REGIUNILE NATURALE POLARE

PROFESOR COORDONATOR:

NUME: Coteanu Diana Madalina

ANUL I, GRUPA: 101
SPECIALIZAREA: GEOGRAFIE

Aveti curajul de a invata singuri stiinta, de

a ataca singuri problemele ei, de a le

controla cat e posibil in contact cu natura
Profesorul este un lamuritor in cursurile lui,
un indrumator in seminarii, un sfatuitor la
care alergi cand te-ai incurcat in cercetarea
proprie sau cand ai nevoie de o orientare
noua. Lucreaza singur, lupta-te, descopera,

creaza, cladeste-te singur, geograf, prin

osteneala ta
George Valsan
CUPRINS:
1. DEFINITIA TERMENULUI DE SISTEM
2. COORDONATELE GEOGRAFICE
3. POZITIA GEOGRAFICA
4. ALCATUIREA SISTEMLUI GEOGRAFIC
COMPONENTE NATURAL TERESTRE:

1.
RELIEFUL
VEGETATIA
2.
HIDROGRAFIA
FAUNA

3. CLIMA
4. SOLUL

5.
6.

5. BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE:
1. Mihai Ielenicz, Laura Comanescu, (2009),Geografie fizica
generala elemente de cosmologie, Editura Universitara,
Bucuresti
2. Grigore Posea, Iuliana Armas, (1998), Geografie fizica
Terra*camin al omenirii si sistemul solar, Editura
Enciclopedica, Bucuresti

3. Alexandru Rosu, (1987), Terra Geosistemul Vietii, Editura

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti
4. Strahler Arthur Newell, (1973), Tratatul de Geografie Fizica,
Editura Stiintifica, Bucuresti

INTRODUCERE
Date generale:
Geografia fizica este ramura geografiei care studiaza geosistemul cautand sa-i stabileasca
alcatuirea, structura, caracteristicile, legile care guverneaza functionarea lui si interactiunile dintre
componente, evolutia si diferentierule lui spatiale (I. Donisa, 1977).
Obiectul de studiu si analiza al geografiei fizice, in conformutate cu definitia amintita, este
geosistemul, care reprezinta un sistem natural alcatuit din parti componente naturale, cu trasaturi
proprii si caracteristice.

 Geografia fizica analizeaza geosistemul ca pe un component al geosistemului si tine seama de

influentele si modificarile pe care le sufera geosostemul in cadrul interactiunilor dintre geosistem si
sociosistem.
Geografia fizica generala sau planetara studiaza geosistemul, in ansamblul sau, la scaraplanetara.
Regiunile polare ale Pmntului sunt acele zone ale globului care nconjoar polii geografici arctic,
repectiv antarctic. Aceste regiuni sunt caracterizate printr-un climat polar cu temperaturi extrem de sczute i
prin mari variaii ale perioadelor cu lumina natural, cu 24 de ore de lumin n timpul verii (nop i albe) i cu
24 de ntuneric total n mijlocul iernii. Polul Nord i Polul Sud sunt acoperi i cu calote glaciare, calote care
acoper att Oceanul Arctic ct i Antarctica.

COORDONATELE GEOGRAFICE
ZONELE RECI

Se desfasoara in cele doua emisfere la latitudini mari, frecvent de la

Cercurile polare spre poli.
Se includ:
Nordul Canadei
Alaska

Emisfera nordica

Groenlanda
Extremitatea nordica a Eurasiei
Arctica

Emisfera sudica: Antarctica

In cadrul zonei se disting doua regiuni cu trasaturi geografice aparte:

subpolare si polare.

Pozitia geografica
Regiunile naturale polare cuprind:
Nord: -> cea mai mare parte din Groenlanda Sud -> unele insule din Antarctica
-> unele insule din Arctica
Statele situate inEmisfera Nordica
Federatia Rusa, Statele Unite ale Americii (Alaska), Canada,
Danemarca (Groenlanda), Islanda, Norvegia, Suedia,
Finlanda

Insule din Antarctica

Antarctida, Groenlanda, Insula Novaia Zemlea, Insula Tara lui Franz
Joseph, Arhipelagul Spitzbergen, Arhipelagul Nord-Canadian
Sunt intinderi imense de gheata cu grosime
mare, din care razbesc varfuri si creste ale
reliefului fosilizat.

