ASEZAREA ROMANIEI

Asezarea pe Glob la N. de Ecuator La E. de Primul Meridian Linii geografice importante paralela de 45 lat. N paralela de 46 lat. N meridianul de 25 long. E Asezarea in continentul Europa: Asezarea matematica: - N. paralela 4815 lat.N - Horodistea - S. paralela 4337 lat. N Zimnicea - V. meridianul 2015 long E Beba Veche - E. meridianul 2941 long E Sulina Asezarea geografica: -Romania se gaseste la distante de aprox. Egale (2900 km) fata de Nordul (C.Nord), Estul (Mtii Urali) si Vestul (C.Roca) Europei, si mai aproape de Sudul Europei (C.Tainaron) 1000km. - Romania este o tara : * Carpatica : - din lungimea Mtilor Carpati se gaseste pe teritoriul Romaniei - relieful, cu exceptia Dobrogei este de origine Carpatica * Dunareana: - Dunarea curge pe teritoriul Romaniei pe o distanta de 1075 km si se varsa in M. Neagra prin Delta * Pontica: - de la Bratul Musura al Bratului Chilia pana la Vama Veche 247km Romania are iesire la Marea Neagra GRANITELE DE STAT Nord - UCRAINA: Halmeu Horodistea - granita terestra 60km granita fluviala de-a lungul Tisei Nord Vest : - UNGARIA: Halmeu Beba Veche granita terestra

www.referate.k5.ro

Sud Vest: - IUGOSLAVIA (Serbia) : Beba Veche Pristol ~ Beba Veche Bazias granita terestra ~ Bazias Pristol granita fluviala pe Dunare Sud: - BULGARIA : Pristol Vama Veche ~ Pristol - Calarasi Granita fluviala ~ Calarasi Vama Veche Granita terestra Sud Est: - MAREA NEAGRA : Vama Veche B. Musura (247 km) Est: - REP. MOLDOVA : de-a lungul Prutului granita fluviala ~ Horodistea varsarea Prutului in Dunare SUPRAFATA ROMANIEI: 238 391 km patrati

Relieful Romaniei
~ caractere generale~
Elementele cadrului natural ( relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, solurile) constituie obiectul de studiu al geografiei fizice Populatia, asezarile, resursele si dezvoltarea economica constuie obiectul de studiu al geografiei economice. RELIEFUL reprezinta totalitatea neregularitatilor scoartei terestre sub forma de ridicaturi sau adancituri. Unitatea de relief este o forma de relief care se deosebeste de cele din jur prin trasaturi caracteristice : asezare geografica, altitudine, alcatuire petrografica. Treapta de relief este asezarea reliefului dupa altitudine de la nivelul marii 0m Tarmul, delta, luncile, campiile, dealurile, podisurile si muntii. TIPURI DE RELIEF Relief CLIMATIC : - GLACIAR: circuri si vai glaciare - DESERTIC: dune, erguri si hamade Relief FLUVIAL - vai - defilee - cascade Relief VULCANIC - conuri si cratere Relief LITORAL - plaja - delta www.referate.k5.ro

Relief CARSTIC - se formeaza in roci calcaroase sub actiunea apei meteorice incarcate cu CO2 - pesteri si doline Relief STRUCTURAL in conglomerate: - Babele, Sfinxul, Adam si Eva, Pietrele Doamnei Relief ANTROPIC: - asezarile, sosele, cai ferate, poduri, tunele, viaducte

CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMANIEI VARIAT: - toate tipurile de relief impuse de alc. petrografica - toate formele majore de relief - toate treptele de relief SIMETRIC: - Axe de simetrie : - paralela de 46 lat. N - meridianul de 25 long E PROPORTIONAL: - fiecare forma majora de relief ocupa aprox. 1/3 din suprafata tarii CONCENTRIC SI IN TREPTE POTRIVIT DE INALT: - campiile nu depasesc 250m - dealurile si podisurile nu depasesc 1000m - muntii nu depasesc 2544m Podisul CASIMCEI - cel mai vechi relief; - format in orogeneza caledoniana - alcatuit din sisturi verzi ( se gasesc la zi) Muntii MACINULUI - format in orogeneza hercinica Restul reliefului este de origine carpatica

