Evaluarea valorii turistice globale a geomorfositurilor selectate din

Munții Macin

Studenti : Padureanu Alexandru George

Panoiu Gabriel
Popescu Robert Stefan

Muntii Macinului
- INTRODUCERE

- Cadrul teoretic conceptual

Geomorfositurile sunt formele de relief care au cel putin o valoare functionala adaugata celei
primare, geomorfologica, si care se preteaza conservarii si/sau exploatarii durabile. Din punct de
vedere al elementelor din care sunt compuse, geomorfositurile sunt simple, complexe sau
geomorfosituri sistem. In cazul geomorfositurilor simple interesul geomorfologic il reprezinta forma
in sine a sitului, geomorfositurile complexe cuprind o serie de elemente de interes interrelationate si
care analizate singular nu au potential de geomorfosit, iar geomorfositurile sistem sunt mai mari, in
structura lor fiind incluse situri mai mici.

Valorile geomorfositului sunt compuse din: valorile structurale, in categoria carora vor intra
doar caracteristicile proprii sitului si anume cele geomorfologice, estetice si ecologice. Calcularea
valorii structurale a geomorfositului se va realiza pe baza urmatoarei formule: VS =
VS1+VS2+VS3, in care: VS - valoarea structurala ; VS1 - valoarea geomorfologica; VS2 -
valoarea estetica; VS3 - valoarea ecologica. Geomorfositurile sunt componente ale peisajului
geomorfologic.In functie de scara de raportare, geomorfositurile, pot avea marimi diferite. Deex.: -
Platoul Caraiman este un geomorfosit de talie mare care poate cuprinde altegeomorfosituri mai
mici(babele , sfinxul, etc. ).

Una dintre cele mai importante metode folosite in evaluarea geomorfositurilor este cea
elaborata de Pralong (2005) si Reynard et al. (2007), fiind vorba de o metoda ce se bazeaza pe
folosirea diagramelor si notarea geomorfositurilor dupa 6 criterii: date generale, descriere, valoare
stiintifica, valoare aditionala, sinteza si referinte bibliografice. In prezent, cele mai recente si
moderne metode de cercetare asupra geomorfositurilor le abordeaza din punct de vedere cantitativ,
incluzand aspecte ca nivelul de protectie al sitului, gradul de deteriorare din prezent,
impactul proceselor geomorfologice asupra siturilor, accesibilitatea, securitatea, infrastructura
turistica sau importanta educationala.

- Obiectivele de studiu
Scopul lucrarii este acela de a selecta, de a analiza si de a evalua o serie de geomorfosituri
reprezentative situate in arealul Muntilor Macin. Am ales acest spatiu geografic montan datorita
numarului mare de geomorfosituri pe care le contine. Acestea sunt foarte variate ca importanta si in
ceea ce priveste caracteristicile fiecaruia dintre ele, astfel ca exista suficiente elemente pentru ca
analiza sa fie suficient de complexa si precisa pentru a se ajunge la o conluzie generalizata in
privinta intregului areal.

- AREALUL DE STUDIU

- Localizare
Muntii Macin sau Macinului sunt o grupa muntoasa din Podisul Dobrogei. Cel mai inalt pisc
este Varful Greci, avand 467 m. Acesti munti reprezinta martorul rezidual cel mai evident al
orogenezei hercinice de la sfarsitul Paleozoicului cu aspect de inselberg (munte insula). Ei ocupa
coltul de nord-vest, ridicandu-se deasupra Ostrovului Brailei cu peste 300-400 m si se prelungesc
sub forma unei culmi inguste deluroase (numita Pintenul Bugeacului) pana in apropiere de Galati.
Spre sud-est sunt separati de Podisul Babadagului prin Pasul Iaila sau Carapelit. La vest sunt
flancati de Ostrovul Brailei, spre care cad in trepte, iar la sud-est ei depasesc valea larga a Taitei si
ajung pana in valea Lozovei, ingloband astfel doua mici culmi: Coslugea si Boclugea. Aceasta
delimitare morfologica corespunde si cu linia de incalecare tectonica (falia inversa) Luncavita-
Consul, care-i separa de Dealurile Niculitel. Un alt punct de separatie intre aceste unitati este Pasul
Teilor, care se afla intre bazinele Taitei si Luncavitei.