Iceberg

RELIEFUL

Localizarea regiunilor
Date generale:
polare

Relief glaciar montan si de calota

Altitudinea medie: 2250
Altitudinea maxima: peste 5000 m in Masivul Vinson (51440m in Muntii Ellsworth)
Vulcanism actual situatn lungulzoneideriftantarctic (exemplu:Vulcanul Erebus)
Glaciatiunea actuala de calota ocupa suprafete intinse in Antarctica, Groenlanda, Islanda, Spitzberg, in insulele Franz Iosef, Noveia
Zemlia, Severnaia Zemlia

Relieful morenei de fund reprezinta o campie cu aspect valurit, cu forme pozitive (drumlin-uri, esar-uri, kames-uri) cat si zone
depresionare (lacuri, balti, mlastini, turbarii)

Lanul muntos Transantarctic strbate continentul ntre Mrile Ross i Weddell,divizndAntarcticanAntarcticadeEst(mainalt)i

Antarcticade Vest(mai joas)(cecorespund n linii maricuporiunile de teritoriu antarctic din emisfera estic i din cea vestic

Calota glaciara

Vale glaciara

Creste ascutite

Circ glaciar

HIDROGRAFIA
Inundaiile subterane din zona Antarcticii accelereaz topirea ghearilor
Incalzirea globala duce repectiv topirea ghearilor ar face ca nivelul mrilor s urce cu circa 65 de metri
S-a avansat chiar ideea existenei unei reele de ruri subterane care ar face legtura ntre numeroasele lacuri aflate
sub calota glaciar (numite lacuri subglaciare)
Reeaua hidrografic siberian cuprinde ruri impresionante ca dimensiuni i importan: Obi, Enisei, Lena
Imagine radar din satelit - Lacul Vostok

Lena

Enisei
Topirea ghetarilor datorita incalzirii globale si inundatiilor subterane din zona Antarcticii

Cel mai mare lac subglaciar al

continentului (Antarctica) - Lacul Vostok

CLIMA
Climatul polar este rspndit ntre 70-90 latitudine nordic i sudic, cuprinznd Oceanul Arctic i Antarctica. Climatul
rece polar este explicat prin unghiul mic n care razele solare ating scoar a terestr, spre deosebire de regiunile de
la ecuator unde razele solare cad perpendicular pe suprafaapmntului.
Climat polar
Climatul polar are urmatoarele caracteristici:

regiunile cele mai reci de pe glob; masele de aer arctice si antarctice,

stationand mult timp provocand scaderi de temperatura foarte importante;
temperaturi foarte sczute tot anul: maxima sub 10 C i minime ntre -30 pn la -89,2 C - Vostok;
amplitudinea termica: vara: -0 C si iarna (minima): -89,2 C
in regiunile cu climat polar, exist numai o vegetaie srac de tundr,
solul (permafrost) fiind n adncime ngheat tot timpul anului;
din punct de vedere climatic, Antarctica are condiii extreme, putnd fi caracterizat
ca un vast deert ngheat (ca urmare a precipitaiilor extrem de reduse cantitativ);
Regiunea Arctica (limita nordica a padurilor cu
precipitatiile de 100-200 mm, sub forma de zapada

Extensiunea banchizei arctice in 2003 fata de anul 1979

galben; izoterma de 10C a lunii iulie cu rosu

1979
Oceanul
Arctic
Extensiunea
banchizei pe
anotimpuri

2003

SOLUL
Caracteristici:
Solul existent s-a format in perioada mai recenta a existentei continentului si are un continut organic scazut in special
in Antarctica
Pe alocuri suprafete pietroase rezultate din dezagregare prin inghet/dezghet, sunt acoperite cu peticele de sol de o
grosime mica
Solul ce se afla sub gheata este format din roci metamorfice, acoperite de sedimente din perioadele geologice Cretacic
si Permian
Numai 2% din zonele costale sunt tarmuri stncoase sau zone litorale
Banchiza ce nconjoar Antarctica, format cu milioane de ani n urm, are o grosime medie de 2.160 de metri, n
timp ce recordul de grosime atinge 4.700 de metri
Gheata este principalul component al peisajului Antarctidei
Sol inghetat numit si "Desert polar"

