I.

Muntii Bucegi

II. POZITIA FIZICO GEOGRAFICA

- Reprezintă cea mai importantă grupare montană din Bucegi
- Altitudinea maxima 2505 m – Varfu Omu
- Caile de acces facile l-au facut atragator pentru turism si cercetarile stiintifice
- Suprafata 300 km2
- Se afla la extremitatea estica a carpatilor Meridional
- VECINI: EST – M. Baiului – limita fiind Valea Prahovei; NORD – NV – M. Postăvaru
și depresiunea Brașovului; Vest – SV – Culoarul Rucar – Bran , Munții Leaota; SUD –
lantul muntos Munteniei Central – estice.
- Se intinde pe teritoriul judetelor Dambovita, Prahova, Brasov
- Factorul cel mai important de atractie pentru turisti il constituie abrupturile care s-au
format in vest – nord si est cu diferente de nivel 1000 m.
- Din vf Omu se desprind 2 culmi principale: Prima – pleaca spre directia sud – sud est,
aici varfurile (Coștila, Caraiman, Furnica, Vârfu cu Dor) toate cu alt de peste 2000 m. A
doua : spre sud – sud vest, are altitudini mai mici (V. Doamnelor 2189 m)
- M. Bucegi are o forma de potcoava, iar din centru acesteia izvoraste raul Ialomita, in
apropierea varfului Omu.
 III. SUBSTRATUL GEOLOGIC
- Masivul Bucegi s-a format odată cu sectorul Carpațiilor Meridionali și cu întregul lanț
carpatic, în timpul orogenezei alpine.
- Fundament metamorfic cu sisturi cristaline metamorfice, deasupra se afla o stiva
consistenta de calcare jurasice care aforează (apar la zi ) cu grosimi de cateva sute de
metri și conglomerate masive de varsta cretacica (grosime 2000 m ) – aforeaza pe
versantul prahovean
- Rocile sedimentare (calcarele) sunt cutate in sinclinal inaltat

IV. RELIEFUL
- Se remarca relieful structural
- Suprafata centrala a masivului este ocupata de Platoul Becegilor
- La est si vest platoul se termina prin abrupturi (cueste montane)
- Aceste abrupturi au evoluat sub actiunea proceselor periglaciare de inghet – dezghet, cu
dezagregari si formare de grohotis in baza abruptului.
-

- Relief ruiniform pe comglomerate

(Sfinxul , Babele)
- Babele – martori de eroziune, picioarele ciupercilor sunt constituite din conglomerate
grosiere, mai usor de erodat, in timp ce partea superioara a ciupercii – microconglomerate
rezistente.
- IARNA – VANTUL puternic antreneaza particule de gheata - eolizatie
- VARA – VANTUL antreneaza particule de roca (nisip) – șlefuire
- Sfinxul – denumirea – asemanarea cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul Egiptean, s-a
format in urma eroziunii eoliene
- Alte tipuri de relief : pe calcare in valea Ialomitei – lapiezuri, doline, vai cu versantii
verticali, chei (cheile Pasterii, Cheile Ursilor, Zanoagei)
- Raul Ialomita a format pestera Ialomita (amenajata pentru turisti)

- Alta pestera – PESTERA Râteiului

-
- Relieful glaciar prezent in zona varfului Omu (vai glaciare – MALAESTI si Tiganesti,
circuri, morene) Custura glaciara – cautata de turisti –PADINA
- In Bucegi ghetarii s-au format in 2 faze glaciare (Riss și Wurm )
-

- Lipsa lacurilor glaciare – nu sunt conditii pentru stocarea apei , lacul se formeaza datorita
structurii litologiei – roci metamorfice
Statia meteo – Bucegi – vf Omu

Raul Ialomita

Raul Prahova

2 lacuri de baraj antropic - pe raUL Ialomita – Bolboci si Scropoasa

Muntii Bucegi

- Este principala grupare montana din m bucegi

- Se afla pe terit. Judetelor dambovita, prahova, brasov
- Culmea principala vf Omu – 2505 m
- Vecini – nord – nord vest – masivul postavaru, est – m. Baiului, vest – sud vest – culoarul
bran rucar, m leaota, sud – lantul muntos munteniei centrale
- La vest si est masivului s-au format importante abrupturi – atractie turistica importanta
- Din vf omu se desprind 2 culmi principale, una pleaca spre directia sud – sud est – vf
furnica, caraiman, cu dor - peste 2000 m alt
- A doua spre directia sud – sud vest – vf doamnelor – 2189 m
- Intre cele 2 culmi se dezv bazinul hidrografic al raului ialomita
Muntii Barsei
 - Apartin muntilor Bucegi
- 2 masive importante – Postavaru și Piatra Mare separate de raul Timis
- In zona este amplasat ceai mai mare statiune turistica din tara – poiana brasov
- Vecini – N- V – depresiunea Brasovului
- E – SE – M. Baiului
- SV- Muntii Predealului
Masivul Piatra Craiului
- Zona interesanta din punct de vedere turistic
- Cea mai frumoasa creasta montana calcaroasa din Ro – 2238 m Piscul BACIULUI,
numeroase piscuri cu alt de peste 2000 m vf Ascutit, vf timbalul mare
- Vecini – VEST – Masivul Iezer Papusa și Muntii Fagarasului , la NORD – Muntii
Persani , NORD= EST – depresiunea Brasovului, EST – SUD EST – SI SUD – culoarul
Bran rucar Bragoslavele

