Carpatii Orientali

Carpatii Orientali reprezinta unul din cele trei mari segmente montane ale muntilor
Carpati de pe teritoriul Romaniei. Asa dupa cum indica si numele, Carpatii Orientali se
gasesc in partea estica a Romaniei, prezentand o varietate larga de roci, aspecte
geofizice, geologice si morfologice, inaltimi, impaduriri, flora si fauna.
Carpatii Orientali sunt cuprinsi intre granita cu Ucraina in nord, Depresiunea Colinara
a Transilvaniei, Dealurile de Vest si Campia de Vest in vest, Subcarpatii de Curbura si
Valea Prahovei in sud, Podisul Moldovei si Subcarpatii Moldovei in est.
Gupele si Sub-grupele montane ale Carpatilor Orientali

Grupele Muntilor Orientali

1. Grupa nordica - Carpatii Bucovinei si ai Maramuresului
Este limitata la nord de granita cu Ucraina, iar la sud de Depresiunea Dornelor, pasul
Mestecanis si culuarul depresionar al vaii Moldova.
Grupa nordica este alcatuita din siruri de munti cu caracteristici geografice deosebite,
separate de depresiuni si vai largi ( Bistrita, Moldova, Moldovita, etc.) In vest si sud-vest se
afla muntii vulcanici Oas si Gutai, care inchid Depresiunea Oas, precum si muntii Bargau
alcatuiti din roci sedimentare. In subsol se gasesc minereuri neferoase.
In centru sunt masive din roci cristaline, cu inaltimi mari, bine inpadurite, dar si cu pasuni.
Acestia sunt Muntii Maramuresului, unde varfurile cu pasuni alpine depasesc 1.900 m,
Muntii Rodnei, cei mai inalti din Carpatii Orentali ( 2.303 m Vf. Pietrosu), unde se gasesc
circuri glaciare, Muntii Suhard si Obcina Mestecanis.
Sunt separate de Valea Bistritei si Depresiunea Maramures, unde se afla sate mari, vestite
pentru bisericile de lemn, portul popular si cresterea animalelor. In centru exista Obcina
Feredeului si Obcina Mare, formate din gresii de marne, cu inaltimi de 800-1.400 m.
In sud, la contactul cu Grupa centrala sunt Doua pasuri, Tihuta (1.201 m) si Mestecanis
(1.069 m), si doua depresiuni, Dornelor si Campulung, trabatute de drumuri ce fac legatura
intre Transilvania, Moldova, Maramures.
2. Grupa Centrala - Carpatii moldo-transilvaneni
Este cea mai intinsa ajungand in sud pana la depresiunea Brasovului si pasul Oituz. In vest

muntii alcatuiti din conuri si platouri vulcanice, cum sunt la nord de defileul Muresului,
Muntii Calimani ( cei mai inalti, 2.100 m in Vf. Pietrosu), cu resurse de sulf.
Intre Mures si Olt , sunt Muntii Gurgiu si Muntii Harghita, unde in craterul din Muntele
ciomatu se afla singurul lac Vulcanic din Romania.
Deasemenea aici se gasesc izvoare
minerale. In centru se desfasoara la vest
depresiunile tectonice Gheorgheni si
Ciuc, cu sesuri intinse in care sunt culturi
de cartofi si fanete.
Aici ae afla multe aezari, intre care
municipiile Miercurea Ciuc ai Gheorgheni.
La est sunt amplasate masivele din roci
cristaline ai calcare Giumalau ai Rarau
(aici sunt Pietrele Doamnei, un varf cu
turnuri de calcare si rezervatia de arbori
seculari Codrii Slatioarei).
La sud ae afla Muntii Bistritei (afluentii Bistritei separa masive ale caror varfuri principale
depasesc 1 700 m). Bistrita a taiat defileele de la Zugreni si Toance. Urmeaza spre sud
Muntii Giurgeu, cu pasurile Borsec (1 105 m), Tulghes (1 025 m), Bicaz (1 256 m) ai Munfii
Hasmas (1 792 m); in nord, pe Bicaz, se afla renumitele chei purtand acelasi nume si Lacul
Rosu.
In est se insira de la nord la sud munti si culmi aproape paralele, alcatuite din roci
sedimentare, cu inaltimi sub 1 650 m si care sunt bine impadurite. Pe stanga Bistritei se afla
Muntii Stanisoarei, iar pe dreapta Muntii Ceahlau (1 907 m), cu un platou, abrupturi si numeroase turnuri de zed de metri inaltime, Muntii Tarcanlui si Muntii Gosmanu.
In bazinul Trotusului sunt Muntii Ciucului, Muntii Nemira si Muntii Berznnti. Ultimele doua
masive inchid Depresiunea Comanesti, de origine tectonica, unde exista zacaminte de
carbune brun.
In sud sunt muntii Bodoc, Baraolt si Persani, separati de cursul Oltului. Au altitudini de 800 1 200 m, sunt impaduriti, iar in sub-sol se gasesc zacaminte de lignit si ape minerale; sunt
alcatuiti din roci sedimentare, dar local au varfuri din roci vulcanice care se exploateaza.

