Carpații

Carpații Meridionali
Carpații Meridionali
 Carpații Meridionali
Pe baza analizei hărții Carpaților Merdionali precizează:
a. Poziția geografică:
- în sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei.
b. Limitele:
- de la valea Prahovei până la culoarlul Timiș-Cerna.

c. Vecini:
N: ...
E: ...
S: ...
V: ...
 Carpații Meridionali
Caracteristici
• s-au format prin încrețirea scoarței terestre în orogeneza alpină;
• au o orientare generală est-vest;
• sunt alcătuiți:
- predominant din roci metamorfice (șisturi cristaline),
- roci sedimentare (calcare, conglomerate), apar în zonele marginale;
• au altitudinile cele mai mari din țară, în fiecare grupă existând culmi de peste 2000 m;
 Carpații Meridionali
Caracteristici
• au o masivitate accentuată, culmi rotunjite, crese abrupte fiind rareori
traversați de ape (doar Oltul îi traversează în totalitate formând defileul
dintre Turnu Roșu și Cozia);
• au o fragmentare redusă concretizată în puține depresiuni și pasuri;
• există trei suprafețe de nivelare
(s-au format în urma etapelor
succesive de înălțare a munților, în
perioade când domina eroziunea):
- Borăscu (2000 - 2200 m),
- Râu - Șes (1200 -1600 m),
- Gornovița (1000 m);
 Carpații Meridionali
Analizează harta Carpaților Meridionali și precizează care tip de relief
este reprezentativ, dând acestui sector carpatic o înfățișare asemănătoare
Alpilor (Carpații Meridionali au mai fost numiți Alpii Transilvaniei).
Argumentează răspunsul dat.
 Carpații Meridionali
Analizează imaginile de mai jos marcate de la 1 la 6 și identifică
tipurile de relief specifice Carpațiilor Meridionali.
 Carpații Meridionali
Carpații Meridionali se împart în patru grupe care, în succesiunea lor
de la est la vest, sunt separate de văile râurilor Dâmbovița, Olt, Jiu și Strei.
Analizează harta identificați cele patru grupe:
 Grupa Bucegi
Unitatea de Limite Caracteristici ale reliefului Subdiviziuni
relief
Grupa Bucegi N- Depresiunea - alt. maximă = 2505 m Vf. Omu, Munții Bucegi; MUNȚII:
Brașov, Munții Bucegi,
S – Subcarpații - formați în orogeneza alpină prin încrețirea scoarței
terestre; Munții Piatra
Curburii,
- alcătuiți din: Craiului,
E- Valea Prahovei,
V- Valea Dâmboviței;  roci metamorfice (șisturi cristaline), Munții Leaota;
 roci sedimentare (calcare, conglomerate);
Culoarul Rucăr-Bran.
- fragmentare redusă,;
- relief carstic: Munții Bucegi, Munții Piatra Craiului -
creastă calcaroasă cu versanți abrupți (Peștera Ialomiței,
Peștera Dâmbovicioarei, CheileTătarului);
- relief dezvoltat pe conglomerate: Munții Bucegi (Sfinxul și
Babele);
- relief glaciar la alt. de peste 2000 m: circuri glaciare, văi
glaciare, morene, creste ascuțite;
Grupele Bucegi
Grupele Bucegi
Grupele Bucegi și Făgăraș
 Grupa Făgăraș
Unitatea Limite Caracteristici ale reliefului Subdiviziuni
de relief
Grupa N- Dep. Colinară a - alt. maximă = 2544 m Vf. Moldoveanu, 2535 m Vf. Negoiu N- Munții Făgăraș;
Făgăraș Transilvaniei, Munții Făgăraș; S- Munții: Cozia, Frunții,
S – Subcarpații
Getici, - formați în orogeneza alpină prin încrețirea scoarței terestre; Ghițu, Iezer-Păpușa
E- Valea Dâmboviței, Pe valea Oltului:
- orientarea generală a culmilor E-V;
V- Valea Oltului; Depresiunea Loviștei;
- predomină șisturi cristaline;
trecători Turnu Roșu (N) și
- masivitate ridicată;
Cozia (S).
- relief glaciar la alt. de peste 2000 m: circuri glaciare, văi
glaciare, lacuri glaciare, morene;

