vest
-raspandire populatiei e influentata de evolutia oraselor si de imbunatatirile funciare
- arii cu peste 150 loc/km: Satu Mare, Oradea, Arad
- in Campia Banatului areale de 25-50 loc/km

- pe cei 16.497 km traiesc peste 1,5 milioane de oameni intr-un numar total al asezarilor de 624, care reprezinta 4,66% din numarul total al asezarilor din
Romania
- numarul oraselor se ridica la 18 cu 16 localitati component (cel mai mare oras Timisoara 1/3 din populatia intregii campii)
- densitatea populatie rurale este doar de 39,78 => numarul locuitorilor este destul de redus raportat la asezarea rurala, populatie care se afla intr-un accentuate
process de imbatranire demografica
5.4.4 Delta Dunarii
- cea mai tanara formatiune de uscat, dominta de tipul deltaic de asezari
- cele mai scazute densitati medii cca. 5 loc/km - influentate de conditiile naturale mai putin favorabile populatiei, potentialul locuit fiind limitat doar la
grinduri ferrite de umiditate (areale relative restranse) + deplasari definitive spre centrele urbane limitrofe (Tulcea in special)
- 26 de asezari, reprezentate printr-un singur oras si 25 de sate Sulina cu o populatie de 4984 de locuitori
- numarul locuitorilor ce traiesc in mediul rural este de 9864, repartizati inegal in cele 25 de sate

Capitolul 6 Structura populatiei

6.1 Afirmarea omogenitatii entice a elementului autohton
- Romania se remarca in randul statelor europene prin numarul si omogenitatea etnica.
- La ultimul recensamant (2002) 89.5% din totalul populatiei era reprezentat de romani (indica inalt grad de omogenitate etnica)
- datele oficiale din ultimele doua decenii ale sec 19 din principatele romane (Muntenia, Transilvania, Moldova) demonstreaza ca romanii au format patura cea
mai deasa si compacta din totalul populatiei
- in 1899 din totalul populatiei Munteniei, Olteniei, Dobrogei erau romani 92.1% (iar in cadrul populatiei rurale erau 97,6%)
- in Transilvania, Banat, Crisana si Maramures, in perioada 1880-1910, ponderea populatiei romanesti oscila intre 57.2% si 53.3%
- In 1930 romanii reprezentau 77.9% din total (in Romania Mare)
- ponderea populatiei romanesti creste simtitor dupa al doilea razboi mondial in special datorita natalitatii ridicate din Moldova, Muntenia si Oltenia si scaderii
mortalitatii
- 1956 romanii ajung sa detina 85.7% din totalul populatiei, in 1977 se ajunge la 88.1%, si in 1992 la 89.4%
- Predominanta fondului etnic romanesc e confirmata de situatiile din zonele influentate deinfiltrari alogene, asa cum este Transilvania
- Dupa primul razboi mondial din cele 17 judete din V tarii numai 2 inscriau prezenta populatiei romansti sub 50% (Tarnava Mare - 44.8% si Timis Torontal
37.7%), dar si aici ponderea populatiei era semnificativa nici o alta structura etnica nedetinand un procent mai mare decat cel al romanilor
- in celelalte 15 judete populatia romaneasca era cu mult pest 50%
6.2 Caracterul unitar al etniei romanesti
- romanii fac parte din grupa latino-mediteraneeana a europoizilor
- se disting prin insusiri fizice asemanatoare italienilor sau francezilor (statura moderata, fata in general ovala, par lung si usor ondulat, nelipsind nici oamenii
blonzi de statura mai mare caracteristica populatiilor scandinave)
- romanii sunt cunoscuti, in comparative cu ate pop europene, prin oarea producerii biologice mult mai prolific decat la celelalte popoare
- lb romana face parte din familia limbilor romanice (unitatea limbii temelia tariei noastre entice)
- o nota distinct a pop. Roman e ilustrata prin obiceiuri si port national, specifice naturii locurilor carpatice si circumcarpatice
- calitati ale romanilor: harnicia, rezistenta, rabdarea, vitejia, omenirea, tolerant,cumpatarea
Imprejurarile istorice si contactul cu alte neamuri au dus la evidentierea unor nuante distinct pentru locuitorii diferitor regiuni romanesti, dar acestea nu stirbesc
cu nimic unitatea romaneasca