-
Culoarul Bran – rucar
- Mai este denumit si Elvetia Romaniei
- Este marginit de abupturi montane celebre – M. Piatra Craiului si m Bucegi
- Este orientat pe directia NE – SV
- Vecini – NORD – DEPRESIUNEA BRASOVULUI, Est - SUD- EST – BUCEGI,
LEAOTA, VEST NV- masivul Iezer – Papusa, PIATRA CRAIULUI, SUD – muscelele
Argesului
- Denumirea de culoar – justificata in sens geomorfologic - efect tectonic dat de coborarea
compartimentului montan pe aliniamentul unor falii graben
- O zona de trecere intre muntenia si Transilvania , pe vremea romanilor – zona de trecere ,
castru roman RA RUCAR
- Perioada medievala – fluxul marfurilor , constructia castelului Bran – rol de control si
taxe vamale in zona de granita
Muntii Fagaras
- Apartine carpatilor meridionali, situati in extremitatea estica a cestora
- Culmea principala – VF Moldoveanu (2544 m) – altitudinea maxima din Romania, vf
Negoiu (2535 m), alte vaf ce depasesc 2500 m
- Vecini - NORD – depresiunea fagarasului, SUD – SUBCARPATII GETICI (muscelele
argesului și s Olteniei), EST – Bucegi, Piatra Craiului, Culoarul Bran Rucar, Vest –
Parang (M. Lotru, Capatanii, Valea Oltului, de la V la E – masivul Cozia, masivul Frunți,
masivul Ghițu, masivul Iezer - Păpușa

Muntii Ceahlau
 - Este situat in carpatii orientali, in grupa centrala a acestora,
- Se afla pe terit judetului Neamt
- Din punct de vedere morfostructural apartine zonei flisului
- Este cunoscut sub denumirea de cetate naturala a MOLDOVEI – denumire asociata unui
relief ruiniform modelat pe conglomerate cretacice
- Culmea principala – vf ocolasul mare – 1907 m
- Vecini – nord – Muntii Bistritei, M, stanisoarei , est – m stanisoarei , sud – m. Tarcaului,
sud – sud vest – muntii haghimas
- Ceahlaul este vizibil de la 130 km din iasi
Muntii Rarau
- Cele mai cautate areale montane, nr 1 dupa nr de turisti din zona – accesibilitatea
ridicata , soseaua modernizata Trans Rarau
- Din punct de vedere morfotectonic – apartine zonei cristalino mezozoice a Carpatillor
orientali
- Vecini – NV N – Obcinele Bucovinei, S- m Bistritei , V – m Giumalau
Muntii Hagimas – Hasmas
- Reprezinta o zona cristalina mezozoica a Carpatilor Orientali
- Are in componenta sa cel mai spectaculos sector de chei (Bicazului) – de aici izvoraste
Oltul
- Vecini – N – Muntii Bistritei, E – Ceahlau, Tarcau, Ciucului , S SE – Ciucului, V SV –
Depresiunea Ciuc, Muntii Giurgeu
- Se aseamana peisagistic cu muntii rarau dar cu o suprafata mai mare si o morfologie mai
varitata

DELTA DUNARII
-Dobrogea Romania (judetul Tulcea), partial Ucraina
- este a doua ca marime cea mai bine conservata delta
- a intrat in patrimoniul Unesco in 1991, ca rezervatie a biosferei
- este protejata prin conventia Ramsar ca zona umeda protejata
- VECINI – SV – podisul DOBROGEI, NORD- podisul Basarabiei, la est se varsa in Marea
Neagra
- braturile dunarii – Bratul Chilia, Bratul sf. Gheorghe, Br. Sulina
- ocupa o suprafata impreuna cu complexul lagunar Razim Sinoe – 4340km2, delta romaneasca –
2540 km2

SUBSTRATUL GEOLOGIC

BUCEGI - fundament metamorfic cu sisturi cristaline metamorfice, deasupra se afla o stiva

consistente de calcare jurasice care aforeaza cu grosimi de cateva sute de m. Rocile sedimentare
sunt cutate in sinclinal inaltat.

BARSEI – asemanator cu cel din Bucegi – fundament metamorfic pe care sunt dispuse roci
sedimentare jurasice, triasice, cretacice. Calcarele apar la zi pe suprafete importante,
conglomerate, marne si gresii acestea apartin panzei de Ceahlau din Cretacic. Au fost identificate
stucturi de sinclinal si anticlinal

PIATRA CRAIULUI – asemanator cu cel din Bucegi – fundament cu roci metamorfice, roci
epimetamorfice - deasupra roci sedimentare – calcare jurasice cu o grosime de 1200 m . In partea
centrala a sinclinalului sunt dispuse conglomerate cretacice (600 – 700m)

CULOARUL BRAN – RUCAR – asemanator cu cel din Bucegi și Piatra Craiului. – fundament
cu roci metamorfice – roci epimetamorfice, deasupra roci sedimentare – calcare jurasice, gresii,
conglomerate cretacice.