Avand in ansamblu forma unui triunghi ascutit, Muntii Macinului au cea mai mare latime
intre localitatea Turcoaia si valea Lozovei, unde ating 24 km. Ei se desfasoara pe directia NV-SE
sub forma unor culmi paralele, din ce in ce mai numeroase si mai fragmentate in parte de S-SV,
avand o culme principala, incepand in pantenul Bugeacului si pana in Dealul Carpelit. Prin pozitia
geografica se incadreaza in Podisul Dobrogei de Nord, care cuprinde ca diviziuni: Muntii
Macinului, Dealurile Niculitelului, Dealurile Tulcei, Depresiunea Nalbant si Podisul Babadag.

Acest lant muntos principal culmineaza ca inaltime in varful Tutuiatul (467 m). In
prelungirea acestuia spre nord vest se afla varful Pietrosul Mare (426 m) si culmea Pietrosu, dupa
care inaltimile scad treptat, ajungand la 100-170 m in apropiere de localitatea Vacareni, iar in
pintenul Bugeacului, la 95 m. Spre sud-est de varful Tutuiatu, culmea principala a Muntilor Macin
se continua printr-o serie de culmi deluroase, cum sunt Dealul Costiag (428 m), Dealul Negoiu cu
varful Piatra Mare (380 m), Dealul lui David (354 m), Dealul Crapcea (344 m), Dealul Carapcea si
Dealul Carpelit (350 m)
Spre sud-est de Vf. Tutuiatu culmea principala a Muntilor Macin se continua printr-o serie de culmi deluroase
si varfuri cum sunt: Ghiunaltu (442 m), Carabalu (422 m), Calcata (407 m), Cartalu (393 m), Moroianu I si II
(434 si 428 m), Teica (402 m), Negoiu (403 m), Stana Oancei (377 m), Cardonu (427 m), Silistea (293 m),
Crapcea (343 m) si Echistea (335 m).
 Varful Pricopanului

Spre nord-vest de acesta se înşiruie câteva vârfuri ruiniforme cu versanţi abrupţi, stâncării şi grohotişuri: Piatra
Râioasă (346 m), Vraju (335 m), Caramalău (277 m), Cheiţa (249 m) şi Cheia (260 m). Spre sud-est de Vf.
Sulucu Mare înălţimile scad, urmând vârfurile Căprariei I şi II cu 312 respectiv 297 m, Copcealău (201 m),
Slatina (251 m), Orta-Tepé (199 m) şi Dealul Grecilor (167 m). O ultimă înălţime a culmii este Dealul Şcolii
(92 m) din comuna Greci.

Varful Cheia si Cheita

Culmea Orliga aflata in prelungirea de N-NV a Culmii Pricopanului, ajunge pana in dreptul orasului Braila.
Are caracterul unei culmi deluroase, cu altitudini de 80-100 m, ce domina regiunile mai joase ale luncii Dunarii
(4-5 m) si a Depresiunii Jijila (40-50 m). Este alcatuita din mezometamorfite proterozoice (cuartite, micasisturi,
amfibolite).
Culmea Chervant-Priopcea este orientata pe directia NV-SE a aliniamentelor structurale ce directioneaza
orografia Muntilor Macin si este cuprinsa intre Depresiunea Macin - Greci la nord si Cerna - Mircea Voda la
sud. Este o culme ingusta si stancoasa, alcatuita din epimetamorfice caledoniene (cuartite, filite sericitoase),
sisturi filitoase, calcare si cuartite siluriene si din gresii, sisturi si silicolite devoniene, dispuse sub forma unor
benzi ce se succed de la NE spre SV.

Culmea Coslugea

Catre albia Dunarii pe laturile vestica si nordica ale Muntilor Macinului se gasesc o serie de maguri reziduale
ramase izolate, care confirma scufundarea si continuarea structurilor dobrogene si existenta unor inselberguri,
acum acoperite partial de cuvertura de loess, ce dominau intinsele suprafete de pedimentatie formate in
interiorul si la periferia acestor munti.
 Valea Islamului

Depresiunea Cerna - Mircea Voda este cea mai reprezentativa asociere de pedimente si inselberguri, situate
pe latura vestica a Muntilor Macin. Este alcatuita din doua golfuri principale care patrund tentacular in lungul
vailor Iaila (la contact cu Podisul Babadag) si Cerna, ale caror pedimente laterale de vale se contopesc spre vest
intr-un pediment unitar, acoperit cu loess, care ramane suspendat cu 25-30 m fata de lunca Dunarii

