GRUPA APUSENI-CARPATII OCCIDENTALI

POZITIA: Nordul Carpatilor Occidentali (la V de Depresiunea colinară a

Transilvaniei.)
LIMITE: N - Valea Someșului , V. Barcăului; S - Valea Mureșului; E –
Depr. Col. a Transilvaniei;
V - Dealurile și Câmpia de Vest
GENERALE:

Altitudinea maxima 1849 m Vf. Bihor (1836 m - Muntii Vladeasa); 

-mozaic petrografic: amestec de roci vulcanice, şisturi cristaline, calcare şi
conglomerate;
-relief vulcanic în sud (Muntii Metaliferi) conuri şi cratere vulcanice erodate si
coloane de bazalt la Detunatele 
-relief carstic dezvoltat (Pestera Scarisoara, Pestera Ursilor, Cheile Turzii,
Cetatile Ponorului);
-foarte fragmentat datorită depresiunilor tip golf- pătrunderi ale Câmpiei de
Vest si Dealurilor de Vest în interiorul muntilor;

-altitudinea scade din zona centrala spre margini 

-s-au format prin cutarea scoartei în orogeneza alpină;

SUBDIVIZIUNI: Munti: Bihor, Vladeasa, Metaliferi, Codru Moma, Trascau,

Muntele Mare, Zarand, Pădurea Craiului
Depresiuni: Beiuș (pe Cr. Nergru), Vad-Borod (pe Cr. Repede) și Zarand (pe Cr.
Alb), de tip golf + Depr. Brad (intramontană);
CLIMA: factorii ce influenţează clima în această zonă sunt:
-circulaţia generală a maselor de aer dinspre vest;
-relieful prin altitudine si orientare;
-t.m.a. 0° - 6° C şi sub 0° în M. Bihor ;
-pp.m.a – 1000 – 1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în unele masive
muntoase( max.1400 la Stina de Vale in Vlădeasa);
-vânturile: Vânturile de Vest si fenomene de foehn în SE;
-nuanţe climatice: oceanice;
-Etaje de climă: - climat montan și de dealuri inalte+climat alpin (M. Bihor);
HIDROGRAFIA: Barcău; Crisul Alb, Negru și Repede; Somesul Mic; Arieș și
Ampoi, Mures;
LACURILE: Lacul Vărășoaia – lac carstic;L. Ighiu– lac carstic; lacuri de
acumulare pe Somesul Mic;
VEGETATIA: zone de vegetatie :zona pădurilor; zona alpina;
Zona pădurilor : et. stejarului ( gorun), et. fagului 600-1200m, et. coniferelor
1200-1800m ( molid, brad, pin, zada)
Zona alpină: et. subalpin 1800-2000m (jneapăn+ ienupăr)
FAUNA: mistret, cerb, urs
SOLURI::Cambisoluri (brune acide) si spodosoluri (podzoluri)

CARPAŢII OCCIDENTALI (DE APUS)

Harta prezintă accentuat în vestul

României, grupul nordic al Carpaţilor Occidentali- Munţii Apuseni, respectiv cel central - Munții
Poiana Ruscă și cel sudic - Munții Banatului
  Carpații Occidentali, alături de Carpații Orientali și Carpații
Meridionali reprezintă una dintre cele trei grupe mari muntoase ale
României.

Denumirea lor este dată referitor la poziția lor geografică (la vest,
deci occidentali ca poziție) față de Depresiunea colinară a
Transilvaniei, care reprezintă simultan și limita lor estică, respectiv
față de Culoarul Timiș-Cerna pentru Munții Banatului grupul sudic al
Occidentalilor.

Carpații Occidentali se desfășoară între Dunăre, Barcău și Someș. Au

o altitudine maximă de 1849 m în Munții Bihor, Vârful Curcubăta
Mare. Discontinuitatea este una din caracteristicile de bază ale
acestora. Alcătuirea geografică este foarte variată, existând un
adevărat "mozaic petrografic" (fliș, șișturi cristaline, calcare, roci
eruptive, roci metamorfice).

Limite:

 N: Valea Somesului
 S: Dunarea
 E: Culuarul Timis- Cerna
 V: Dealurile de V si Campia de V

Bogăţii: minereu de fier,aur,argint,curpu,roci de construcţie etc.

În Carpații Occidentali se disting trei grupe majore de munți:

 Munții Apuseni la nord de Mureș
 Munții Poiana Ruscă, situați central, la sud de Mureș,
 Munții Banatului, în colțul sud-vestic al României și la sud de
Timiș.

  1. Munţii Apuseni 

 între Valea Mureşului şi Valea Barcăului;

 culmi muntoase: M-ţii Bihorului (Vf. Bihor 1849 m),M-ţii
Zarandului,M-ţii Metaliferi,M-ţii Plopişului,M-ţii Meseş,etc.

  2. Munţii Poiana Ruscă

 între Valea Mureşului şi Valea Bistrei; 

 zăcăminte de fier şi marmură.

  3. Munţii Banatului
  între Dunăre şi Timiş;
 cuprind munţii: Semenic,Almăjului,Aninei etc.
 Depresiunea Almăjului; 
 Dunărea formează cel mai lung defileu (vale cu pereţi abrupţi)
din Europa. 