FAGARAS – roci metamorfice ce apartin panzelor getice și supragetice. Sectorul nordic- roci
epimetamorfice. In zona crestei principale – Piscul Baciului – aforeaza roci mezo metamorfice -
sisturi si gnaise. Pe versantul sudic – roci cotametamorfice – gnaise de Cozia cu duritate mare. In
partea central – sudica – compartimentul depresiunii Lovistei s-a scufundat, a coborat tectonic si
aici s-au format roci sedimentare – conglomerate, gresii de varsta neogena

CEAHLAU – constituit din unitati structurale sau tectonice ale flisului – Panza de Ceahlau ,
Panza de Teleajen, Panza Audia, Panza Tarcau. In sectorul central aforeaza conglomerate –
blocuri de calcar – Ocolasul Mic. Zonele marginale - gresii si marne.
La baza conglomeratelor altitudinile depasesc 700 – 1907 m . martori de eoziune – vf Toaca ,
V . Panaghia. Intreaga stiva de zone sedimentare din zona centrala a ceahlaului constituie un
sinclinal inaltat – la fel ca si in BUCEGI.
Datorita inclinarii pachetelor de roci, la partea superioara s-a format un platou structural,
delimitat de abrupturi modelate pe conglomerate.

RARAU – fundament metamorfic, sisturi cuartifice, silicioase, gnaisuri de rarau, roci

sedimentare de varsta mezozoica. Cuvertura sedimentara alcatuita din calcare, dolomite triasice
jurasice, cretacice. Gresii si conglomerate de varsta jurasic, cretacica. In apropiere de valea
Moldovei, in sectorul depresiunii de la Campul Lung Moldovenesc substratul geologic apartine
panzei de Ceahlau. SINCLINAL SUSPENDAT.

HAGHIMAS – fundament metamorfic asemanator cu cel al Raraului, rozi ezometamorfice,

epimetamorfice, gnaise. Acest fundament apare la zi sub forma unor fasii in partea de nord nord-
vest si S SE . In partea centrala: roci sedimentare calcar , dolomite, wild flis. Acestea sunt cutate
intr-o structura de tip sinclinal.

DELTA DUNARII – Fundament cristalim acoperit de roci sedimentare paleozoice, triasice,

jurasice, neogene si cuaternare. In cuaternar s-au succedat numeroase faze de transgresiuen
(inaintare a apelor marine), s-au format depozite marine, fluvio lacustre – pietrisuri, nisip, mal.
Urmeaza fazele de regresiune marina, cu o evolutie subaeriana a actualei Delte.
 RELIEFUL

BUCEGI - Se remarca relieful structural, relief ruiniform – Sfinxul si Babele

Sfinxul – denumire de la forma sa de chip uman, respectiv de la Sfinxul Egiptean.
Babele formate din conglomerate dispuse la eroziune, ciuperci eoliene – piciorusele formate din
conglomerate grosiere iar partea superioara din microconglomerate grosiere. Iarna – vantul
antreneaza particule de gheata , procesul de eolizatie, vara – antreneaza particule de roca, nisip, il
sculpeaza, slefuieste.
Alte forme de relief pe calcare: lapiezuri, doline, chei (Cheile Pesterii, Cheile Ursilor, Zanoagei).
Ialomita a format Pestera Ialomita.
Relieful glaciar prezent in zona varfului Omu (vai glaciare – Malaesti si Tiganesti), circuri
glaciare si morene. 2 faze glaciare – Riss si Wurm.
Nu s-au format lacuri glaciare, nu sunt conditii, lipsa rocilor metamorfice.

BARSEI – Culmea principala in

Masivul Postavaru – Vf
Cristianu Mare (1799 m) iar in masivul Piatra Mare – Vf Piatra Mare (1842 m)
Pe calcare s-au format versanti abrupti, lapiezuri, chei si cascade (Cascada 7 scari – Masivul
Piatra Mare), Cheile Rasnoavei – Masivul Postavaru.
Relieful endocarstic – Pestera Valea Cetatii – amenajata la standarde inalte, cea mai vizitata,
introdusa in circuit turistic din 2011. – formatiuni spelotermice – stalactite, stalagmite, goluri
subterane.
In masivul
Postavaru
la alt de 1000 –
1100 m esista
o treapta de
relief neteda -
Poiana
Brasov –
suprafata
de nivelare.
 PIATRA CRAIULUI – relieful structural –
HOKBACK (spinari de berbec), versanti
inchinati la peste 60 de grade.
Pe o lungime de 8 km, Piatra Craiului
depaseste altitudinea de 2000 m . Versantul
vestic – pereti verticali si polite structurale –
brane.
Dezvoltarea reliefului exocarstic – lapiezuri,
chei (Cheile Dambovicioarei)
Releif endocarstic – pesteri, avene
Nu au fost identificate urme ale reliefului glaciar, chiar daca masivul
are altitudini de peste 2000 m.
La baza peretilor verticali s-au format trene de grohotis (Marele
Grohotis al P.C.) – acoperire cu padure – stabilizare
Sectoare afectate de falii geologice (Crapatura pietrei Craiului)
CULOARUL BRAN – RUCAR –
Caracterizat de altitudinile interfluviilor - 1100- 1200 m
Relief puternic fragmentat de afluentii celor 2 rauri colectoare – raul Turcu – nord si
Dambovicioara – sud.
Pasul Bran – trecerea din bazinele hidrografice
Pe calcare s-au format martori de eroziune de forma conica , vaile raurilor cu aspect de chei cu
pereti abrupti. De asemenea depresiuni carstice.
Relieful endocarstic – pesteri greu accesibile ( pestera Dambovicioara)
FAGARAS - Relieful este modelat pe roci foarte rezistente la eroziune.
Prezenta rocilor mezometamorfice – altitudini de 2500 m .
- Pe creasta principala a Fagarasului sunt 20 de piscuri ce depasesc 2000 m alt.
- In Cuaternar datorita alt mari ghetarii montani s-au instalat aici in cel putin 2 faze
glaciare – Riss si Wurm.
- Prima faza – ghetari montani masivi, lungi
- A doua faza – ghetari de dimensiuni reduse, ghetari de circ
- Culmea principala , creste ascutite de tip custura acestea separa circurile glaciare. –
Custura Balea.
- Relief de acumulare glaciara – morene de fund, frontale, laterale
- Relieful periglaciar - grohotisuri formate la baza abrupturilor de gelifractie
- La alt. De 1600 m – relief fluviodenudational – chei , versanti abrupti
CEAHLAU –Relief este caracterizat de inclinarea pachetelor de roci – s-a format un platou
structural delimitat din toate directiile de abrupturi
In urma procesului de stratifractie a conglomeratelor s-au format niste polite structurale (trepte )
– polita cu crini – abruptul estic al Ceahlaului.
- Relief modelat pe conglomerate a generat turnuri, colti, ace – (Panaghia, Claile lui
Miron, Caciula Dorobantului)
- Pe calcare s-au format abrupturi – zona Ocolasului Mic
- Aven – 45 m
- Desi altitudinea de peste 1900 m ar fi permis instalarea ghetei in Pleistocen , relieful
actual nu prezinta urme al unui ghetar dezv in Ceahlau
- Masivul s-a aflat sub influenta proceselor periglaciare – inghet dezghet, s-a format
abrupturi de gelifractie – grohotisuri la baza stabilizate de padure.
- Relief antropic – Barajul de la Bicaz – construit din beton - inaltime 130 m, lungime –
450 m- gresie silicoasa de Tarcau
RARAU –
Culmea princip – vf Rarau – 1651 m , alt minima – valea Moldovei – 590 m
Principalul tip de relief – tructural si petrografic –
Abrupturi – Pietrele Doamnei
-Piatra Soimului
-Piatra Zimbrului
-Pochii Raraului (hokback – spinari de berbec 90 de grade)
-Coltii Raraului