Varful Crapcea –Are o inaltime de 344 m. Si a inceput evolutia in Precambrian cu amprenta hercinica. Detine
un potențial scazut al valorificari. Peisajele naturale , pădurii cu o extindere medie și cu un fond cinegetic
limitat, monumentele istorico-culturale, obiceiurile și ocupațiile locuitorilor constiuie elemente cu valoare
turistică.
http://www.romanianresorts.ro/traseul-varful-crapcea

1. Geologie
Muntii Macin un orogen intraplacă. Terenurile ce apar astăzi și-au început evoluția în ciclul
orogenetic Precambrian (foarte probabil, svecofeno-calian), având amprentele metamorfismului
din orogenezele assyntică, caledoniană și hercinică. Ulterior, în Triasic-Jurasicul superior, prin
deschiderea unui rift intraplacă, s-au acumulat între 500 și 300 m de roci sedimentare foarte
variate

2. Relief

Munţii Măcinului reprezintă un mare anticlinoriu, cu strate puternic cutate şi faliate şi stăbătute de lacolite
granitice.
Cu toate că sunt munţi de altitidine relativ joasă 7 şi 467 m (Vf. Ţuţuiatul), aceştia au un relief pronunţat alpin, mai
ales în zona granitelor.

Relieful este inegal in partea vestică, sud-vestică, partea centrală şi are un aspect mai puţin proeminent în
partea estică. Munţii sunt separaţi central. Culmea Pricopanului (cea mai înaltă şi cea

mai omogenă), dealul Megina-Priopcea (la vest) şi Delaul Boclugea (la est) sunt separate de văi longitudinale
şi depresiuni(Jijila, Greci, Cerna, Mircea-Vodă, Luncaviţa şi Taiţa).

În celelalte zone ale parcului vârfurile sunt în general mai puţin

proeminente, însă versanţii sunt adesea stâncoşi şi abrupţi, local fiind acoperiţi de grohotişuri, îndeosebi pe
rama vestică a Culmii.Măcinului.
 III.METODOLOGIE

 Consultarea bibliografiei de specialitate (cărți, articole științifice )

 Metoda de evaluare ce a fost aplicată este “Evaluarea valorii turistice globale a
geomorfositurilor selectate, prin metoda elvețiană elaborată de J.P.Pralong în 2005”.
Aceasta se axează mai mult pe valoarea turistică și importanța geomorfositurilor din acest
punct devedere, ci mai puțin pe cea științifică.

Valori :
 Științifică( centrală)
Sci1. Interesul paleogeografic: acordarea punctajului se realizează în funcție de
importanța paleogeografică a geomorfositului, în reconstruirea evoluției morfoclimatice

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sci1: Interesul absent Redus moderat ridicat Foarte
paleogeografic ridicat

 Sci2. Reprezentativitatea: arată cât de sugestiv poate fi geomorfositul din punct de vedere
didactic, sunt importante geomorfositurile care permit observarea și înțelegerea unor
procese geomorfologice active chiar și de nespecialiști.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sci2: nul redus moderat ridicat Foarte
Reprezentativitatea ridicat

 Sci3. Suprafața (%): arată pondereageomorfositului din sufprafața totala a arealului de studiu.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sci3: - <25 25-50 50-90 >90
Suprafața(%)

 Sci4. Unicitatea: stabilește numărul de geomorfosituri de același tip în arealul studiat.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sci4: Unicitatea >7 5-7 3-4 1-2 unic
  Sci5. Integritatea: are în vedere prezența unor hazarde naturale sau a factorului uman care
afectează gemorfositul.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sci5: Integritate distrus Puternic Moderat Slab intact
deteriorat deteriorat deteriorat

 Sci6. Interesul ecologic: stabilește dacă geomorfositul reprezintă habitat pentru specii rare,
endemice, sau pentru un număr mare de spceii.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sci6: Interesul nul redus moderat ridicat Foarte
ecologic ridicat

 Formulă: Vsci = (Sci1+Sci2+0,5*Sci3+0,5*Sci4+Sci5+Sci6) / 5

 Adițională (valori dobândite):