3. Grupa Sudica - Carpatii de Curbura

In aceasta zona Carpatii realizeaza cel mai mare cot din parcursul lor. Grupa Sudica
reuneste: - un lant de munti alcatuiti din gresii, conglomerate, argile, cu inaltimi intre 800 si 1
256 m (vf. Ciucas). Cateva vai adanci ii impart in: Muntii Vrancei (masive cu inaltimi de 1
000 - 700 m separate de raurile Putna, Zabala); Muntii Buzauliri (intre Basca Mica si
Telejenel, divizati de raurile Buzau si Basca Mare in masivele Penteleu, Siriu etc; Muntii
Ciucas, cei mai inalti, alcatuiti din conglomerate, cu varfuri sub forma de turnuri, creste
zimtate si chei; Muntii Baiului (intre Doftana si Prahova).
Pe marginea Depresiunii Brasov se afla muntii Bretcu in est, intorsurii in centni si, de-o
parte si de alta a raului limis, Piatra Mare si Postavaru, cu inaltimi de peste 1 700 m,
alcatuiti din congiomerate si calcare).

Pe marginea Depresiunii Brasov se afla muntii

Bretcu in est, intorsurii in centni si, de-o parte si
de alta a raului limis, Piatra Mare si Postavaru, cu
inaltimi de peste 1 700 m, alcatuiti din
congiomerate si calcare).
Depresiunea Brasov, in nord, care are origine
tectonica si un relief
de ses intins (cultivat cu cereale, cartofi, sfecla de
zahar), prin care
curge Oltul cu mai multi afluenti (intre care Raul Negru); Pasurile (Predeal, Bratocea si
Oituz) si trecatorile (pe Olt si Buzau) se afla de regula la altitudini reduse, servind cailor de
comunicatie.
Sub-grupele montane
Muntii Oasului , 823 m, Varful Piatra Bixadului
Muntii Gutai - cel mai inalt varf, 1443 m, Varful Gutaiul Mare
Muntii Tibles - cel mai inalt varf, 1840 m, Varful Bran
Muntii Maramuresului - cel mai inalt varf, 1957 m, Varful Farcau
Muntii Rodnei - cel mai inalt varf, 2303 m, Varful Pietrosul Rodnei
Muntii Bargau - cel mai inalt varf, 1611 m, Varful Heniul Mare
Muntii Suhard - cel mai inalt varf, 1932 m, Varful Omu
Obcina Mestecanisului - cel mai inalt varf, 1588 m, Varful Lucina
Obcina Feredeului - cel mai inalt varf, 1494 m, Varful Veju Mare
Obcina Mare - cel mai inalt varf, 1223 m, Varful Scoruset
Muntii Rarau - cel mai inalt varf, 1651 m, Varful Rarau
Muntii Giumalau - cel mai inalt varf, 1858 m, Varful Giumalau
Muntii Calimani - cel mai inalt varf, 2100 m, Varful Pietrosul Calimanilor
Muntii Bistritei - cel mai inalt varf, 1859 m, Varful Budacu
Muntii Stanisoarei - cel mai inalt varf, 1530 m, Varful Bivolul
Masivul Ceahlau - cel mai inalt varf, 1907 m, Varful Ocolasul Mare
Muntii Giurgeu - cel mai inalt varf, 1545 m, Varful Prisica
Muntii Hasmas - cel mai inalt varf, 1792 m, Varful Hasmasul Mare
Muntii Gurghiu - cel mai inalt varf, 1776 m, Varful Saca Mare
Muntii Tarcau - cel mai inalt varf, 1664 m, Varful Grindusu
Masivul Gosmanu - cel mai inalt varf, 1442 m, Varful Cracu Geamana
Muntii Berzunt - cel mai inalt varf, 984 m, Varful Berzunt
Muntii Ciucului - cel mai inalt varf, 1553 m, Varful Noscolat
Muntii Nemira - cel mai inalt varf, 1649 m, Varful Nemira Mare
Muntii Bodoc - cel mai inalt varf, 1241 m, Varful Carpinis
Muntii Ciomatu - cel mai inalt varf, 1301 m, Varful Ciomatu Mare
Muntii Harghita - cel mai inalt varf, 1801 m, Varful Harghita Madaras
Muntii Baraolt - cel mai inalt varf, 1019 m, Varful Havad
Muntii Persani - cel mai inalt varf, 1104 m, Varful Cetatii
Muntii Magura Codlei - cel mai inalt varf, 1292 m, Varful Magura Codlei
Muntii Vrancei - cel mai inalt varf, 1785 m, Varful Goru
Muntii Penteleu - cel mai inalt varf, 1772 m, Varful Penteleu
Muntii ntorsurii - cel mai inalt varf, 1222 m, Varful Pilisca
Muntii Ivanetu - cel mai inalt varf, 1191 m, Varful Ivanetu
Muntii Podu Calului - cel mai inalt varf, 1439 m, Varful Podu Calului
Muntii Siriu - cel mai inalt varf, 1662 m, Varful Malaia
Muntii Monteoru - cel mai inalt varf, 1345 m, Varful Monteoru
Muntii Tataru - cel mai inalt varf, 1477 m, Varful Tataru Mare
Masivul Ciucas - cel mai inalt varf, 1954 m, Varful Ciucas
Muntii Grohotisului - cel mai inalt varf, 1768 m, Varful Grohotisul
Muntii Baiului - cel mai inalt varf, 1923 m, Varful Neamtu
Muntii Piatra Mare - cel mai inalt varf, 1844 m, Varful Piatra Mare
Masivul Postavarul - cel mai inalt varf, 1804 m, Varful Cristianu Mare