Releif modelat pe roci carbonatice (calcare, dolomite), lapiezuri pe peretii

calcaroci ai Pietrelor Doamnei., doline in zona Pochii Raraului si vf Todirescu;
pestera Liliecilor; Cheile Moara Dracului.
Relief petrografic – sisturi cristaline, culmi ascutite, vai inguste, versanti abrupti.
Relief fluvial – generat de actiunea apelor curgatoare, vai , terase, albii majore,
albii minore.
Raul Moldova – 7 nivele de terase
Raul Bistrita – 4 nivele de terase , acestea sunt ocupate de asezari romanesti.

Relieful de modelare ciclica

Relieful periglaciar – nu s-au format ghetari in Pleistocen. Conditii periglaciare,
abrupturi de gelifractie, trene de grohotis.
Relieful antropic – soseaua Trans Rarau. Cariere de calcar, halde de exploatare.
Relieful afectat de alunecarile de teren, dezagregari, eroziune fruviale, caile de
acces pot fi distruse din cauza viiturilor.
HAGHIMAS - RELIEF caracterizat de o serie de culmi separate de vai longitudinale si
transversale. Culmile rezultate in urma adancirii raurilor
Muntii Bucegi – pozitia fizico geografica
- Se afla in extramitatea estica a Muntilor Meridionali, pe teritoriile judetelor Dambovita,
Prahova si Brasov.
- Acesti munti reprezinta un mare interes pentru turisti datorita accesibilitatii, existenta
unei insfrastructuri de acces dezvoltate si distanta redusa dintre capitala si masiv.
- Masivul Bucegi se invecineaza la est cu unitatea teritoriala Muntii Baiului, la sud lantul
muntos al Munteniei central estice, la nord – nord vest – Masivul Postavaru (muntii
Barsei) si la vest sud – vest – Culoarul Rucar Bran, Muntii Leaota.
- Culmea principala a masivului este Vf Omu cu o altitudine impresionanta de 2505 m. Din
acest varf se desprind alte doua culmi principale. Prima se indinte pe directia sud sud
estica – cu varfurile Furnica, Caraiman si Vf cu Dor, toate avand altitudini de peste 2000
m. A doua culme are directia sud sud vestica cu vf ce au altitudini mai reduse (Vf
Doamnelor – 2189 m).
- In acest masiv isi colecteaza apele si dezvolta bazinul hidrografic raul Ialomita.
- Substratul geologic al masivul Bucegi este caracterizat de prezenta unui fundament
metamorfic acoperit de un strat consistent de roci sedimentare – calcare, acestea aforeaza
pe versantul estic Prahovean cu grosimi de cateva metri. Rocile calcaroase sunt cutate in
sinclinal inaltat.
- Despre relief – reprezentativ este relieful structural. La altitudini mari s-a format un
platou structural care la est si vest este abrupt (cueste montane). Aceste abrupturi au
evoluat sub actiunea proceselor de inghet dezghet.
- Forme impresionante de relief sunt Sfinxul si Babele. Sfinxul – cap de om dupa Sfinxul
egiptean iar Babele sunt martori de eroziune – sunt niste ciuperci eoliene. Piciorusele sunt
formate din conglomerate grosiere dispuse mai mult la eroziune decat palariile, acestea
fiind constiutuite din microconglomerate mai rezistente. Iarna vantul antreneaza particole
de gheata, modeand relieful prin eolizatie iar vara, vantul antreneaza particule de nisip,
roca si astfel il slefuieste.
- Alte tipuri de relief exocarstic – relief dezvoltat pe calcare – lapiezurile, dolinele, cheile
(Cheile Ursilor, Pesterii, Zanoagei). Raul Ialomita un factor importaant in crearea pesterii
Ialomita – un obiectiv turistic intereant, amenajata si disponibila pentru vizitare.
- Relieful glaciar in Muntii Bucegi s-a dezvoltat in doua faze glaciare – Riss si Wurm. In
urma retragerii ghetarilor s-au format mai multe vai glaciare (Malaiesti si Tiganesti). Un
aspect interesant in acest masiv este ca nu are lacuri glaciare, deoarece structura litosferei
nu permite aceasta. Un lac glaciar se formeaza in conditiile unui strat de roci metamorfice
la suprafata .
- Conditiile climatice – sunt caracteristice muntilor inalti. In acesti munti s-a construit o
statie meteo pe varful Omu, la cea mai mare altitudine. In valea Ialomitei, temperatura
medie anuala este de + 6,2 grade pe cand pe vf Omu este de – 2,6grade. In valea
Prahovei, in orasul Sinaia sunt multe inversiuni termice, aceasta statiune turistica
beneficiaza de 174 de zile cu ceata pe an. Precipitatiile sunt bogate pe vf Omu se
inregistreaza o cantitate anuala de precipitatii de 1234mm/an iar la Dobresti in sud – 1100
mm/an si la Sinaia – 990 mm/an
- Zapada se mentine 6 luni pe an
Hidrografia – raul Ialomita, Prahova si Turcu.
Pe Ialomita sunt amenajate 2 lacuri de baraj antropic- Bolboci si Scropoasa ambele folosite
pentru hidroenergie.
Vegetatia si fauna – este una interesanta si bogata.
Este etajata – asttfel padurea de foioase pana la 1500 m -fag, gorun, carpen, 1500 – 1960 –
padure de conifere – brad, molid, pinus cembra – zambru. Acolo unde padurea de conifere a fost
taiata sau format pasuni , jnepenisuri. La peste 1700 – smardar, afine, merisos – vaccinium. –
estajul subalpin, etajul alpin – specii de flori viu colorate, pasuni alpine. – atrag insectele, ciclu
vegetativ scurt. Fauna cuprinde mamiferele – ursul carpatin, lupul, capra neagra.
La altitudinea 1800 s-a infiintat un parc natural – Bucegi in cadrul caruia sunt protejate si
conservate specii aflate pe cale de disparitie – capra neagra, floarea de colt.