De retinut vorbele lui Ion Simionescu (geograf-scriitor) Prin intinderea lui neamul romanesc prezinta aceleasi fenomene de dezagregare periferica ca si intrun cristal: la inceput cu forme netede, regulate, dar care pus intr-un anumit mediu prinde a fi corodat de la periferie spre centru
6.3 Structura populatiei nationalitatilor conlocuitoare
- Romania, de-a lungul istoriei, a avut o pozitie de poarta ceea ce a avut un mare rol in evolutia structurilor etno-demografice
- Populatia de nationalitate romana a scazut de la recensamantul din 1992 (20 352 795) la cel din 2002 (19 409 400)
- in 38 de judete populatia romana este majoritara, iar in 21 dintre aceste si in mun. Bucuresti populatia romana est de peste 95%
- Populatia maghiara este mai ridicata in judetele Harghita (84.6%), Covasna (73.8%), si mai scazuta in judetele Mures (39.3%), Satu Mare (35.3%), Bihor
(25.9%), Salaj (23.1%)
- Tiganii detin ponderi mai semnificative in Mures (7%), Sibiu (4.2%), Bihor (5%), Salaj (5.1%), Calarasi (5.6%), Ialomita (4.1%), Giurgiu (3.9%)
- Germanii se intalnsc in deosebi in judetele Timis, Sibiu, Satu Mare si Caras Severin
- Ucrainienii sunt in MM, SV, TM
- Rusii lipoveni in Tulcea, Constanta, Braila, Suceava
- turcii si tatarii in CT si Tulcea
Ponderea pop maghiare in transilvania 1880 (27.1%) , 1890 (31.3%), 1910 (36,1%). Aceasta crestere a pop maghiare se datoraza in special afluxului de afara
6.4 Originea si raspandirea populatiei nationalitatilor conlocuitoare
-Populatia romana este raspandita unitar pe tot teritoriul (neexistand vid etnic ca in alte state europene sau de pe alte continente)
- Pop maghiara e prezenta in cea mai mare parte a transilvaniei
- Un prim areal de concentrare al maghiarilor si secuilor il constituie bazinul superior al Muresului si Oltului in Carpatii Orintali si bordure estica a Depresiunii
Intracarpatice a Transilvaniei in care se afla jud Harghita si Covasna
- In acest areal este prezenta aproximativ 40% din populatia maghiara
- Al doilea areal este zona de forntiera cu ungaria (aproximativ 29% din totalul maghiarilor)
- Muntii Apuseni, aflati intre cele doua arii de concentrare mentionate, au fost si sunt locuiti de populatie pur romaneasca
- Ungurii au venit in 896 si s-au stability in Campia Panonica
- Gruparea mai accentuate (harghita covasna) a fost impusa de pozitia acestora la marile drumuri de convergnta moldo-transilvaneana si sud-valaha-carpatica
- In transilvania se afla majoritatea ungurilor insa nu depasesc 25% nici in prioadele e puternica presiune si de maghiarizare
- Tiganii au fost adusi de valurile de migrant din Asia, India.
- Caracteristica de baza a grupului tiganesc este persistent unor forme de viata cvasinomada, partial sedentara, in toate partil tarii
- Ci din asezari stabile si-au impamantenit bine obiceiurile, portul, limba fiind cunoscuti ca fierari, rudari, muzicanti
- Marea majoritate a celor din asezarile stabil inregistreaza natalitatea cea mai ridicata din randul nationalitatilor
- Germanii sunt reprezentati de svabi si sasi.
- svabii colonizati in Banat si Crisana in sec 17, au fost adusi ca scriitori din central europei (zona Wurtenberg)
- sasii in special in transilvania (sibiu, Brasov, valea tarnavelor, si bistrita nasaud) acestia au fost adusi inca din sec 12 din zona Rheinului, Luxemburgului in
scopul intaririi apararii transilvaniei
- populatia de origine germana se mai intalneste si in Dobrogea, Sudul Basarabiei si Bucovina
- Ucrainienii si rutenii traiesc in principal in N tarii
- Rutenii cunoscuti si ca malorusi, rusi mici sau rusnaci vb dialectal lb ruse numit malorusa. Przenta acestora in zona este legata de perioada de ocupati a
Bucovinei de catre austrieci

- Hutulii (Maramures si Bucovina) de origine Ruteni sau Daco-romani slavizati

- Lipovenii (rusii) in Dobrogea de N, delta Dunarii si S Basarabiei (pescuit, agricultori)
- Turcii in Dobrogea si in unele orase de pe Dunare. Veniti din sec 15. Nr lor era mult mai mare acestia fiind concentrate in fosta insula Ada-Kalen (Zona
Orsovei). Multi au plecat la sf sec 19 si dupa inundarea insulei
- In S Basarabiei si dobrogea se mai intalnesc gagauzii (amestec turco-bulgar)
- Sarbii in S-V Banatului veniti in sec 17-18 pt a popula sudul C. panonice si pt a asigura controlul pop romanesti
- Tatarii (dobrogea), urmasii marilor migratii
- Croati sloveni si cehi (in vest, Banat)
- Ciangai (sub. Moldovei, Valea oituzului, Valea trotusului, Hunedoara, Deva) pop de religie catolica cunoscatoare in buna parte a limbii maghiare
- Evrei ajunsi in sec 19 din galitia, polonia, rusia meridionala si spania. (au reprezentat cam 6% din pop totala a romaniei dupa primul razboi mondial) si erau
numerosi in Bucovina, Basarabia, Moldova si Bucuresti
- Bulgarii in Dobrogea, Zona Dunareana si S Basarabiei
- Polonezii in Bucovina, Basarabia, Transilvania si Bucuresti
- Grecii in Bucuresi si in porturile dunarene si maritime fiind recunoscuti prin activitati de comert
- Armenii In bucuresti si in multe orase din Transilvania, Moldova, Muntenia. Au indeletniciri de comercianti si buni meseriasi si fabricanti
- In cadrul unor pop distincte (prin traditii) se afla carasovenii in Banat
6.5 Structura populatiei dupa confesiunea religioasa
- In 1992 s-a inregistrat pentru prima data in 6 decenii (1930) structura confesionala a populatiei
- In spatial carpato-danubiano-pontic crestinismul s-a raspandit din sec 2 pana in sec 4
- Dupa marea schism din 1054 s-a mers pe directia crestinismului de rit grecesc (ortodoxism)
- prima mitropolie a bisericii ortodoxe a fost intemeiata in 1359 la Curtea de Arges de catre Alexandru Basarab
- In 1885 biserica ortodoxa romana (cea mai veche din tara) devine autocefala, iar in 1925 est condusa de un patriarch ( in present este a doua biserica ortodoxa
ca marimea dupa cea a rusiei din totalul celor 15 biserici ortodoxe autocefale)
- La recensamantul din 2002 au fost inregistrare 15 confesiuni acestea fiind grupate in 5 mari religii ortodoxa (86.7%), protestanta (6%), catolica (5.6%),
musulmana (0.3%) si mozaica (0,05%)
- Repartitia teritoriala a differitelor confesiuni este corelata cu conditiile istorice si social economice, cu structura etnica si modul traditional de viata
- Valorile cele mai ridicate ale ortodocsilor se realizeaza in provinciile extracarpatilor: Oltenia (98.6%), Muntenia (97.7%), Dobrogea (90.8%) si Moldova
(91.3%)
- Cele mai mici se inrgistreaza in Banat (80.3%), Transilvania (69.2%), Crisana-Maramures (65.8%)
- Din totalul pop crstine cele mai mici valori se regasesc in harghita (13.3%), Covasna (22.4%) si satu-mare (50.5%)
- Catolicismul a aparut in Romania in sec 13 princolonizarea cavalerilor teutoni si a sasilor in tara barsei. Aceasta religie e prezenta in tara noastra prin romanocatolici si Greco-catolici
- Romano catolicii reprezeinta 4.7% din populatie si este imbratisat in special de etnici germane si maghiari. Il vom intalni in Transilvania, banat, Crisana si
partial Moldova (Bacau, Iasi, Neamt)
- Greco-catolicii detin 0.9% din totalul credinciosilor. Acesta dateeaza din sec 17 cand Transilvania a trecut sub dominatie habsburgica (cei mai multi sunt
concentrate in judetele MM, CJ, AB, MS)