- culme montană unitară în nord (60 km – cea mai lungă

creastă glaciară) și masive joase în sud;
Grupa Făgăraș
 Grupa Parâng
Unitatea de Limite Caracteristici ale reliefului Subdiviziuni
relief
Grupa Parâng N- Dep. Colinară a - alt. maximă = 2519 m Vf. Parângul Mare; MUNȚII:
- - formați în orogeneza alpină prin încrețirea scoarței terestre;
Transilvaniei,
- predomină șisturi cristaline, iar pe extremități se Parâmg, Șureanu, Cindrel,
S – Subcarpații Getici, Lotrului, Căpățânii
E- ValeaOltului, întâlnesc calcare;
V- Valea Jiului și - masivitate ridicată; Pe valea Oltului:
Valea Streiului; - culmile montane pornesc radiar dintr-un nod Depresiunea Loviștei;
orografic: Munții Parâng; trecători: Turnu Roșu (N) și
Cozia(S);
- relief glaciar la alt. de peste 2000 m: circuri glaciare,
văi glaciare, lacuri glaciare, morene; Pe valea Jiului:
- relief carstic: Peștera Muierii, Peștera Polovragi, Depresiunea Petroșani;
Cheile Oltețului); trecători: Merișor (N),
Lainici (S);
- cel mai înalt pas – Urdele =2141 m
Pe valea Streiului:
  
Depresiunea Hațeg.
Grupa Parâng
 Grupa Parâng
Situate în Munții Șureanu, în apropierea Pasului Merișor, care face
legătura între Valea Jiului și cea a Streiului, Cheile Băniței se numără
printre cele mai spectaculoase din România, nu atât datorită înălțimii și
verticalității versanților, ci pentru felul cu totul aparte în care apa a modelat
pereții calcaroși.
Grupa
 Grupa Retezat-Godeanu
Unitatea de Limite Caracteristici ale reliefului Subdiviziuni
relief
Grupa N- Culoarul Bistrei - alt. maximă = 2509 m Vf. Peleaga, Munții Retezat; MUNȚII:
Retezat- (Pasul Poarta de Fier a
- formați în orogeneza alpină prin încrețirea scoarței Godeanu, Retezat,
Godeanu Transilvaniei), Țarcu, Cernei, Mehedinți,
S – Subcarpații Getici și terestre;
- predomină șisturi cristaline, iar pe extremități se întâlnesc Vâlcan;
Pod. Mehedinți,
E- ValeaJiului și Valea calcare;
Streiului, - masivitate ridicată; Pe valea Jiului:
V- Culoarul Timiș- - culmile montane pornesc radiar dintr-un nod orografic: Depresiunea Petroșani;
Cerna (Pasul Poarta Munții Godeanu; trecători: Merișor (N),
Orientală); Lainici (S);
- relief glaciar la alt. de peste 2000m: circuri glaciare, văi
glaciare, morene, lacuri glaciare (L.Bucura-cel mai întins,
L. Zănoaga- cel mai adânc); Pe valea Streiului:
Depresiunea Hațeg.
- relief carstic: Munții Cernei, Munții Mehedinți, Munții
Vâlcan;
Grupa Retezat-Godeanu
Carpații Meridionali
Carpații Meridionali
 Carpații Meridinali

Comparați relieful Grupei Bucegi și cu relieful

Grupei Parâng precizând două deosebiri și o
asemănare.
• Nota 1: Deosebirile și asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele
aspecte ale reliefului: mod de formare, categorii/tipuri de roci, altitudini,
gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea
culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice
ale reliefului.

• Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile și

asemănarea vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj .
 Carpații Meridionali

Comparați relieful Grupei Făgăraș și cu relieful

Grupei Retezat-Godeanu precizând două asemă- nări și o
deosebire.
• Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele
aspecte ale reliefului: mod de formare, categorii/tipuri de roci, altitudini,
gradul de fragmentare, trepte de relief, tipuri genetice de relief, orientarea
culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice
ale reliefului.

• Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă asemănările și

deosebirea vor fi prezentate comparativ şi nu separat. Pentru tratarea
separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj .
 Bibliografie

 Mărculeț Ioan, Mărculeț Cătălina, Lungu Marius, Popescu Manuela,

2020, Geografia României: manual pentru clasa a VIII-a,
Editura Didactică și Pedagogică, București;

 Neguț Silviu, Rădulescu Carmen Camelia, Popa Ionuț, 2020,

Geografie: clasa a VIII-a, Editura Art Klett, București;

 Săndulache Cătălina, Rașcu Mihaela, Săndulache Iulian, 2020,

Geografia României: manual pentru clasa a VIII-a, Editura
SIGMA, București.