Activitatile umane – in acest areal, primele activitati umane au fost cresterea animalelor si
exploatarea forestiera. In 1789 a fost amenajata soseaua transcarpatica pe valea Prahovei. In
1879 – calea ferata care lega Muntenia de Transilvania. Statiunile turistice de la Busteni, Sinaia
au cunoscut o dezvoltare in ultimile decenii, punandu-se accentul de sectorul turistic. Pe valea
Ialomitei - dezvoltare mai lenta, nu existau cai de acces, a fost amenajata hidrocentrala de la
Dobresti – lacul de acumuloare Scropoasa – 1929.

Turismul
Odata cu amenajarea cailor de acces in acest masiv, a crecut interesul turistilor datorita distantei
reduse dintre capitala si Bucegi. Recent este amenajata soseaua ce leaga statiunea Sinaia cu
platoul inalt al Bucegilor – drumul Babelor.
Exista si instalatii pe cablu – 2 instalatii de telecabina – prina de la Sinaia si Varful cu Dor , a
doua intre Busteni, Cabana Babele - Hotel Pestera. – cel mai spectaculos traseu din Ro.
Infrastructura de cazare foarte dezvoltata, exista cabane la mari altitudini – cabana omu,
caraiman, furnica, hotelul pestera, piatra arsa, valea dorului, biham. Se practica si turismul
ecvestru. Un obiectiv important este castelul Peles – cultural
CEAHLAU – pozitia fizico geografica
Este un masiv muntos din grupa centrala a Carpatilor Orientali.
- Se fla pe teritoriul judetului Neamt.
- Se invecineaza la nord cu Munti bistritei, la est – muntii stanisoarei, la sud – muntii
Tarcau, la vest si sud- vest – muntii Haghimas.
- Este cunoscut si sub denumirea de cetate naturala a Moldovei, acest nume este asociat cu
relieful ruiniform modelat pe conglomerate.
- Culmea principala este vf Ocolasul Mare – 1907 m.
Substratul geologic
- Apartine mai multor fasii - panza de Ceahlau, panza Audia, Tarcau, Teleajen
In partea centrala a masivului au fost identificate conglomerate si o serie de blocuri de calcare.
Datorita inclinarii pachetelor de roci, la altitudini impresionante s-a formt un platou cu margini
abrupte.
O forma de relief impresionanta este Polita cu crini – o treapta de conglomerate stratificate.
La baza conglomeratelor se gasesc marne si gresii
Martori de eroziune – vf Toaca, Ocolasul Mic
Relieful – intreaga stiva de roci sedimentare constituie un sinclinal inaltat , asa cum si in Bucegi
Relieful exocarstic – pe peretii abrupti calcarosi s-au format lapiezuri, si un aven de 45 de m
adancime.
Numeroase forme de relief - turnuri , ace, vf ascutite (vf Panaghia, Claile lui Miron, Caniula
Dorobantului).
Relieful glaciar – nu au fost identificate urme, desi altitudinea de 1900 m ar fi permis.
Ceahlaul s-a aflat sub influenta procesilor periglaciare, de inghet dezghet, s-au format la baza
versantilor abrupturi de gelifractie. , grohotisuri la baza stabilizat de padure.
Ceea ce tine de relieful antropic – barajul de la Bicaz – latime 130 m lungime 450 m . inaltime
130 m -construit din beton - gresie de Tarcau

Clima – pe vf Toca – o statie meterologica

Aici temperatura medie anuala - +0,7 rade , in statiunea durau - + 7 grade
Precipitatiile influentate de altitudine pe vf Toaca - 1000 mm/ an
Statiunea durau 930 mm/an.
Stratul de zapada prezent din septembrie sfarsitul lui aprilie. 6 luni pe an – alt 1800 m

Hidrografie – Bistrita, Bistricioara, Bicaz. Lac Izvoru Muntelui.