MUNTII CARPATI
Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei,pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei (Valea Timokului); Au o lungime de 1600 km din care peste 800km se desfasoara pe teritoriul Romaniei Fata de Depresiunea Colinara a Transilvaniei : - Carpatii Orientali : granita de N Valea Prahovei - Carpatii Meridionali: Valea Prahovei Culoarele Timis Cerna Bistra;

www.referate.k5.ro

Carpatii Occidentali: Valea Dunarii Valea Somesului Carpatii Orientali ~caractere generale~

Se desfasoara de la granita de N. cu Ucraina pana la Valea Prahovei Alcatuirea petrografica: - V. roci vulcanice (andezit, bazalt, granit) - Centru roci metamorfice (sisturi cristaline) - E. roci sedimentare cutate (flis) Rocile sedimentare sunt: - bolovanisurile, calcarele,marnele, gresiile, conglomeratele - Marnele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a argilelor; - Gresiile sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a nisipurilor - Conglomeratele sunt roci sedimentare formate prin cimentarea naturala a pietrisurilor. Altitudinea: - Altitudinea medie: 1300 m; - Putine varfuri depasesc 2000m: - In Mtii Rodnei: Vf. Pietrosu 2303m, Vf. Ineu 2279m - In Mtii Calimani : Vf. Pietrosul 2100m Sunt alcatuiti din 3 siruri aproape paralele, orientate pe directia generala NV-SE; Datorita altitudinilor reduse nu au fost afectati de glaciatia cuaternara decat Mtii Rodnei, in care s-au format circuri glaciare care adapostesc lacuri glaciare : L. Lala si L.Buhaiescu; In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani, Mtii Gurghiului , Mtii Harghitei Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor; Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice: minereuri neferoase (mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase, si resurse solice: paduri si fanete naturale. Se impart in trei subgrupe: - Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei - Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani - Grupa Sudica sau Carpatii Curburii\ CARPATII MARAMURESULUI SI AI BUCOVINEI: Se desfasoara de la granita de N pana la aliniamentul: Mtii Bargaului Depr.Dornelor Depr. Campulung Moldovenesc; Cei mai inalti munti: Muntii Rodnei cu - Vf. Pietrosu 2303m

www.referate.k5.ro

- Vf. Ineu 2279 m Trei din cele 6 grupe de munti ce intra in alc. Sirului de munti vulcanici se gasesc in aceasta grupa: Oas, Gutai, Tibles; Pe sisturi cristaline : Mtii Rodnei si Mtii Maramuresului si Mtii Suhard Pe flis: Obcinile Bucovinei: Ob.Mestecanisului, Ob. Feredeului si Ob.Mare Depresiuni: Depr. Maramuresului, Depr. Dornelor, Depr. Campulung Moldovenesc, Depr. Oas Pasuri: -P.Prislop 1416m P. Mestecanis 1096m P. Tihuta 1201m P. Setref 818m CARPATII MOLDO-TRANSILVANI Se desfasoara de la Aliniamentulpana la Valea Oituzului Au 3 grupe de munti vulcanici: Mtii Calimani, Mtii Gurghiului si Mtii Harghitei( Vf. Pietrosul Calimanilor 2100) Fasia pe roci metamorfice este slab dezvoltata, majoritatea muntilor fiind dezvoltati pe flis: Mtii Rarau, Mtii Grintiesului, Mtii Giurgeului, Mtii Hasmasu Mare(Oltul si Muresul), Mtii Ciucului, Mtii Nemira, Mtii Berzunti, Mtii Tarcaului, Mtii Gosmanu, Mtii Ceahlau(Vf. Ocolasu Mare1907m) si Mtii Stanisoarei Depresiuni: Deprs. Giurgeului(strabatuta de Mures), Depr. Ciucului, (strabatuta de Olt) Depr. Comanesti Pasuri: P.Bicaz, P. Stanisoara, P.Uz In Mtii Harghitei L. Sf.Ana - lac volcanic Defilee: - Def. Muresului :Toplita Deda - Def. Oltului : langa Tusnad - Def. Bistritei Lacul Izvorul Muntelui CARPATII CURBURII: Nu mai respecta orientarea generala NV-SE Dispar rocile vulcanice Dezvoltati pe flis Se desfasoara de la Valea Oituzului pana la Valea Prahovei Depresiunea Brasovului : Cea mai mare din tara, folosita in agricultura Mtii Persani, Mtii Baraolt, Mtii Bodoc, Mtii Vrancei, Mtii Buzaului, Mtii Penteleu, Mtii Siriului, Mtii Ciucas, Mtii Grohotis, Mtii Baiu, Mtii Piatra Mare, Mtii Intorsurii, Mtii Barsei

