Carpații

Carpații Orientali
 Carpații

Originea numelui
- numele Carpaților se
presupune că provine de la
tribul tracic al carpilor, care
trăia în estul Carpaților
Orientali;
- numele de carpi ar deriva de
la un cuvânt indo-european,
însemnând piatră/stâncă.
 Carpații
Caracteristici
- se întind pe o lungime de
1 500 km;
- situați în Europa Centrală
între Bazinul Vienei și
Valea Timokului;
- au forma unui mare arc
sinuos.

• Precizați numele statelor pe teritoriul cărora se întind Carpații.

Pe teritoriul țării noastre Carpații se desfășoară pe cca. 800 km (2/3 din lanțul
carpatic).
Carpații Românești
Carpații Orientali
 Carpații Orientali
Analizează harta
alăturată. Pe baza ei
precizează pentru Carpații
Orientali:
a. Poziția geografică:
- în estul Depresiunii Colinare a
Transilvaniei.

b. Limitele:
- de la granița de nord, cu Ucraina,
până la valea Prahovei.

c. Vecini:
N: ...
E: ...
S: ...
V: ...
 Carpații Orientali
Caracteristici
• s-au format prin încrețirea scoarței
terestre și erupții vulcanice;
• culmile se desfășoară în șiruri paralele
de munți orientate pe direcție NV-SE, cu
excepția Carpaților de Curbură unde
culmile sunt orientate spre SV sau chiar
spre vest;
• sunt alcătuiți din:
- roci vulcanice în vest,
- roci metamorfice (șisturi cristaline) în
centru,
- roci sedimentare cutate (fliș) în est și
sud (calcare, conglomerate gresii etc.);
• puternic fragmentați de numeroasele văi
care îi traversează (defilee), depresiuni
intramontane, pasuri;
• formele de relief sunt variate:
- relief vulcanic ...
- relief glaciar ....
- relief carstic...
- relief pe conglomerate ....
 Carpații Orientali

Relieful vulcanic, cu resturi de conuri și cratere vulcanice, este prezent pe rama

vestică a Carpaților Orientali.
Carpații Orientali
 Carpații Orientali

Munții Rodnei înregistrează cea mai mare altitudine, fiind prezent relieful glaciar
(circuri glaciare, văi glaciare, morene, praguri, creste ascuțite).
 Carpații Orientali
Relief calcaros: Munții Rarău, Munții Hășmașu Mare.
 Carpații Orientali

Relief pe conglomerate: Munții Ceahlău, Munții Ciucaș

 Carpații Orientali
• Munții Perșani reprezintă un caz atipic pentru întregul lanț al Carpaților Orientali,
aici se întâlnesc cele trei tipuri de roci: șisturi cristaline (în Măgura Codlei), calcare
(Cheile Vârghișului) și aglomerate vulcanice (în craterul și coloanele de bazalt de la
Racoș).
Carpații Maramureșului și Bucovinei
 Carpații Maramureșului și Bucovinei

Unitatea de Limite Caracteristici ale reliefului Subdiviziuni

relief
  N- granița cu Ucraina, - alt. maximă = 2303 m Vf. Pietrosu, Munții Rodnei; MUNȚII:
Grupa S- Pasul Tihuța-Dep. - formați în orogeneza alpină prin încrețirea scoarței - V: Oaș, Gutâi, Țibleș,
Nordică a Dornelor-Pasul terestre și erupții vulcanice; Bârgău;
Carpaților Mestecăniș -Dep. - culmi orientate NV-SE; - Centru: Maramureșului,
Orientali/ Câmpulung Moldove- - trei fâșii paralele de munți: Rodnei, Suhard;
Carpații nesc, - V- roci vulcanice, -E: Obcinile Bucovinei: Ob.
Maramure- V- Câmpia de Vest, - centru- șisturi cristaline, Mestecăniș, Ob. Feredeului,
șului și Dealurile de Vest, - E – fliș; Ob. Mare
Bucovinei Dep. Colinară a - relief glaciar în Munții Rodnei; DEPRESIUNI:
Transilvaniei, - relief vulcanic cu conuri erodate – munții Oaș, Gutâi Oașului (pe Tur),
E- Podișul Moldovei (Creasta Cocoșului), Țibleș; Maramureșului (pe Iza și
(Pod. Sucevei); - depresiuni intramontane mari – Dep. Maramu-reșului; Vișeu),
- cel mai înalt pas - Prislop =1416 m; Dornelor (pe Bistrița),
- fragmentare ridicată datorită depresiunilor Câmpulung Moldovenesc
intramontane, a văilor longitudinale și transversale, a (pe Moldova).
pasurilor și trecătorilor.
Munții Rodnei
Carpații Moldo-Transilvani
 Carpații Moldo-Transilvani