Gentiana – ghintura galbena, floare de colt, papucul doamnei, argintica, festuca porcii,
vaccinium afine merisor, albastrea de munte, bujor de munte. Parcul national Ceahlau – arie
strict protejata. Capra neagra reintrodusa
Umanizare- timpurie, urme din paleolitic . un singur oras – Bicaz O POPULATIE DE 6 543
LOC , in valea bistritei erau 22 de localitati , apoi dupa amenajarea lacului Izvorul muntelui au
fost stramutate multe gospodarii. Tasca – o fabrica de ciment

Activitati economice
Cresterea animalelor, producerea varului , exploatarea forestiera.
Tasca – resurse calcaroase din zona. Bicaz – cale ferata ce leaga orasul de restul tarii.
Accesul – sosele mai mult sau mai putin modernizate, spre ceahlau se poate aunge si cu
vaporasele de pe lacul izvorul muntelui – spre localitati . – lungimea lac 35 km
Turismul – dezvoltat, insfrastructura de cazare – numeroase pensiuni in sate si cabane de
altitude, cabana Fantanele, Cabana Dochia, Cabana Izvoru Muntelui,
Turism religios – schitul Durau. – 15 august ziua marinei in portul Bicaz
Turismul ecvestru –
Turismul montan – drumetii montane –
Turismul de escalada – alpinism
Speoturism – avene
Izvorul Muntelui – scufundari, croaziere.
RARAU
Pozitia fizico geografica – se adla in muntii orientali
- Sunt cei mai cautati munti de catre turisti datorita accesibilitatii sale, infrastructura de
acces dezvoltata.
- Vecini – la nord – obcinele bucovinei, la vest – masivul Giumalau, la est sud –e st – m
Stanisoarei , la sud – Muntii Bistritei.
- Culmea principala - Vf Rarau – 1651 m
- Se fla pe teritoriul judetului Suceava
Substratul geologic – gnaise de rarau, gresii, fundament metamorfic acoperit de un substrat de
roci sedimentare , calcare si dolomite jurasice, cretacice.
Reprezinta un sinclinal suspendat ca si Ceahlau – wild flis cretacic – in centru.

Relieful – rerezentativ este relieful structural si petrografic :

Pietrele Doamei , Piatra Soimului, Pochii Raraului, Piatra Zimbrului.
Vf Rarau 1651 m . cu orientare la N NE spre SSV , alt minima 590 m in Valea Moldovei.
Relieful fluvial modelat de apele curgatoare . Raul Moldova – 7 terase , Raul Bistrita – 4 tersae
– sunt locuite de oameni.
Relieful exocarstic – lapiezuri si doline, endocarstic – pestera Liliecilor.
Relief antropic – sosele, excavatii . din cauza viiturilor, drumurile de acces risca sa fie
deteriorate.
Relieful glaciar – nu exista , in schimb ca si Ceahlaul a suportat procese periglaciare, inghet,
dezghet, abrupturi de gelifractie, grohotisuri.

Clima – Statia meteo Ralau 1572 m – temperatura medie anuala + 2,2 grade celsius
Campu Lung Moldovenesc 6,4 grade, precipitatii variate - 900 rarau 696 Campulung
Ninsorile – octombrie – aprilie. 6 luni pe an

Hidrografia – Moldova 75 % si Bistrita – 25 %

Afluenti – precipitatii intense

Vegetatia – rezervatii – pietrele Doamnei – jneapan – rol de stabilizare a grohotisurilor, Codul

seculat Slatioara, Pajistea tudirescu.

In relatie cu liantul carbonatic – floarea de colt, argintica – protejate

Fauna – ursul carpatin, vulpea, lupul, nu sunt capre negre.
Specii de lepidoptere , fluturi si insecte. Paduri de amestec si de conifere.

Umanizare – orasul Campu lung Moldovenesc – 16 000 loc. Sate cu tendinta de risipire pe
interfluvii.
Activitati economice, cresterea nimalelor, exploatare forestiera, activitati turistice

Infrastructura de acces – TRANSRARAU, calea ferata ce leaga Valea Moldovei de Transilvania.

Turismul : turism montan – drumetii montane, alpinism (pereti abrupti – specialisti_) turismul
extrem – rafting pe raul Bistrita – defileul

Pestera Liliecilor – speoturismul

Turism de vanatoare – lupul, ursul, cerbul , pescuitul sportiv – pastrav, lostrita
Valea Moldovei – Campu lung Moldovenesc – turism cultural – Muzeul de Lemn
Tursm religios, pelerinaje – manastiri Rarau, Poiana Sihastriei, Schitul Pojorata.