- Protestantii (6.1%)- aparut in Ro in sec 16-17 in cadrul etniilor maghiara, germane si slovaca fiind reprezentat prin confesiunile initiala luterana, reformata,
baptista si inca una (nu inteleg), care insa nu au avut prea multa putere de atractie pt pop romaneasca
- In perioada postbelica, noile ramuri, cea adventista si penticostala a patruns cu mai mult success in cadrul pop
- De remarcat este cresterea deosebita a acestui cult in ultimele decenii reprezentand al doilea cult din Romania dupa cel orthodox
- Se regaseste in spcial in transilvania, banat si in unele Judete din moldova
- Musulmanii aproape in totalitate in Dobrogea ca urmare a prezentei turcilor si tatarilor
- Mozaicii (cult in exclusivitate al pop evreiesti). A scazut in ultimele decenii ca urmare a emigrarii massive a evreilor. Cei mai multi se regasesc in mediul
urban, in Bucuresti si in cateva mari orase din Moldova, Transilvania, Crisana si Maramures
6.5 Structura economica a populatiei
- In 2002 fata de 1992 sectorul primar inregistreaza valori din ce in ce mai mari
- Sectorul tertiar inregistreaza cresteri in 2002 aproape in toate judetele
- Rata de activitate masculine este mai mare decat cea feminine, iar in repartitia pop active pe sectoarele de activitate se inregistreaza o crestere a pop active
feminine in sectorul primar si in sectorul tertiar
- Pntru sectorul prima se inregistreaza cresterea pop feminine, a pop varstnice dar si a tinrilor in agricultura
- Pop masculine are o pondere mai mare in sectorul secundar
6.6.1 Somajul
- In 1992 in judetul Gorj era cel mai scazut procent al somajului si anume 2.8%, media nationala fiind de 8.4%. In anul 2002 in acel asi judet rata somajului
depasea 11%
- In anul 2002 cea mai mare valoare a ratei somajului este inreg in jud Vaslui (15.9%), in anul 1992 aceasta pozitie fiind ocupata de judetele Tulcea si Bistrita
nasaud fiecare cu o rata a somajului de peste 15%
- In 2002 se observa o revigorare a industriei romanesticare ofera locuri de munca unui nr cat mai mare de personae
- Unele judete (GJ, HD, AB; SV) sunt puternic afectate de restructurarea industriei miniere rata somajului depasind 30%
- Dezv sectorului privat ofera posibilitati de lucru populatiei apte de munca (judetele care inregistreaza imbunatatiri in privinta gradului de ocupare sunt cele din
V tarii dar si vrancea, Mures si tulcea
- Dupa 1990 s-au inregistrat modificari importante in privinta ocuparii fortei de munca. Construirea unor colossi industriali in communism a dus la
disponibilizari majore ale fortei de munca.
- Se constata insa ca prin procesul de privatizare are loc o imbunatatire a gradului de ocupare a fortei de munca. Proprietatea private, in toate domeniile de
activitate trebuie sa primeze sis a ofere posibilitati de angajare a tinerei generatii

Capitolul 8 Geografia asezarilor rurale

8.1 Satul in peisajul geografic romanesc
8.1.1 Satul satul romanesc asezarea umana dominanta, are o istorie foarte indelungata si s-a diferentiat in timp dpdv al organizarii teritoriale si al gradului
de dispersie, al aspectului. Romania conserva o gama foarte bogata de localizari umane.Din comuna primitiva s-a trecut la locuinte sapate in pamant, simple
(argele,bordeie,colibe). Din perioada romana au ramas vestigii ale castrelor in care locuia armata ca asezari intarite oppidum foarte simple si usor intarite
vicus.
8.1.2 Forme specifice de locuire permanenta:

bordeiul cea mai veche forma de locuinta permanenta, au dominat pana in sec 20 in Sudul Olteniei, Campia Moldovei, centul Campiei Romane, a fost
locuinta stabila a stepei;


case - initial din chirpici apoi din lemn si piatra,iar mai tarziu caramida, prezente tot in zonele de campie;

cula case intarite sub forma de cetate, denumirea provine din lb. turca cula=cetate, raspandite in Oltenia (Cernet-Mehedinti, Glogova-Gorj, MadarastiValcea), au fost construite de boieri;

casa cu ocol intarit e considerata de etnografi ca un tip stravechi de gospodarie a populatiei autohtone romanesti, in Banat, pe Valea Timisului, in Dep
Almajului, culoarul Rucar-Bran, la Marginimea Sibiului;

coliba casa mica,saracacioasa, folosit in Tara Romaneasca de o categorie de tarani dependenti ce au fost numiti colibasi. Sate numite colibasi in
judetele Arges,Buzau,Dambovita,Giurgiu,Mehedinti
8.1.3 Locuinte sau amenajari gospodaresti folosite sezonier:

stana cea mai veche locuinta sezoniera, de vechime pre-romana; toponime derivate din stana- Stana din jud Salaj,Satu Mare, Stana de Mures din jud
Alba,Stana de vale Jud Bihor;

odaia locuinta simpla, montana sau de campie, cel mai mare nr de odai in Baragan,Campia Buzaului, Campia Gherghitei si a Ramnicului;

tarla loc neimprejmuit si acoperit unde se odihnesc vitele sau oile in timpul pasunatului, se gasesc in Oltenia si Moldova;