Valoare estetică sau scenică

 Sce1. Numărul de puncte cu vizibilitate : se iau în considerare punctele de belvedere

accesibile prin poteci, situate la o distanță mai mica de 1 km.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sce1: Nr de pct cu - 1 2-3 4-6 >6
vizibilitate

 Sce2. Distanța medie la punctele de belvedere : suma distanțelor pentru fiecare punct de
belvedere, raportată la numărul de puncte de belvedere

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sce2: Distanța - <50m 50-200m 200-500m >500m
medie la punctele
de belvedere

 Sce3. Suprafața(ha) : se ia în considerare întreaga suprafață a gemorfositului, pentru fiecare

tip se stabilesște o scară, cantitativă în ha, având în vedere geomorfositurile de același tip
din arealul de stiudiu.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sce3: - mică moderată mare Foarte mare
Suprafașa(ha)
  Sce4. Diferența de nivel (m) : se evaluează diferența de nivel a geomorfositului, pentru
fiecare tip se stabilește o scară cantitativă în m, având în vedere totalitatea
geomorfositurilor de același tip din arealul studiat.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sce4 : Diferența de nul joasă medie înaltă Foarte
nivel (m) înaltă

 Sce5. Contrastul coloristic cu spațiul înconjurător vizivil: contrastul coloristic

direct dintre geomorfosit și mediul înconjurător, 0,25- atunci când culorile nu sunt identice,
dar nici foarte diferite; 0,75- atunci când culorile sunt mai mult decât diferite, dar nu
opozite.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Sce5: Contrastul Culori Între cele Culori Între cele Culori
coloristic cu identice două diferite două opozite
spațiul culori culori
înconjurăto
r vizibil

 Formulă: Vsce = (Sce1+Sce2+Sce3+Sce4+Sce5) / 5

 Valoare culturală
 Cult1: pune în evidență relevanța simbolică, culturală și istorică, fără a fi luate în considerare
existența vestigiilor sau construcțiilor.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Cult.1. legătur legături legături legături

fără legătură
Caracteristic i moderate puternice definitorii
i culturale și istorice slabe

 Cult.2: se iau în considerare toate reprezentările grafice (picturi, gravuri, fotografii) ale
geomorfositului; calitatea acestora determină un scor mai mare. Ex: existența unui tablou
care înfățișează geomorfositul, realizat de un pictor de renume.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Cult.2. Reprezentări Nicio 1-5 6-20 21-50 >50

iconografice reprezentar reprezentări reprezentări reprezentări reprezentări
e

 Cult.3: ia în calcul prezența și relevanța istorică, arhitecturală și arheologică a vestigiilor

sau aconstrucțiilor din cadrul geomorfositului; calitatea (gradul de conservare, dacă
sunt sau nu deteriorate) lor poate fi luată în considerare pt. obținerea unui scor superior.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

 Fără vestigii
Cult.3. Relevanța istorică și Relevanță Relevanță Relevanță Relevanță
sau
arheologică redusă medie mare foarte
construcții
mare

 Cult. 4: este definit de relevanța religioasă a geomorfositului, inclusiv de tradițiile și

credințele populare care au legătură cu acesta. Se ia în calcul prezența lăcașurilor de cult -
bisericilor, chiliilor etc., dar și legăturile geomorfositului cu tradițiile populare.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Fără Relevanță Relevanță Relevanță Relevanță

Cult4.. Relevanță religioasă
relevanță redusă medie mare foarte
mare

 Cult.5: prezența unor evenimente culturale legate de geomorfosit sau dedicate acestuia, care
pot avea loc sau nu în cadrul geomorfositului (de ex. se pot desfășura și într-o localitate din
vecinătatea geomorfositului.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

În fiecare
Cult.5. Evenimente de artă și
Niciodată Foarte ocazional Relativ des an sau
cultură
rar periodic

 Formulă : Vcult = (Cult1 + 2*Cult2 + Cult3 + Cult4 + Cult5) / 6

 Valoare economică
 Eco1: distanța de la mijlocul de transport la geomorfosit; în cazul accesibilității prin cablu
această scară trebuie adaptată.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

distanță mai mare sub 1 km până
drumuri drumuri drumuri
Eco.1. Accesibilitatea de 1 km până la un la un drum
locale regional naționale
drum modernizat modenizat
e

 Eco2: nivelul riscului asupra geomorfositului și politica de management (măsuri de

protecție și combatere a riscului); nu se iau în considerare riscurile antropice.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