Depresiuni intramontane (de la sud la nord):

 Depresiunea Almăjului (Bozovici) pe valea râului Nera;

 Depresiunea Caraș-Ezeriș, pe valea râului Caraș;
 Depresiunea Zarandului, pe valea râului Crișul Alb;
 Depresiunea Beiuș, pe valea râului Crișul Negru;

Pasuri și trecători:

 Pasul Domașnea (sau Poarta Orientală), în Culoarul Timiș-

Cerna;
 Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, in Culoarul Bistriței;
 Pasul Ciucea, pe Crișul Repede, între munții Vlădeasa și Plopiș;
 Defileul Mureșului;
 Culoarul Timiș-Cerna;
 Culoarul Bistrei.

Chei:

 Cheile Turzii
 Cheile Nerei
 Cheile Carașului
 Cheile Minișului 

Obiective turistice:

 Cheile Turzii (M-ţii Trascăului)

 Peştera Urşilor (M-ţii Bihorului)
 Peştera Scărişoara (prezenţa unui gheţar)
  Stâna de Vale etc.

Petrografie
     În Munții Apuseni se pot distinge Munții Bihorului alcătuiți din
șisturi cristaline și calcare, respectiv Munții Metaliferi și Munții
Vlădeasa din roci eruptive. Relieful carstic este bine reprezentat în
Munții Apuseni unde peșteri așa cum ar fi Urșilor, Scărișoara și
Vântului reprezintă monumente ale naturii.

Grupul de mijloc al Carpaților Occidentali, Munții Poiana Ruscă,

având altitudinea maximă în Munții Poiana Ruscăi, Vârful Padeș cu
1374 m, sunt alcătuiți din șisturi cristaline.

În cadrul grupului sudic al Munților Banatului se pot diferenția Munții

Semenic, Munții Almăjului, Munții Locvei și Munții Dognecei
alcătuiți din șișturi cristaline, respectiv Munții Aninei alcătuiți din
calcare.

Lista grupelor muntoase din Carpații Occidentali

Această listă a celor 18 de sub-grupe montane distincte morfologic,
geofizic și geografic din Carpații Occidentali conține denumirea
generică a sub-grupului, precum și cel mai înalt vârf al său. Sensul
ales de aranjare în listă este cel orar din punctul cel mai de sud al
lanțului spre cel mai de nord al Carpaților Occidentali.

Subgrupe

1. Munții Almaj (sau Almajului) - cel mai înalt

vârf, 1.224 m, Vârful Svinecea Mare
2. Munții Locvei - cel mai înalt vârf, 735 m, Vârful Corhanul Mare
3. Munții Semenic - cel mai înalt vârf, 1.447 m, Vârful Piatra
Goznei
 4. Munții Aninei - cel mai înalt vârf, 1.160 m, Vârful Leordiș
5. Munții Dognecei - cel mai înalt vârf, 617 m, Vârful Culmea
Poeții
6. Munții Poiana Ruscă - cel mai înalt vârf, 1.382 m, Vârful Padeș
7. Munții Trascău - cel mai înalt vârf, 1369 m, Vârful Dambău
8. Munții Metaliferi - cel mai înalt vârf, 1.437 m, Vârful Poienița
9. Munții Zarand - cel mai înalt vârf, 836 m, Vârful Drocea
10. Munții Codru-Moma - cel mai înalt vârf, 1.112 m, Vârful
Pleșu
11. Masivul Găina - cel mai înalt vârf, 1.486 m, Vârful Găina
12. Munții Bihor - cel mai înalt vârf, 1.849 m, Vârful
Curcubăta Mare
13. Masivul Muntele Mare - cel mai înalt vârf, 1.826 m, Vârful
Muntele Mare
14. Munții Gilău - cel mai înalt vârf, 1.475 m, Vârful Chicera
Comării
15. Masivul Vlădeasa - cel mai înalt vârf, 1.836 m, Vârful
Vlădeasa
16. Munții Pădurea Craiului - cel mai înalt vârf, 1.027
m, Vârful Hodrâncușa
17. Munții Meseș - cel mai înalt vârf, 996 m, Vârful Măgura
Priei
18. Munții Plopiș (sau Munții Șes) - cel mai înalt vârf, 918
m, Vârful Măgura Mare

OBIECTIVE TURISTICE:
Ghețarul de la Scărișoara, Peștera Scărișoara, Poarta lui Ionele,
Ghețarul Vârtop, Peștera Urșilor, Cascada Pișoaia sau „Vălul Miresei”
de la Vidra , Lacul Tarnița, Dealul cu Melci, Casa memoriala Avram
Iancu, Cascada Varciorog, Muzeul de entnografie Horia și Aurel
Flutur, Groapa Ruginoasa, Peștera Meziad, Peștera Orâncușei,
Detunatele, Galeriile Romane de la Roșia Montană, Cetățile
Ponorului.
 CAILE FERATE DIN MUNTII APUSENI

INDUSTIA APELOR MINERALE DIN MUNTII

APUSENI

HARTA ATRACTIILOR FRUMOASE DIN

MUNTII APUSENI

HARTA CLIMATICA DIN MUNTII APUSENI

 Harta Fizica – Dealurile de Vest, Muntii Apuseni,
Campia de Vest

Institutiile de invatamant 1983-1984

Harta Lacurilor din Romania

Harta Statistica – Centrele Medicale