Unitatea Limite Caracteristici ale reliefului Subdiviziuni

de relief
Grupa N- Dep. Dornelor- - alt. maximă = 2100 m Vf. Pietrosu, Munții Călimani; MUNȚII:
Centrală a Pasul Mestecăniș- - formați în orogeneza alpină prin încrețirea scoarței terestre și - V: Călimani. Gurghiu,
Carpaților Dep. Câmpu-lung erupții vulcanice; Harghita;
Orientali/ Moldovenesc, - culmi orientate NV-SE;
- Centru: Giumalău, Rarău,
Carpații S- Dep. Brașov- - trei fâșii paralele de munți:
Bistriței, Giurgeu, Hășmaș,
Moldo- Pasul Oituz-Valea - V- roci vulcanice, Ciuc;
Transilvani Oituzului, - centru- șisturi cristaline,
V- Dep. Colinară a - E – fliș; -E: Stânișoarei, Ceahlău,
Transilvaniei, - fragmentați datorită depresiunilor intramontane, a văilor Goșmanu, Tarcău, Nemira;
E- Subcarpații longitudinale și transversale, a pasurilor și trecătorilor; -S: Bodoc, Baraolt, Perșani;
Moldovei;  - relief vulcanic cu conuri și cratere bine păstrate – în Munții:
DEPRESIUNI:
Călimani, Gurghiu, Harghita (Lacul Sf. Ana);
Giurgeu (pe Mureș),
- relief carstic: Munții Rarău (Pietrele Doamnei), Munții
Ciucului (pe Olt),
Hășmașu Mare (Cheile Bicazului);
Comănești (pe Trotuș)
- relief dezvoltat pe conglomerate: Munții Ceahlău;
- defilee: Toplița-Deda pe Mureș; Tușnad și Racoș pe Olt;
Zugreni pe Bistrița;
Munții Hășmașu Mare
Carpații Moldo-Transilvăneni
 Carpații Orientali
Defileul Topliţa–Deda este cea
mai lungă vale transversală
săpată în roci vulcanice din
România (34 km). Este axat
aproximativ E-V, pe linia de
întâlnire a lavelor şi a acumulărilor
de piroclastite provenite din Munţii
Călimani (în N) şi Munţii
Gurghiului (în S). Alternanţele
între lave şi piroclastite au făcut
ca defileul să cuprindă sectoare
înguste şi bazine depresionare.
 Carpații de Curbură

Unitatea de Limite Caracteristici ale reliefului Subdiviziuni

relief
Grupa Sudică N- Dep. Brașov-Pasul - alt. maximă = 1954 m Vf.Ciucaș, Munții Ciucaș; MUNȚII:
a Carpaților Oituz-Valea - formați în orogeneza alpină prin încrețirea scoarței Vrancei, Brețcu,
Orientali/ Oituzului, terestre; Buzăului Ciucaș,
Carpații de S și E- Subcarpații - alcătuiți din fliș; Întorsurii, Baiului,
Curbură Curburii, - culmile sunt orientate spre SV sau chiar spre vest; Bârsei;
V- Dep. Colinară a - relief dezvoltat pe conglomerate: Munții Ciucaș; DEPRESIUNI:
Transilvaniei, - cea mai mare depresiune intramontană: Dep. Brașov; Brașov (pe Olt),
SV- Valea Prahovei; - fragmentare ridicată datorită depresiunilor intramontane, Întorsura Buzăului (pe
  a văilor, a pasurilor și trecătorilor. Buzău).
Munții Ciucaș
 Carpații Orientali

Comparați relieful Carpaților Maramureșului și

Bucovinei și cu relieful Carpaților de Curbură
precizând două deosebiri și o asemănare.
• Nota 1: Deosebirile și asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele
aspecte ale reliefului: mod de formare, categorii/tipuri de roci, altitudini,
gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea
culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice
ale reliefului.

• Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile și

asemănările vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj .
 Bibliografie

 Mărculeț Ioan, Mărculeț Cătălina, Lungu Marius, Popescu Manuela,

2020, Geografia României: manual pentru clasa a VIII-a,
Editura Didactică și Pedagogică, București;

 Neguț Silviu, Rădulescu Carmen Camelia, Popa Ionuț, 2020,

Geografie: clasa a VIII-a, Editura Art Klett, București;

 Săndulache Cătălina, Rașcu Mihaela, Săndulache Iulian, 2020,

Geografia României: manual pentru clasa a VIII-a, Editura
SIGMA, București.