prisaca locul unde sunt asezati stupii, sinonim cu prisaca este stupina toponime ca stupina gasim in jud Valcea, Olt, Constanta, Bistrita-Nasaud, Salaj
si Brasov.
8.2 Cadrul geografic al asezarilor rurale
8.2.1 Tipuri de asezari rurale
1.Tipul Carpatic
- specific zonei montane la peste 800 m altitudine;
- grupeaza 1.9% din nr asezarilor si concentreaza 1.2% din populatia totala a tarii;
- la peste 1400m predomina asezarile temporare;
- satele carpatice/montane sunt foarte raspandite in C. Orientali: Tinutul Dornelor intre 800-1300 m si in partea centrala si sudica a M. Apuseni (cei mai
populati din intreg lantul carpatic) unde satele se desfasoara intensiv intre 600-1100 m si se diminueaza treptat intre 1200-1400 m, dar urca totusi pana la 1600
m;
- trasatura geografica fundamentala a satului de inaltime - dispersia vetrei pe aproape toata suprafata a patrimoniului sau funciar; apar gospodarii permanente
amestecate cu asezari sezoniere; fiecare gospodarie s-a asezat in mijlocul proprietatii ,fiind dublata de unul sau mai multe salase;
- cele mai multe sate din Apuseni se gasesc pe Valea Ariesului Mare, Mic,Mijlociu,zona Campeni, Abrud, Iara, Rimetea;
- Apusenii se caracterizeaza prin grad inalt de umanizare, densitate mare de asezari 18.6 asezari la 100 km2.
2.Tipul Subcarpatic si de podis
- Subcarpatii au o latime de 5-30 km si detin o suprafata de 6.9% dpdv fizico-geografic, 13% din populatia tarii si 14% din nr total al asezarilor din Romania;
- in Subc au avut loc in timp infiltrari de populatie dinspre Transilvania, sub forma de migratii individuale fie in grupuri mici sau sub forma de curente
migratorii in perioadele de asuprire sociala si nationala din Transilvania, fenomen caracteristic Subc Getici si de Curbura;aceasta populatie cunoscuta ca
ungureni(ciobani);
- foarte multe sate din Subcarpati sunt sate mai noi pe langa sate vechi, in satele vechi pamanteni iar in cele noi ungureni; exemple: Maneciu
Pamanteni/Ungureni, Popesti Ungureni, Albesti Ungureni, Capataneni Ungureni, Novaci ungureni, Vaideieni Ungureni etc.;
- curentele migratorii au fost curente de impopulare pastorala: Braneni, Rucareni, Barseni, in acest fel s-au format si alte sate in Bazinul
Susitei:Casin,Dragosloveni,Rucareni, in bazinul Trotusului: Margineni, Barsanesti, Sacuieni;

- foarte multe toponime oiconime(denumiri de sat) considerate toponime dublete (peste 125 de sate dublete in Subc.) din deal- din vale, de sus - de
jos, mic- mare, vechi- nou ce confirma roirile agropastorale;
- gruparea satelor puternic influentata de caracteristicile reliefului, de padure, de absenta/prezenta cailor de comunicatie, prezenta oraselor, gradul de
accesibilitate, cele mai mari concentrari de pop pe liniile de contact naturale dintre munte- subc si subc deal.
- apele curgatoare zone de polarizare (Valea Trotusului, Bistritei,Taslau), valea zona de concentrare dovedita de toponime luncile, gura vaii, valea;
- cea mai mare densitate de sate Bazinul Slanicului 30 sate la km2,Baz Teleajenului 25 sate/km2, pt resurse de sol si subsol Subcarp Valcii 25-30 sate/km2,
Muscelele Argesului 20-25 sate;
- au aparut si sate foarte mari cu peste 4.000 locuitori ca urmare a valorificarii resurselor locale: Vanatori Neamt, Savinesti, Oituz, Paunesti,Magura etc.;
- prezenta izvoarelor minerale statiuni climaterice de interes local: Sarata Monteoru, Pucioasa, Teleaga, Slanic Prahova, Sacele.
3.Tipul de campie
- campii joase sub 200 m peste 45% din totalul satelor din Rom, aria cea mai intens populata impreuna cu campiile inalte;
- caract satelor de campie agrocerealier culturi agricole,zootehnice, sunt sate mari pana la 14.000 loc;
- marimea sau densitatea satelor este invers proportionala cu marimea densitatii medii variaza intre 2-6.8 sate/km2,media de marime demografica de 1150
locuitori;
- satele din lungul vailor ocupa terasa joasa a vaii ori grindurile neinundabile.
4. Tipul de litoral
- sate din zona Lacului Razim pana la Vama Veche;
- componeneta economica de baza agricultura cerealiera, zootehnia, piscucultura si turismul;
- sate: Agigea,Costinesti,2 Mai, Tuzla etc.
5.Tipul deltaic
- in spatii limitate grinduri fluviale sau maritime Letea, Caraolman;
-sate piscicole pe bratele Sf Gheorghe si Chilia: Carasova,Ovancea,Moscra, Tatanir, pe bratul Sulina asezari mai noi cu functie agropiscicola;
- in jurul orasului Tulcea: Tudior Vladimirescu,Patlageanca,Salceni si pe axa Sulina :Ilgani, Maliuc, Vulturu, Gorgova si Crisan;
- sate pe rama dobrogeana partea nordica: Nufaru, Victoria, Mahmudia, Murighiol, Dunavatu de sus;
- in Delta aproximativ 26 de sate.
8.3 Tipologia geodemografica a asezarilor rurale
Satele reprezinta peste 45% din populatia tarii, media demografica pe comuna este de peste 3.600 locuitori. In ultimele decenii a scazut nr comunelor mari si
foarte mari.
Tipologia satelor dpdv demografic:
1.Sate foarte mici: sub 100 loc., cunoscute sub numele de crang, palc, trup grupate dupa surse de apa sau resurse;
2. Sate mici: sub 500 de locuitori, categoria dominanta din tara;
3. Sate de marime medie inferioara: 500-1.000 loc., formate intuitiv,spontane de localizare in scopul valorificarii terenurilor de fanete,pasune,padure, se
intalnesc in zona de contact munte-subcarpati, in zonele de podis si partial in Delta;
4. Sate de marime medie superioara: 1.000-2.000 loc. , bine consolidate dpdv demografic si social-economic, in zona de contact deal-campie si campiile inalte,
pe vaile transversale si depres. Intramontane, au luat nastere pe vechi drumuri comerciale
5. Sate mari: 2.000-6.000 loc., zone joase de campie, podisuri si zonele colinare, multe sate in Campia Banatului, Olteniei, Baraganului de est,Burnazului, Jijiei;

6. Sate foarte mari : specifice campiei, pe terasele Dunarii, s-au dezvoltat datorita promovarii unei agriculturi intensive sudul Campiei Romane, vestul C. de
vest, depasesc uneori chiar numarul populatiei unor orase mici.