 Eco.2. Riscuri Parțial Control Fără
Necontrolabile necontrolate
naturale controlat puternic riscur
e i

 Eco3: numărul anual de vizitatori în cea mai mare și apropiată stațiune de geomorfosit.
Inconvenientul este că toate siturile selectate vor avea un număr de vizitatori identic și prin
urmare același scor

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Eco3. Numărul anual
100000- 500000-
de vizitatori în <10000 10000-100000 >1000000
500000 1000000
regiune

 Eco4: protecția juridică a sitului (dacă beneficiază sau nu de o formă de protecție);

geomorfositurile incluse în arii vaste de protecție, precum parcurile naționale, prezintă o
protecție medie; numai cele care beneficiază de o protecție dedicată înregistrează scor
maxim.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Eco.4. Nivelul oficial Fără

Complet nelimitat mediu limitat
al protecției protecție

 Eco5: originea turiștilor (locală etc.); absența protecției poate fi un dezavantaj pentru
vizitarea sitului de către turiștii de diferite origini.

CRITERIU/SCOR 0 0,25 0,5 0,75 1

Eco.5. Atracția Fără atracție local regional național Internațional

 Formulă : Veco = (Eco1 + Eco2 + Eco3 + Eco4 + Eco5) / 5

Valoarea turistică globală = media aritmetică a celor patru valori ale geomorfositurilor: v.
Științifică(centrală), v. Adiționale( estetică/scenică, culturală, economică)

 Formula : Vtour = (Vsce + Vsci + Vcult + Veco) / 4

unde: Vsce = valoare estetică sau scenică, Vsci = valoare științifică, Vcult = valoare culturală, Veco
= valoare economică)
 IV.REZULTATE ȘI DISCUȚII

1. Selecția și clasificarea geomorfositurilor

Nr. Geomorfosit Functionalitate Geneza Marime\Tip Relevanta

Crt. turistica
1. Varful Tutuiatu Pasiv Morfologic Punctual Nationala
2. Varful Moroianu Pasiv Morfologic Punctual Nationala
3. Culmea Pricopanului Pasiv Morfologic Linear Locala/Regionala
4. Varful Ghinaltu Pasiv Morfologic Linear Locala/Regionala
5. Lacul Sarat Pasiv Morfologic Areal Locală/Regionala
6. Varful Crapcea Pasiv Morfologic Punctual Locală/Regionala

Varful Tutuiatu :

 Poziție - este situata in nord-estul Arealului muntilor Macin, estul comunei Greci
 Altitudine 467 m
 Mod de formare – Varful Tutuiatu s-a format ca si marea majoritate a muntilor ce apartin
grupei muntilor Macin, prin cutarea scoartei terestre si modelarea de catre agentii externi
(vant, dezagregare) in orogeneza Hercinica. Particularitatea de formare reprezentand-o
inselbergurile.

Varful Moroianu

 Poziție – este alcatuit din cele doua varfur ,,gemene’’ Moroianu I si Moroianu II, acestea fiind situate
in partea nordica a muntilor Macin, aproape de localitatea Luncavita.
 Altitudine – 434 m
 Mod de formare – Acesta, ca si Tutuiatu, este o consecinta a proceselor morfologice de alcatuire,
coraziunea fiind, de asemenea, un factor decisiv in formarea formelor preexistente.

Culmea Pricopanului

 Poziție – este situata in nord, nord-estul arealului Muntilor Macinului, in apropierea varfului Piatra
Raioasa
 Altitudine 252 m
 Mod de formare – Incretirea scoartei terestre alaturi de factorii externi, ce au un rol puternic in
alcatuirea formelor de relief prezente in arealul muntilor Macinului. Printre cele mai vechi forme de
relief ale Romaniei.

Varful Ghinaltu

 Poziție – se regasete la sud, sed-vest de Vf. Tutuiatu, in zona nord-estica a muntilor.

  Altitudine – 422 m
 Mod de formare – Varfu l Ghina lt u s–a format precum s i ce le la lt e varfuri de referint a al mu
nt ilor Macin, incret irea sco art ei terestre in timpu l orogenezei her cinice.

Lacul Sarat

 Poziție – situat la nord-vest de localitatea Greci, pe un fost brat al Dunarii, are o suprafata de circa 0.3 kmp
si adancimea maxima de 1,3 m
 Altitudine – 372 m
 Mod de formare - Lacul Sarat s-a format prin infiltrarea apelor freatice, prin hrube, catre
exterior.