www.referate.k5.ro

Vf. Ciucas 1954m, Vf. Penteleu 1772m, Vf. Goru 1785m Pasuri: P. Bratocea, P. Tabla Butii, P.Predeal

CARPATII MERIDIONALI Caractere generale

Se desfasoara de la Valea Prahovei pana la Culoarele Timis- Cerna Bistra Sunt situati in partea central- sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a Transilvaniei Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri> 2000m Primele 3 ca altitudine: - Vf . Moldoveanu 2544m - Vf . Negoiu 2535 m - Vf . Parangul Mare 2519m Sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline cu intruziuni granitice, iar catre E si V roci calcaroase Sunt massive bine inchegate , greu de strabatut, fapt pentru care putine ape au reusit sa-I ferestruiasca de la N la S numai Oltul Datorita altitudinilor mari si masivitatii au fost denumiti Alpii Transilvaniei de catre Emanuel de Martaud Datorita altitudinii lor mari au fost afectati de glaciatia cuaternara, prezentand numeroase urme glaciare dintre care: L. Bucura( cel mai intins- peste 11ha) si L. Negru sau L.Zanoaga(cela mai adanc 29m) Au putine depresiuni si trecatori: - Depr. Lovistei, Depr. Petrosani, Depr. Hateg - P. Giuvala, P.Lainici, P.Merisor si P.Cozia Carpatii Meridionali sunt saraci in resurse naturale: carbuni superiori in Bazinul Petrosani si roci pentru constructii Se impart in patru grupe:

GRUPA MUNTILOR BUCEGI: Se intind de la Valea Prahovei la Valea Dambovitei La peste 2000m se gaseste Podul Bucegilor, unde se gaseste relief structural in conglomerate: Babele si Sfinxul, format de agentii externi:ploaia si vanturile. Sunt cei mai vizitati se cei mai antropizati munti Vf. Omu 2505m, de sub care izvoraste raul Ialomita, pe care se gaseste Pestera Ialomita Pe R. Ialomita s-au format Cheile Tatarului Sunt alcatuiti din Mtii Leaota, Mtii Piatra Craiului, intre care se gaseste Culoarul Rucar-Bran si Mtii Bucegi

www.referate.k5.ro

GRUPA MUNTILOR FAGARAS: *Sunt alcatuiti din 2 culmi principale: Culmea nordica: Varfuri inalte, au aspectul unui ferestrau , au aspectul unui perete abrupt catre Depr. Fagarasului Lacuri glaciare, printer care L. Bilea Transfagarasanul- pe valea unui fost ghetar Vf. Moldoveanu, Vf. Negoiu Culmea sudica: Mtii Cozia, Mtii Frunti, Mtii Ghitu, Mtii Iezer(cei mai inalti) din care izvoraste R.Arges (Barajul Vidraru) Aluneca treptat catre Podisul getic GRUPA MUNTILOR PARANG Au suprafata cea mai mare din Meridionali Se impart in: - Mtii Parang - Mtii Sureanu: Valea Streiului Valea Sebesului - Mtii Candrel: Valea Sebesului Valea Sadului - Mtii Lotrului: Valea Sadului Valea Lotrului - Mtii Capatanii: La S de Valea Lotrului: Pestera Muierii Si Polovraci Cel mai inalt varf: Parangul Mare 2519m GRUPA MUNTILOR RETEZAT-GODEANU Au aspectul unui triunghi Se intind de la Valea Jiului pana la Culoarele Timis-Cerna-Bistra La baza se afla Muntii Valcan si Muntii Mehedinti Mtii Cernei, Mtii Retezat, Mtii Godeanu, Mtii Tarcu Vf Peleaga 2509m Au foarte multe lacuri glaciare, peste 80 , dintre care L.Bucura si L.Negru