8.4 Tipologia morfostructurala

1. Tipuri morfostructurale dispersate
a) asezarea risipita:
- caracterizata prin lipsa unei regularitati in dispozitia gospodariilor sau potecilor
- aparitie in timpurile cele mai vechi pana in sec 12
- nu are o forma si o vatra bine inchegata
- intinderea unui sat risipit e de obicei foarte mare
- gruparile secundare crangurile sunt influentate de prezenta izvoarelor si usurinta cailor de acces si circulatie
- case despartite prin garduri foarte lungi de lemn
b) asezarea rasfirata:
- se intalneste in Subcarpati, in regiunile colinare strabatute de vai
- caracterizat prin gospodarii distantate una de alta prin terenuri cultivate, pasuni si fanete
- cresterea si extinderea satului se face nu prin constructii noi in aria interioara ci prin case plasate catre margine.
2. Tipuri morfostructurale adunate
- au un contur al vetrei bine delimitat
- le gasim de obicei in campie
- sunt caracteristice marilor regiuni agricole
Subtipuri:
a)
compacte cladirile asezate la strada, sate ce in trecut aveau functii de targ sau centre de aparare
b)
concentrate sate cu cladiri despartite intre ele prin curti inguste cu strazi sau drumuri strict delimitate
c)
aglomerate sate in care cladirile sunt despartite prin curti largi si chiar prin terenuri deschise pt culturi se camp sau livada.
Dupa particularitatile cadrului natural si social regasim forme specifice atat asezarilor dispersate cat si adunate:
asezari liniare in lungul drumurilor sau apelor, monoliniare sau pluriliniare de regula in subcarpati, in reg de deal si munte, dimensiune de pana la 1015 km lungime
asezari areolare sau pluricelulare in toate zonele tarii, forme bine conturate (poligon, rotund, neregulat)
asezari mixte rezultatul imbinarii diferitelor tipuri de sate , poate genera forme tentaculare,areolare-lineare sau polinucleare combinate dezvoltate
spontan in zonele depresionare, in campiile strabatute de drumuri sau in zonele de interfluvii din reg de deal si podis.
8.5 Tipologia functionala
Tipuri functionale de asezari rurale
1.
Asezari rurale cu functii predominant agricole
a)
asezari agricole:
asezari cu profil cerealier

b)
c)
2.
a)
b)
3.
a)
b)
c)
d)
e)
4.
a)
b)

asezari cu profil legumicol - relativ recente (Gradinari,Ciocarlia,Bors etc)

asezari cu profil viticol peste 15% din supraf agricola este ocupata cu vii Jidvei,Murfatlar etc
asezari cu profil de crestere a animalelor
agricol cu industrie mica si mestesugareasca
tesaturi, confectii, semiconserve, produse lactate etc
agricol cu rol de cazare a fortei de munca
in apropierea centrelor polarizatoare .
Asezari rurale cu functii predominant industriale
Asezari rurale cu industrie extractiva
In zonele montane, subcarpati si podis cu rezerve de carbuni ,petrol, gaze
Ocna de fier,Rosia Montana
Asezari rurale cu industrie prelucratoare
prelucrarea materialelor prime agricole Baiculesti,Remetea
prelucrarea lemnului Maneciu, Vama
prelucrarea materiilor prime minerale Toplet, Dognecea
Asezari rurale cu functii mixte
agro-industriale Balotesti, Floresti
agro-forestiere
agro-piscicole delta
agricol cu activitati de transport legat de existenta cailor ferate
agro-industrial si de servicii
Asezari rurale cu functii speciale
asezari rurale cu functii turistice Sarata Monteoru, Homorod, Moneasa, Sapanta etc.
asezari rurale cu functii piscicole si turistice Delta Dunarii

Capitolul 9 Geografia asezarilor urbane

9.1 Premisele urbanizarii
9.1.1 Conditionari fizico-geografice si geo-economice
Factori de favorabilitate ai dezvoltarii asezarilor umane:
- Pozitia geografica a tarii, la rascrucea unor importante drumuri de larga circulatie dinspre Europa N spre Europa de S, sau din centrul Europei spre E si
Asia Mica
- Dunarea, una dintre caile europene cele mai active, dpdv al circulatiei dar si al legaturilor politice dintre state
- Varietatea reliefului Romaniei si prezenta unor bogate resurse naturale favorizand relatii active cu regiunile invecinate si ducand la aparitia centrelor de
schimb, de targ, de popasuri sau de aparare.
- Vaile largi ce ofera accesibilitate muntilor nostrii, permitand comunicarea intre nucleele de densa populare, aflate in centru sau in afara arcului carpatic.
- Campiile cu terenuri fertile favorabile agriculurii , dealurile bogate in resurse ale subsolului, constituie zone de intensa concentrare a populatiei, la
acestea adaugandu-se zona litorala si valea Dunarii.