Varful Crapcea

 Poziție – se situeaza la nord-vest de comuna Balabancea

 Altitudine – 344 m
 Mod de formare – cutarea scoartei terestre si influenta agentilor externi, factori modelatori
Sursă http://www.montaniarzi.ro/
 Valoarea turistică a geomorfositurilor

Valoarea scenică (estetică)

Sce1 Sce2 Sce3 Sce4 Sce5 Total

Numarul de Distanța Suprafață Diferenta Contrastul
puncte cu medie față (ha) de nivel(m) coloristic
vizibilitate de pct de
vedere (m)
Varful 0.5 0.25 0,25 0.5 0.25 0.35
Tutuiatu
Varful 0.5 0.25 0,75 0.5 0.5 0.5
Moroianu
Culmea 0 0.25 0.25 0.5 0.75 0.35
Pricopan
ului
Varful 0.75 0 0,25 0.25 0.5 0.35
Ghinal
tu
Lacul Sarat 0 0 0 0 0.25 0.05

Varful 0.25 0.5 0,25 0.5 0 0.3

Crapcea

În tabelul de mai sus se pot observa valorile scenice ale geomorfisturilor analizate. Astfel, cel mai
mare punctaj se remarcă la Varful Moroianu cu 0.5 puncte. S-au acordat 0.5 puncte deoarece există între 2-
3 puncte de vizibilitate, distanța medie față de acesta fiind între 200-500 m. Diferența de nivel este relativ
înaltă, iar contrastul coloristic destul de slab evidentiat.

Pe al doilea loc sunt Varful Tutuiatu, Culmea Pricopanului si Varful Grinaltu cu cate 0,35 puncte.
Astfel, pentru numărul de puncte cu vizibilitate s-a ales media de 0.62 puncte, distanța medie față de acestea
fiind între 300-450 m. Diferența de nivel este medie, iar contrastul coloristic este evidentiat intre cele două
culori.

Punctaje egale au obținut Varful Tutuiatu, Culmea Pricopanului si Varful Grinaltu. Toate cele trei
geomorfisturi a u distanța medie la puctul de belvedere între 300-450m si au contrast coloristic între cele
două culori.

Pe ultimele locuri se plasează Varful Crapcea cu 0.3 puncte și Lacul Sarat cu 0.05 puncte. Acestea au
obținut valori mai mici neavând un numar mare de puncte cu vizibilitate(0, respectiv 0,25). Varful Crapcea
prezintă o diferență de nivel medie, chiar mica, cu contrast coloristic între două culori.
 Valoarea științifică

Nr. GMS Interesul Reprezentativitatea Suprafață Unicitatea Integritatea Interesul Total V.

Crt paleogeografic ecologic Stiintifica
1. Varful 0,5 0.25 0 0.25 0.5 0.25 0.291
Tutuiatu
2. Varful 0,25 0 0 0.25 0.25 0.5 0.208
Moroianu
3. Culmea 0.75 0.5 1 0,5 0.75 0.75 0.708
Pricopanul
ui
4. Varful 0.25 0 0 0.25 0.25 0.25 0.166
Ghinaltu

5. Lacul 0 0,5 1 0 0,5 0,75 0.458

Sarat
6. Varful 0,5 0,25 0 0,25 0,25 0,5 0.291
Crapcea

În tabelul de mai sus se pot observa valorile științifice pentru fiecare geomorfosit în parte. Astfel, cel
mai mare punctaj se remarcă la Culmea Pricopanului (aprox.0.7 pct). Acest geomorfosit prezintă interes
paleogeograifc ridicat, reprezentativitate moderată, suprafață mai mare de 90, unicitate între 25-50, cu
precadere spre reperul valorii de 50, geomorfosit slab deteriorat și interes ecologic ridicat.

Pe locul 2 se plasează Lacul Sarat cu un total de 0.458 puncte. Acest geomorfosit nu prezintă
interes paleografic foar, reprezentativitate moderata, unicitate 25-50, este deteriorat in procent moderat și
prezintă interes ecologic ridicat.