RARAU – pozitia fizico – geografica – se afla in muntii Orientali

- Vecini – nord obcinele Bucovinei, Sud – Muntii Bistritei, Vest – Masivul Giumalau, est –
sud est – M stanisoarei.
- Culmea principala 1651 vf rarau
- Este cel mai cautat masiv de catre turisti datorita infrastructurii de acces foarte dezvoltate.
Substratul geologic - fundament cristalin metamorfic acoperit de o stive de roci sedimentare
( calcare si dolomite) gnaise de rarau, in zona centrala se alfa un star de depozite numit Wild
Flis.
Toata gama de roci din Rarau reprezinta un sinclinal suspendat precum si in Muntii Ceahlau si
Bucegi.

Relieful cel mai reprezentativ este relieful structural si petrografic .

O serie de unitati impresionante atrag turistii din toata tara. Acestea sunt Pietrele Doamnei, Piatra
Soimului, Piatra Zimbrului, Pochii Raraului.

Releiful exocarstic si endocarstic dezvoltatat pe calcare. Lapiezuri pe peretii abrupti – pestera

liliecilor.

Relieful fluvial – raul moldova 7 terase , raul Bistrita – 4 terase, - locuitesc oameni

Relieful antropic – excavatii, amenajari, diguri, viiturile afecteaza infrastructura

Relieful glaciar lipseste in schimb ca si Ceahlau a suportat modelarile periglaciare : abrupturi de

gelifractie si trene de grohotisuri, o parte din acestea sunt stabilizate de padure( jneapanul din
Pietrele Doamnei)

Clima – 2, 2 grade la statia meteo rarau, campu lung – 6,4

Precipitatii – 900 rarau, campu – 696 mm

Hidrografia – 75 % molodva = 25 % bistrita

Afluentii creste debitul in urma precipitatiilor importante de primavara si vara,
Stratul de zapada – octombrie – aprilie 6 luni

Vegetatia , paduri de amestec 1400 – 1500padure de conifere jneapan, zada, brad argindiu. In
relatie cu carbonatul de calciu creste floarea de colt, argintica, albastreaaua de munte,
brandusele, gentiana – flori viu colorate – ciclu vegetataiv scurt

Fauna – urs, lup, cerb – vanatoare

Umanizare – campu lung – 16 000 loc , sate rasfirate pe interfluvii

Muntii Haghimas – Hasmas – poz fizico geografica – acestea fac parte din grupa centrala a
muntilor Orientali.
- Se afla pe teritoriul judetului Harghita
- Culmea principala esste Curmatura – 1758 m
- Vecinii – la nord – m Bistritei, la est – Ceahlau, tarcau , la sud – sud est – Muntii
Ciucului, la sud sud vest – depresiunea ciucului, depresiunea Giurgeu
- Acesti munti se aseamana peisagistic cu muntii Raraau, dar au o suprapafata mult mai
mare si un relief mult mai variat

- Substratul geologic – fundament cristalin metamorfic, acoperit cu un strat de roci

calcaroase, gnaise, wild flis, gnaise oculare de Rarau.

- La fel ca si Ceahlau, Rarau, in Haghimas stratele de roci sunt cutate instr-un sinclinal
suspendat.

- Relieful – este unul variat – culmea curmaturii 1792 m, mai sunt si alte varfuri cu alt de
peste 1500 m.

- Pe calcare s-au format martori de eroziune precum Piatra Altarului – Cheile Bicazului si
Piatra Singuratica

- Relief exocarstic – Lapiezuri pe peretii abrupti., Pestera Tosorog – cea mai lunga dezv in
calcare – 423 m , si Munticelu. , avene adanci

- Cheile Bicazului – s-au format in urma proceselor de dezagregare a rocilor, sunt foarte
importante. Mai sunt si alte chei - cheile sugaului,

- Relieful glaciar nu este prezent , relief periglaciar, trene de grohotisuri

- Ampla alunecare de ternen in 1838 s-a format lacul Rosu. Pe cursul raului Bicaz

- Clima – 1,5 grade, precipitatii bogate 1000 mm/an culmea curmaturii

- Vegetatia – bogata , paduri mixte – de fag, gorun, carpen, molidisuri, brazi.

- Subetajul subalpin Culmea Curmaturii sau Haghimasul Mare – specii de jneapan, specii
de vaccinium , merisor , afine, floare de colt, Parcul national Cheile Bicazului, Cheile
Sugaului, Avenul Licas, Lacul Rosu, hasmasu mare – piatra singuratica

- Orasul Balan – singurul oras dezv in perioada comunista – sate rasfirate.

- Lemn exploatare, cresterea animalelor, producerea pietrei de var

- Turism – lacul Rosu – hotel, Piatra singuratica.