Cei mai importanti factori ce au dus la formarea si dezvoltarea retelei de localitati actuale sunt factorii istorico-economici. La iesirea drumurilor din munti au
aparut numeroase centre de supraveghere, de aparare, de vama care au generat multe dintre orasele de astazi ( orase dublete sau orase poarta). Orasele antice
sau feudale au aparut ca urmare a diviziuni continue a muncii si de separarea treptata a mestesugurilor de agricultura.
Perioada Antica se remarca prin frecventa accentuata a centrelor urbane. Perioada sclavagismului determina si in tara noastra o decadere a oraselor care
insa se revitalizeaza incepand cu secolele X XI in urma dezvoltarii mestesugurilor si comertului. In a doua jumatate a sec al XIV viata se amplifica, apar
orase pe ruinele vechilor asezari ( Constanta, Arad, Oradea, Cluj, Turda) si in lungul drumurilor comerciale bine cunoscute ( Braila, Galati, Brasov, Sibiu,
Sighisoara, Bistrita)
Drumurile bine consolidate sunt o dovada a existentei unei veritabile retele de centre urbane cu functii diferite in stransa legatura cu localitatile de tip
rural. De asemenea acestea influenteaza si astazi evolutia teritoriala a localitatilor.
Orasul modern in Romania corespunde fazelor de dezvoltare si evolutia muncii industriale.
Aproape toate orasele Romaniei sunt legate direct de cai ferate sau amplasate la mica distanta de acestea. In Subcarpatii Olteniei, Muntii Buzaului,
Maramures, soselele suplinesc lipsa cailor ferate.
La intersectiile principalelor cai de comunicatie s-au dezvoltat orase mari precum: Bucuresti, Brasov, Craiova, Timisoara, Arad, Sibiu, Baia Mare, Iasi,
Ploiesti, Pitesti. Pe liniile de trafic foarte intens se dezvolta zone urbane: Brasov Ploiesti- Bucuresti, Constanta Mangalia.
Orasele formate pe vechile nuclee de centre se aseamana cu tipul orasului Europei Occidentale, unde elemenetele antice au fost mai bine conservate generand
orasul feudal. In multe orase de astazi recunoastem in centru, fie fosta cetate, catedrala, palatul sau curtea domneasca, putem observa de asemenea si prezenta
zidului cu rol de protectie.
Alti factori ce au determinat aparitia oraselor sunt factori sociali-economici: schimburile, agricultura, valorificarea resurselor subsolului si prelucrarea
produselor.
Orasele din Transilvania se aseamana cu modul de viata din Occident conserva si dezvolta insusirile dobandite din epoca feudala, in timp ce orasele din
Tara Romaneasca pastreaza elementele originilor rurale.
9.1.2 Tipuri genetice de orase pe teritoriul Romaniei
- Foratareata ori cetatea
- Targul
- Porturile
- Orase intemeiate pe baza resurselor primare
- Orase recent declarate pe baza antecendentelor rurale
Cetatea ori fortareata
- Este o faza embrionara a mediului urban pe teritoriul nostru.
- Centrele urbane antice s-au nascut din nevoia de aparare, politice, religioase sau economice in general pe un deal sau munte care servea ca intaritura.
- apar davele in S si SE avand rol economic, militar, religios fiind adevarate orase.
- Exemple : Sarmizeetuza, Germisara, Napoca
- Apar coloniile grecesti : Tomis, Callatis, Histria
- Se observa rolul acestor cetati, constructia lor ne dovedeste ca existau relatii de comert in acea perioada foarte intense.
- Apar ulterior castrele romane mai tarziu devenite cetatile romane, acestea se deosebesc de cetatile grecesti de la mare
- Rolul cetatilor romane a fost important in dezvoltarea tarii noastre, acestia aveau arhitectura dezvoltata si faceau din cetati centre cu functii multiple,
cetatile romane apar peste tot exceptie este zona Muntiilor Orastiei unde se pastreaza cetatile autohtone.

- Cetatile feudale incadrate in tipul generic de fortareata, au in general zid cu rol de protectie si adapost in caz de invazii
- Orasele-cetati de pe teritoriu nostru apartineau boierimii sau domnitorului, ele s-au diminuat in aceasta perioada medievala.
- In Moldova orasele-cetati preiau viata economica locala
- In Transilvania cetatile se consolideaza cu ziduri monumentale ca in Occident
- In Tara Romaneasca cetatile raman deschise pentru schimburi.
- Cu timpul dispar orase-fortareata si apar centrele urbane din motive economice
O marturie a caracteristicilor oraselor cu functii de cetate sunt trasaturile centrelor istorice care s-au pastrat nealterate fie in plan orizontal si vertical
(Sighisoara), nealterate in plan orizonontal dar cu modificari in plan vertical(Cluj, Brasov, Sibiu) si orase cu centre istorice modificare in plan orizontal si
vertical (Giurgiu, Braila, Craiova,Pitesti).
Targurile
Tipul de oras sau centru urban, targul se dezvolta sau preia functiile oraselor-cetati.
Apare in perioada vietuirii romano-slave, cand sunt atestate cu numele de targ.
Apar la zone de contact ( colinare) sau pe o apa curgatoare: Tismana pe Tismana, Targu Jiu pe Jiu, Targul Sucevei pe Suceava
S-au diferentiat generand o serie de subtipuri in functie de intensitatea functiilor si de pozitia geografica:
Orasele-targuri centre de schimb sunt orasele de astazi alcatuite prin dezvoltarea unor aseazari rurale recunoscute ca sate in epoca feudala( Tg Jiu, Tg.
Mures, Arad. Satu Mare).
Orasele targuri centre de meserii si comert : sunt satele romanesti devenite prin pozitia lor economico-geografica resedinte nobiliare sau
domnesti( BUCURESTI, Targoviste, Iasi, Suceava, Alba-Iulia).
Orasele targuri fortificate dezvoltate pe axele comerciale, dar si cu activitatile mestesugarilor (Brasov, Sighisoara, Sibiu, Medias)
Orasele targuri dublete generate de functia de schimb si tranzit, aparute pe cursul unor ape la marginea Carpatilor( Turnu Severin Orsova, Targu Jiu
Hateg, Sibiu Ramnicu Valcea).
Orasele dublete sunt atestate ca fiind cele mai vechi orase de pe teritoriul tarii noastre.
Intensitatea schimburilor dintre Europa de Nord si Centrala cu zonele Marii Mediterane si Asiei Minore au facut ca aceste orase dublete sa apara la intersectia
drumurilor comerciale pe vaile fluviilor.
Componentele dubletelor sunt: oras de origine veche si altul de origine moderna. (Turda si Campia Turzii, Galati-Braila).
Orase - porturi
Portul si orasul mai ales in cazul centrelor dunarene s-au dezvoltat paralel. Treptat ele s-au unit si au generat orasele de astazi precum: Giurigiu, Turnu
Magurele, Oltenita unde se poate observa inca diferenta spatiala dintre port si orasul propriu-zis. In cazul oraselor Galati, Braila, Tulcea, Sulina, Cernavoda
portul si centrul urban se suprapun.
Centre ale industriei primare
Cuprinde vechile centre de exploatare a resurelor subsolului din Dacia pre-romana: Abrud, Zlatna, Brad, Rosia Montana, Baia de Aries cunoscute ca centre
aurifere pana astazi. Orasele Ghelari, Teliuc si Baia de Arama au aparut dat. exploatarilor de argint, arama, plumb si fier.
Datorita exploatarilor de sare au aparut orasele: Ocna, Dej, Ocna Muresului, iar dupa perioada daco-romana: Targu Ocna, Ocna Sibiului, Ocnele Mari si Slanic.
Deva a aparut datorita exploatarii carierelor de piatra.
Aceste orase s-au pastrat pana in prezent dar nu au progresat intr-un ritm deosebit.
9.2 Caracteristi geografice ale urbanizarii