Cu un total egal se remarca Varful Tutuiatu (0.291 pct.) și Varful Crapcea (0.291 pct.). La ambele
reprezentativitatea este scazută, unicitatea 0,25, sunt slab si moderat deteriorate și prezintă interes
ecologic moderat si scazut diferentiandu-se intre ele prin anumite particularitati.

Valoare culturală

Nr. GMS Cult.1. Cult.2. Cult.3. Cult.4. Cult.5. Total V.

Crt Caracteristici Reprezentări Relevanța Relevanță Evenimente Culturala
culturale și iconografice istorică și religioasă de artă și
istorice arheologică cultură
1. Varful 0,5 0.25 0 0 0 0.15
Tutuiatu
2. Varful 0,25 0.25 0,25 0 0 0.15
Moroianu
3. Culmea 0 0,5 0.5 0 0.25 0.25
Pricopanul
ui
 4. Varful 0 0,25 0,25 0 0 0,10
Ghinal
tu
5. Lacul 0 0,25 0,25 0,25 0 0,15
Sarat
6. Varful 0,5 0,25 0,25 0.25 0,25 0,30
Crapcea

În tabelul de mai sus sunt reprezentate valorile culturale pentru fiecare geomorfosit în parte
analizat, din Muntii Macinului. Cel mai mare puctaj a fost de 0.30 puncte la Varful Crapcea. Acest
geomorfosit dispune de aspecte definitorii raportate la nivel cultural și istoric. De asemenea, exista
reprezentări iconografice(0,25), relevanța religioasa redusă, evenimente organizate foarte rar.

Pe urmatorul loc se plasează Culmea Pricopanului(0.25 pct.) și cu punctaje egale (0.15)Varful

Tutuiatu, Varful Moroianu si Lacul Sarat. Toate aceste geomorfisturi prezinta particularitati de alcatuire
relativ comune, diferentele fiind prezente in rapoarte mici, dar fiecare dintre acestea avand puncte tari si
puncte slabe, realizandu-se, astfel, echilibrul valorilor consmenate in tabel.

Pe ultimul loc se plasează Varful Ghinaltu cu 0.10 puncte. La Varful Ghinaltu, caracteristicile culturale
si istorice, relevanta religioasa si evenimentele de arta si cultura sunt inexistente, inregistrand valori nule,
fara referinta temporala.

Valoare economică

Nr. GMS Eco.1. Eco.2. Eco.3. Eco.4. Eco.5. Total V.

Crt Accesibilitatea Riscuri Numărul Nivelul Atracția Economica
naturale anual de oficial al
vizitatori protecției
în regiune
1. Varful 0.5 0.25 0.25 0.25 0.25 0.3
Tutuiatu
2. Varful 0.75 0.25 0.5 0.5 0.25 0.45
Moroianu
3. Culmea 0.75 0.5 0.5 0.25 0.5 0.5
Pricopan
ului
4. Varful 0.25 0.25 0.25 0.5 0.25 0.3
ghinalt
u
 5. Lacul 0.75 0.5 0.25 0.5 0.25 0.45
Sarat
6. Varful 0.5 0.5 0.25 0.25 0.25 0.35
Crapcea

În tabelul de mai sus sunt reprezentate valorile economice ale geomorfositurilor din
arealul muntilor Macinului. Astfel, cel mai mare punctaj a fost de 0.5 puncte, cuantificat de
Culmea Pricopanului. Prezintă drumuri regionale, numărul de vizitatori anual este între 5 000-
10 000, nivelul de protețtie este scazut, iar atracția este de nivel regional, respectiv local.
Riscurile naturale sunt scazute si moderate.

A două valoare este de 0.45 la Varful Moroianu si Lacul Sarat, urmand cu 0.35 Varful
Crapcea. Toate 3 au între 2 000-10 000 vizitatori anual și nivel oficial al protecției scazut.
Atracția este regională pentru toate cel 3 geomorfisturi.

Varful Tutuiatu si Ghinaltu prezinta cele mai mici valori, ambele fiind de 0,3. Prezinta
interes regional si local scazut.