Ghetari - Antarctica

Taiga

VEGETATIA
Caracteristici:

Vegetaia include n principal formaiuni de muchi i de licheni (predominante), la care se adaug formaiunile ierboase
Nu are un echivalent al tundrei arctice, unde se gasesc o mai mare varietate de plante: cea mai bogata vegetatie a Antarcticii poate fi
Tundra siberiana
comparata mai mult cu cea din nord, vegetatia saraca a deserturilor polare arctice
Algele de zapada cresc pe zapada si pe suprafata ghetii aproape de coasta
Vegetatia acoperita aproape in totalitate de un strat gros de gheata
Temperaturile sczute i sezonul vegetativ scurt (6-10 sptmni) nu permit dezvoltarea arborilor,
care sunt de asemenea mpiedicai s creasc i din cauza permafrostului
Muchii sunt adaptai de regul locurilor umede, turboase
Lichenii se ntlnesc mai cu seam n locurile uscate i bine drenate
Plantele au necesitat adaptri att la temperaturile sczute ct i la vnturile puternice
Macul arctic
Alge - Bryophita

Mesteacanul pitic -Betula nana

Licheni - Cladonia rangiferina

Flori adaptate clime polare

Alge arctice

Papaver gorodkovii

FAUNA
Fauna este redusa si reprezentata de unele specii de pasari, morse, ursi/lupi/pinguini/vulpi polari, balene, etc.

Viata animala din Antarctida este legata de mare Foca leopard

Singura sursa de hrana este oferita de apele reci,
inghetate, dar foarte bogate in plancton

In contrast cu uscatul oceanul contine o mare varietate

de animale, toate depinzand, intr-un fel sau altul, de
de algele ce cresc la suprafata apei

Unele dintre aceste vietuitore mici pot

suporta temperaturi de -50C

Foca polara

Bufnita polara

Lupul polar

Fratercula arctica

Vulpea polara

Eiderul lui Steller

Pinguin

CONCLUZII

Ursul polar

Balena albastra

Randunica arctica

Morsa

In concluzie, zona polara se caracterizeaza prin:

veri scurte si ierni lungi si aspre

termicitate si luminozitate,care conditioneaza in comunitatile umane variate stari de depresie,
neurastenie, tulburari phisice
procesele glaciare si cele periglaciare domina morfogeneza si pedogeneza
adaptarea vietuitoarelor la mediul aspru si auster este reflectata de numarul indivizilor si speciilor,
dimensiuni,morfologie, functiile si comportamentul acestora
cresterea surprinzatoare a numarului de insecte si mamifere la latitudini inalte
Aceste conditii se reflecta si la nivelul componentei umane prin migrari sezoniere.
Populatia este restransa ca numar si reprezentata de comunitati de eskimosi (cca 250.000),laponi (cca 350.000 ),iakuti (cca
100.000-125.000 ). Modul de viata este primitiv si, in unele cazuri, chiar mizer. Toate materialele de constructie, obiectele
de uz personal si hrana acestor comunitati umane stau sub incidenta componentei naturale.
Habitatul nu gaseste conditii prielnice pentru dezvoltare,atat numarul cat si dimensiunea asezarilor fiind redus.
Comunitatea umana se caracterizeaza prin anumite convingeri religioase, conceptii despre lume si viata, avand un sistem
social aparte.Pentru om viata este dificila sau aproape imposibila mai ales atunci cand el nu dispune de o serie de mijloace
solide care sa-i sprijine modul de viata.Temperaturile foarte scazute, furtunile de zapada si vanturile violente se constituie in
hazarduri si riscuri enviromentale care pun in pericol sistemul nervos si balanta termica a corpului uman.
Cel mai teribil inamic uman in aceste tinuturi sunt viscolele care bulverseaza aproape toate activitatile umane.
In aceste conditii viata umana este o continua si permanenta lupta de supravietuire care lasa perioade prea scurte de timp
pentru satisfacea unor nevoi umane mai ridicare sau pentru progresul catre atingerea unui standard inalt de civilizatie.