9.2.1 Structura urbana unitara

In 2002 reteaua urbana a Romaniei era formata din 84 de municipii si 183 de orase, 28 de judete au intre 5-10 orase fiecare.
Caracterul unitar al retelei urbane a Romaniei este dat de raporturile intre categoriile de marime ale oraselor si municipiilor. Media demografica a
oraselor si municipiilor exceptand Bucurestiul este de 39.000 de locuitori, dar exista si orase cu peste 300.000 de locuitori BRASOV, CLUJ, CONSTANTA,
GALATI TIMISOARA, IASI.
9.2.2 Evolutia retelei urbane
In anul 1912 reteaua urbana avea 119 orase predominau orasele mici ( 91) cu o pop de 20.000 de locuitori. Cuprindeau vechile targuri (Tg Jiu, Tg Ocna, etc),
centrele cunoscute in domeniul negotului, Slatina, Sf. Gheorghe si Siret. Acum apar si orase industriale: Hunedoara, Baia Sprie, Ocnele Mari si Abrud.
Orasele mijlocii erau 22, ce nu depaseaua 50.000 de locuitori, deficitare sub aspectul cu centre urbane raman zonele de campie. Singuru oras mare era
Bucurestiul cu 341.000 de locuitori.
In anul 1930 reteaua urbana a Romaniei se amplifica fiind formata din 142 de orase(114 orase mici, 24 mijlocii, si alte 3 mari: Iasi, Cluj si Galati). Cele 28 de
orase noi erau specializate in industria prelucratoare( Resita, Petrosani, Buhusi), unele statiuni balneo-climaterice( Baile Govora, Calimanesti), si apar centre
mai evoluate in zonele de campie si deal (Bailesti, Strehaia, Bals, Oravita, Beius - cu functii administrative)
Dupa cel de-al II R.M in anul 1948 reteaua urbana cuprindea 152 de orase (118 mici, 32 mijlocii, Timisoara un nou oras mare, si Iasi si Galati declin
demografic) sunt declarate ca orase centre industriale specializate in industria extractiva (Moreni, Brad), statiuni balneo-climaterice (Predeal, Busteni) si centre
feroviare (Pascani, Fetesti)
In periaoda 1948 -1956 reteaua urbana inregistreaza 172 orase (129 mici, 33 mijlocii si 8 mari + Ploiesti, Brasov, Arad si revitalizarea oraselor Iasi si
Galati)
In perioada 1956 -1966 reteaua urbana se amplifica cu inca 11 orase, cu profil industrial, ind extractiva si prelucratoare ( Calani, Petrila, Uricani),
statiuni balneo-climaterice (Sangeorz Bai si Buzias) si centre etnoculturale ( Negresti si Oas)
Modelul dezvoltarii Romaniei a avut ca principal element industrializarea accentuata de tip socialist, urbanizare exploziva si sistematizarea asezarilor urbane si
rurale cat si a intregului teritoriu natioanal. In aceasta etapa se aplifica si se consolideaza sistemul urban national.
Pana in 1992 numarul oraselor creste pana la 236 datorita reorganizarii teritoriale. In aceasta perioada creste nr. oraselor mari si mijlocii si scade numarul
oraselor mici.
In 2002 exista 267 de orase iar in 2005 numarul acestora creste la 313 orase.
9.2.3 Populatia si densitatea urbana
In anul 2002 populatia urbana reprezenta 53,3% din pop Romaniei, Romania fiind una din tarile cu cea mai mare ponderea populatiei rurala din Europa.
In general valorile cele mai ridicate le au judetele industriale, judetele cu peste 50% populatie urbana fiind: Brasov 76%, Hunedoara, Sibiu, Cluj.
Valorile cele mai mici se inregistreaza in judetele de campie cu economie predominant agricola sau in cele cu relief muntos: Tulcea 31,4 loc/km, CarasSeverin, Covasna, Harghita.
9.2.5 Ierarhizarea functionala a asezarilor urbane
Criterii prioritare
A) Criteriul administrativ-teritoroal
B) Criteriul social economic - complex
A) Curpinde 2 categorii: a) municipiile b) resedintele de judet
Municipiile = entitati administrative si social-economice cu largi competente in conducerea locala, orase cu atributii multiple. Un municipiu presupune
si un indelungat proces de urbanizare din cele mai vechi timpuri(Drobeta Turnu Severin).