MUNTII BARSEI – poz fizico geografica – apartin de muntii Bucegi, Carpatii Meridionali
- Sunt constituiti din 2 masive montane – Masivul Postavaru (vf Cristianu mare – 1799 m )
si Maasivul Piatra mare ( vf Piatra mare 1842 m).
- Vecinii – la nord- vest – depresiunea Brasovului, la sud – VEST – predeal , la sud – sud
est – muntii Baiului
- Reprezinta o grupare montana foarte importanta deoarece aici se afla cel mai mare
domeniu schiabil din Romania – Poiana Brasov. – cea mai mare statiune
- Substratul geologic – este asemanator cu cel din Bucegi, fundamentul cristalin este
acoperit de un start de roci sedimentare cretacice, jurasice, gnaise. Conglomerate, marne
si gresii apartin panzei de Ceahlau din Cretacic.
- Relief exocarstic si endocarsti – lapizeuri pe peretii abrupti, pestera valea cetatii , cascade
– 2 scari, chei cu pereti abrupti. – pestera formatiuni speotermice – stalacmite si
stalactite.
- In Masivul Postavaru exista o treapta ce formeaza un platou structural – o suprafata
nivelata – aici este amplasata cea mai mare statiune din tara – poiana Brasov.
- Clima – este bland – temperatura medie anuala - + 5 grade celsius – este specific muntilor
de altitudine medie. Temperatura medie a lunii ianuarie -5 grade celsius , iar a lunii iulie
+ 14 grade celsius.
- Precipitatii pe culme – 1100 mm/an
- Stratul de zapada se mentine 200 de zile pe an , permite practicarea sporturilor de iarna
- Hidrografia – raul Timis – separa masivul Postavaru si Piatra Mare , Garciumul . In
masivu Postavaru au fost amenajate lacuri artificiale cu scopul producerii zapezii
artificale.
- Vegetatia este reprezentata de paduri de amestec – fag, gorun, pad de conifere –
molidisuri , acolo unde au fost despaduriri s-au instalat pajistile.
- Fauna – un mare efectiv de ursi care coboara de pe munti in cautarea hranei
- Umanizare – un grad de urbanizare – Brasov – 228 000 loc, Rasnov – 14 000 Sacele – 27
000 , Or Predeal – este orasul situat la cea mai mare altitudine din Romania 1050 m.
- Asezarile rurale sunt putine,
- Activitati economice - activitati turistice , sute de unitati de cazare
- Statiunea poiana Brasov – o statiune moderna, ce dispune de transport pe cablu ce
lucreaza permanent – telecabina, tele ski, telescaun, telegondola, etc.
- Domeniul schiabil 30 km, de asemenea statiunea predeal - alt domeniu skiabil.
- Traseee montane pe vf Cristianu Mare si Piatra Mare, Traseul 7 scari – Cascada,
speoturismul – pesterea valea catatii , turismul ecvestru, turismul cultural – orasele
Brasov, cetatea brasov , rasnov – cetatea taraneasca .
- Numeroase evenimente culturale ce atrag turistii , in statiuni mai exista si numeroase Sali
de conferitne unde se pot organiza numeroase congrese internationale, turism stiintific
Muntii Barsei – vecini – la nord vesti – depresiunea brasovului, la sud vest – muntii Predeal , la
sud sud est – munti Baiului
Muntii Piatra Craiului - reprezinta o grupare montana foarte importanta din carpatii meridionali.
Culmea principala este – Piscul Baciului – 2238 m .
- Se afla pe teritoriile judetelor Dambovita, Prahiva, Brasov
- Vecini – este inconjurat de mai multe grupari montane precum la vest – Fagaras si iezer
papusa , la nord – muntii persani, la est – culoarul bran Rucar , la nord est depresiunea
brasovului, la sud – culoarul bran rucar , muntii Leaota.
- Substratul geologic – muntii reprezinta o lama taioasa sau un hok back – spinare de
berbec , fundament cristalin metamorfic , deasupra un starat de roci sedimentare. Calcare
jurasice, cretacice,
- Masivul are numeroase piscuri de peste 200 m altitudine
- Relief exocarstic – lapiezuri pe peretii abrupti, chei (prapastiile zarnestilor, cheile
Dambovicioarei) , pesteri, avene.
- Nu s-a dezvoltat relieful glaciar.chiar daca altitudinea ar fi permis asta.
- La baza versantilor s-a format numeroase trene de grohotisuri, relieful periglaciar – unt
stabilizate de padure – Marele Grohotis Al Pietrei Craiului.
- Multe sectoare a masivului sunt afectate de falii geologice – Crapatura Pietrei Craiului

- Clima – este caracteristica masivelor muntoase de mare altitudine, La altitudini de 2000

de m 0 grade celsius si -1 grade celsius.

- Stratul de zapada se mentine 6 luni din an.

- Precipitatiile bogate , influentate de altitudine 1100 1200 pe creasta principala -

versantul vestic mai umed decatcel estic. Din cauza prezentei calcarelor, vara radiatia
reflecata de roca produce o incalzire accentuata care poate afecta activitatile turistice.

- Hidrografia este caracterizata de raul Barsa care delimiteaza Masivul Piatra Craiului de
muntii Fagaras. De asemenea in zona sunt o multime de paraie si rauri mici (paraul
Dambovicioara). In zona nu s-au format lacuri de acumulare, in schimb sunt izbucuri –
izvoare termale – resurgenta casrtsica.

- Vegetatie – etajata – padure de foioase pana la alt de 700 - 1200 – 1300, fag, gorun,
carpen, 1200 – 1400 paduri de amestec, 1500 – 1700 paduri de conifere. 1700 – 2000 –
etaj subalpin - flori viu colorate, tufisuri, smardar

- Endemisme – Garofita Pietrei Craiului – sangele voinicului (Nigritella Rumbra ), floare

de colt, Gentiana Lutea – ghintura galbena.

- Umanizare – un singur oras Zarnest i- 22 000 loc. Sate mici , cu populatie mica, tentinda
de risipire.

- Fauna – ursul carpatin, cervul carpatin, lupul, capra neagra (Rupicapra rupicapra).

- Infrastructura turistica – este caracterizata de sosele moderne, trasee turistice bine

barcate, poteci turistice, indicatoare .
- Cabane construite in perioada comunista cabana curmatura ,plaiul foii,