Valoarea turistică globală a geomorfositurilor

Nr. Geomorfosit V. scenică V. științifică V. culturală V. economică V. turistică

crt. globală
1. Varful 0,35 0.291 0.15 0.3 0.272
Tutuiatu
2. Varful 0.5 0.208 0.15 0.45 0.327
Moroianu
3. Culmea 0.35 0.708 0.25 0.5 0.452
Pricopanului
4. Varful 0.35 0.166 0.10 0.3 0.229
ghinalt
u
5. Lacul Sarat 0.05 0.458 0.15 0.45 0.277

6. Varful 0.3 0.291 0.30 0.35 0.310

Crapcea
 În tabelul de mai sus sunt reprezentate valorile turistice globale ale
geomorfositurilor din arealul muntilor Macin. Cel mai mare punctaj a fost de 0.452 la
Culmea Pricopanului. Aceasta valoare este redata în primul rand de valorile valoarea
științifică și economică.

Pe al doilea loc se plasează Varful Moroianu cu un total de 0.327 puncte, cea mai relevantă
valoare fiind cea științifică. Urmează Varful Crapcea cu 0.310 puncte, Lacul Sarat cu 0.277
puncte,

Varful Tutuiatu cu 0.272 puncte și Varful Ghinaltu cu 0.229 puncte. Preponderent,

geomorfositurile au obținut cele mai mari scoruri la valoarea științifică.

CONCLUZII

Prin urmare, în urma clasificării și evaluării multicriteriale și prin folosirea de

indicatori cum ar fi cei ai valorii scenice, științifice, culturale, economice sau turistice
globale se poate afirma că geomorfositurile din arealul Munților Macinului au o
importanță si relevanta insemnata în caracterizarea acestui spațiu și un potențial moderat
pentru a fi valorificate turistic, fiind de preferat ecoturismul, datorită
vulnerabilității mediului natural din acest areal. Informațiile furnizate prin această
evaluare arată că valorile diferitelor geomorfosituri evaluate sunt foarte influențate de
aspecte cum ar fi procesele de geneză, evoluția în timp, dinamica tectonică sau
eroziunea diferențiată.

În general, aceste geomorfosituri sunt de natură hercinica și au fost supuse

eroziunii eoliene, ceea ce dă peisajului un aspect specific de relief cu munti tociti si
varfuri cu altitudini mici. Geomorfisturile din muntii Macinului nu reprezinta un
reper de importanta nationala ridicata, dar constituie, in mod cert, bazele reliefului
structural montan romanesc, vechimea existentei acestor areale fiind de referinta
pentru cronologia acestor aspecte ce intregesc cadrul natural montan al teritoriului
romanesc. Promovarea acestui areal este lamentabila la nivel national.
 BIBLIOGRAFIE

Reynard, E., Fontana, G., Kozlik, L., Scapozza, C., (2007). A method for
assessing scientific and additional values of geomorphosites, Geogr Helv.

Sharples, C., (2002). Concepts and principles of geoconservation, Tasmanian

Parks & Wildlife Service website.

Brilha, J., (2005). Patrimonio geologico e conservacao: a conservacao de

natureza na sua vertente geologica, Palimage Editores.

Carcavilla, U.L., Lopez, M.J., Duran Valsero, J.J, (2007). Patrimonio

Geologico y Geodiversidad: investigacion, conservacion, gestion y relacion con los
espacios naturales protegidos, Instituto Geologico y Minero de Espana

Wimbledon, W.A.P., Benton M.J., Bevins, R.E., Black, G.P., Bridgland D.R.,
Cleal, C.J., Cooper, C.J., Cooper, R.G., May, V.J., (1995). The development of a
methodology for the selection of British geological sites for goconservation, Mod
Geol.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Mun%C5%A3ii_Apuseni

Pralong, J.P., (2005). A method for asssesing tourist potential and use of geomorphologial
sites,
Geomorphologie.

Reynard, E., (2005). Geomorphosites et peysages, OpenEditions Journal.

Ovreiu, A.B., Comănescu, L., Bărsoianu, I.A., Nedelea, A., (2019). Evaluating
Geomorphosites and the Geomorphological Hazards that Impact them: Case Study –
Cozia Massif (Southern Carpathians, Romania), Geoheritage.

Martins, B., Pereira, A., (2018). Residents’ perception and assessment of

geomorphosites of the Alvao-Chaves region, Geosciences.

Panizza, M., (2001). Geomorphosites: concepts, methods and example of

geomorphological survey, Chinese Science Bulletin

Perez-Umana, D., Quesada-Roman, A., De Jesus, R.J.C., (2018). Comparative

analysis of geomorphosites in volcanoes of Costa Rica, Mexico and Spain,
Geoheritage.