Pe teritoriul Romaniei se afla 84 de municipii, cu unele exceptii (Hunedoara -5, Vaslui -3 si Suceava -4) majoritatea judetelor au 1 sau cel mult 2 municipii.Se
remarca o crestere demografica in special la municipiile care detin si functia de resedinta de judet, celelalte cunoscand o dezvoltare lenta (Giurgiu, Calarasi,
Petrosani, Sighisoara).
Orase resedinta de judet
Corespund cerintelor centralitatii teritoriale, acolo unde municipiile nu corespund acestui principiu resedintelor au fost alese din categoria oraselor mai putin
dezvoltate in trecut.
B) Criteriul social economic-complex RANGURILE DE ORASE
In functie de pozitia sa geografica si principialii indicatori calitativi si cantitativi distingem 4 ranguri de orase:
a) orasele de rang 0 formatiuni urbane de tipul ariilor metropolitane, de polarizare a functiilor politice, administrative, culturale si economice de
importanta natioanala (Bucuresti), acestea se disting de asemenea prin pozitia lor geo-strategica de interes international si european, prin pozitia fata de
axele majore ale cailor de comunicatii in cadrul teritoriului national si de relatiile cu comnunitatiile europene.
b) orase de rang 1 - cuprind 11 municipii resedinte de judet, orase cu vechi traditii comerciale, cu functii administrative, culturale si politice cu un numar
de minim de 200.000 de locuitori, se disting printr-o pozitie geografica de centre nodale sau poli de crestere, cu puternica influenta in teritoriu, sfera lor
de influenta variind intre 60 -100 de km.(Iasi, Constanta, Timisoara, Craiova, Brasov, Ploiesti).
c) orasele de rangul 2 cuprind municipiile si resedintele de judet cu un numar de locuitori cuprins intre 25.000 si 200.000, zona de influenta se extinde
pe o raza de 60-80 km, au acces la cel putin 2 sisteme de cai de comunicatii si o baza economica diversificata.
d) orase de rangul 3 cuprind orasele cu o populatie intre 25.000 -30.000 de locuitori au functii de atractie zonala cu o raza de servire de aproximativ 10
-15 km, baza economica o formeaza capacitatile de productie din domeniul secundar, tertiar si chiar primar, multe orase din aceasta categorie sunt
balneo-climaterice.
9.2.6 Schimbari in structura functionala a asezarilor urbane
Determinarea functiilor urbane se face prin analiza marimii si structurii populatiei active. Se evidentiaza doua perioade distincte:
a) industrializarea extensiva deceniile 7 8 si 9 cand majoritatea oraselor sufera un intens proces de dezvoltare ca centre economice.
b) destructurarea functionala a oraselor in deceniul 10 ca efect al crizei economice si urbane de dupa 1989.
-Functia industriala in cazul oraselor mari inseamna in principal activitati in principal in domeniul industriei prelucratoare si in constructii
-Functiile oraselor mijlocii s-au modificat dealungul timpului astfel in 1966 specificul lor era dat de amploarea activitatilor industriale, dupa 1968 aceastea au
inregistrat un intens proces de diversificare industriala iar pana la sfarsitul anilor 80numarul centrelor industriale specializate s-a redus la jumatate. In 2002
structura functionala a oraselor mijlocii a inregistrat un progres in sectorul secundar si un regres in domeniul primar.
-In ceea ce priveste orasele mici in 1966 aveau o structura echilibrata a celor 3 sectoare, la urmatoarele recensaminte se observa cresteri ale sectorului secundar
si scaderea celui primar, iar in 2002 se inregistreaza scaderea sectorului secundar ca urmare a restructurarii industriei, a celui primar si cresterea sectorului
tertiar.
9.3 Evolutia si influenta ale oraselor mari din Romania
Orasele mari de astazi atesta continuitatea vechilor vetre sau prezenta unor forme specifice vremurilor cum au fost castrele romane. Desi in timpul Daciei
romane multe orase aveau rangul de municipium sau colonie fenomenul propriu-zis de oras mare apare pe teritoriul Romaniei abia in secolul al
XIX cand se afirma Bucurestiul.
In secolele XIV XV orasul se intindea pe 15 hectare si avea 1500 -2000 de locuitori.
In secolul al XVII ajunge la 20.000 locuitori iar in secolul XVIII la aproape 50.000 de locuitori. In 30 de ani Bucurestiul atinge 220.000 de locuitori
afluxul populatiei spre Bucuresti fiind sustinut de pozitia acestuia in calea drumurilor comerciale din interior si exterior.

In anul 1912 Bucurestiul era singurul oras mare, capitala, iar sprea aceasta pozitie tind si orasele Galati, Braila, Ploiesti, Craiova, Arad, Cluj, Timisoara si Iasi.
Factorii care au contribuit la detasarea lor sunt:
Galati si Braila capat de drum comercial la Dunare
Ploiesti industria petrolului
Arad si Timisoara- centre economice majore din Campia si Dealurile de Vest
Craiova polarizeaza spatiul dintre Carpati si Dunare
Cluj - polarizeaza depresiunea colinara a Transilvaniie
Iasi - spatiul central moldovenesc si basarabean
In anul 1930 Bucuresti atinge 600.000 de locuitori si apar alte 3 orase mari: Galati, Cluj si Iasi.
Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, Timisoara si Cluj se inscriu in randul oraselor mari, iar Iasi si Galati redreseaza.
Dupa 1965 are loc un puternic exod rural- urban Bucurestiul impreuna cu alte 7 orase mari polarizand 37 % din populatia urbana a tarii.
In 1966 numarul oraselor mari ajunge la 12 iar in 1985 la 21. In unele cazuri evolutia oraselor mari a influentat negativ spatiile invecinate provocand un proces
constant de golire a satelor din apropierea acestora, in alte cazuri evolutia oraselor mari intra in contradictie cu potentialul fiziologic al spatiului geografic ( cu
specificul zonelor agricole).
Orasele mari se detaseaza astfel ca poli de crestere de prim rang cu influente in procese de organizare a spatiului, de modernizare a localitatilor si de echilibrare
a relatiilor rural-urban.