DEFILEE, PASURI SI BARAJE IN C.MERIDIONALI Defilee: - Defileul Oltului Turnu Rosu-Cozia - Defileul Jiului Bumbesti- Livezeni Pasuri: - P.Cozia, pe Def.Oltului - P.Giuvala / Bran , pe Culoarul Rucar-Bran - P.Lainici/Surduc, pe Def.Jiului - P.Merisor, intre Depr.Petrosani si Depr.Hateg Baraje: - L.Vidra, pe Lotru - L.Oasa, pe Sebes - L.Gura apei, in Mtii Tarcului.

www.referate.k5.ro

CARPATII OCCIDENTALI Caractere generale

Carpatii Occidentali se intind: - la N : pana la Valea Somesului - La S: Pana la Valea Dunarii - La E. Depr.Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali - La V. Campia de Vest patrunde sub forma unor depresiuni golf Carpatii Occidentali sunt cei mai scunzi dintre toti Carpatii romanesti Vf. Bihor 1849m Sunt discontinui atunci cand s-au reinaltat Meridionalii, Occidentalii au suferit prabusiri si fragmentary in acest fel s-a rupt punte care unea Apusenii de Orientali; Sunt alcatuiti dintr-un mosaic de roci: toate categoriile. Din roci metamorfice: sisturi cristaline si marmura Din roci magmatice Din roci sedimentare cutate (flis) calcare, conglomerate, marne Se prezinta ca un castel de ape, din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente decat in celelalte rauri Au trei grupe principale: MUNTII BANATULUI: Se intind de la Valea Dunarii (S) Culoarele Timis-Cerna(E) Valea Timisului (N) Campia de Vest (V) Descresc ca altitudine de la E la V Vf. Semenic 1446m in Mtii Semenic Vf. Svinecea 1224m in Mtii Almajului Cei mai josi sunt Mtii Locvei (la intrarea Dunarii in tara au pana la 500m) Dunarea isi formeaza defileul cel mai lung si mai frumos intre Bazias si Varciorova 144 km Sunt deosebit de bogati in resurese Mtii Aninei in carbuni Mtii Dognecei Depresiuni : - Depr. Almajului sau Bozovici(intre Mtii Almajului si Mtii Semenic), drenata de R.Nera, care formeaza Cheile Nerei - Depr. Caras-Ezeris drenata de R.Barzava, orasul Resita MUNTII POIANA RUSCA Bogati in minereu de fier si marmura Vf. Padesul 1347m www.referate.k5.ro

MUNTII APUSENI Se desfasoara intre Valea Muresului si Valea Somesului Au aspectul unei frunze din care nervura principala o constituie Mtii Bihor Sunt alcatuiti din Mtii Bihor, Mtii Metaliferi, Mtii Zarandului, Mtii Trascaului, Mtii Codru-Moma, Mtii Muntele Mare, Mtii Vladeasa, Mtii Padurea Craiului, Mtii Plopis, Mtii Meses, Mtii Gilau Depresiuni: - Depr. Zarandului, Depr. Gurahont, Depr.Brad pe Valea Crisului Alb orasul Brad - Depr. Beiusului pe Valea Crisului Negru orasul Beius - Depr. Vad- Borot, pe Valea Crisului Repede Oradea Pestera ursilor este un aven care adaposteste ghetarul de la Stanisoara Cheile Turzii, Cheile Rameti, Cheile Galdei Izbucuri- locuri pe unde apa subterana tasneste la suprafata Cetatile Ponorului Pasuri - in Mtii Banatului : P.Poarta Orientala sau P.Domasnea - pe Culoarul Bistrei: Poarta de fier a Transilvaniei - intre Mtii Vladeasa si Mtii Meses: P.Ciucea

www.referate.k5.ro