Comparatii

1.Grupa nordica a Carpatilor Orientali Muntii Apuseni:

2.Grupa N a Carpatilor Orientali Carpatii Meridionali la E de Olt:
3.Grupa N din Carpatii Orientali Grupa S din Carpatii Orientali:
4.Carpatii Meridionali la V de Olt Muntii Banatului:
5. M-tii Apuseni Carpatii Meridionali la E de Olt:
6. Grupa Bucegi Grupa Fagaras:
7. Grupa Centrala Muntii Apuseni:
8. Muntii Banatului Grupa S din Carpatii Orientali:
9.. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Subcarpatii:
10. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Podisul Moldovei:
11. Podisul Moldovei Podisul Dobrogei:
12. Dealurile de Vest Podisul Getic:
13. Subcarpatii Pod. Moldovei
14. Campia Romana Campia de Vest:

1. Grupa nordica a Carpatilor Orientali Muntii

Apuseni:
Deosebiri:
-in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in M-tii Apuseni nu sunt munti vulcanici
-in grupa N alt. depaseste 2000m (2303 vf. Pietrosu din M-tii Rodnei), iar in M-tii Apuseni altitudinea
maxima este 1849m in M-tii Bihor
-in grupa nordica se afla relief glaciar in M-tii Rodnei, iar in M-tii Apuseni nu este relief glaciar
-M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcar, flis, roci vulcanice), iar
grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E
flis)
-grupa N are culmi paralele pe directia NV-SE, iar in M-tii Apuseni pornesc radiar din M-tii Bihor
Asemanari:
-s-au format prin incretire cu exceptia sirului V din grupa N care s-a format prin
eruptii vulcanice
-sunt puternic fragmentati

2. Grupa N a Carpatilor Orientali Carpatii Meridionali

la E de Olt:
Deosebiri:
-in grupa N se afla munti formati prin eruptii vulcanice, iar in C. Meridionali nu sunt munti vulcanici
-C. Meridionali depasesc 2500m alt., iar grupa N are alt. maxima 2303m in M-tii Rodnei
-grupa N din Orientali este puternic fragmentata, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati
-grupa N este alcatuita din 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline, iar in E
flis) , iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcar
-in grupa N culmile sunt paralele pe directie NV-SE, iar in C. Meridionali nu sunt paralele
Asemanari:
-s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N care s-au format prin
eruptii vulcanice
1

-au relief glaciar

3. Carpatii Meridionali la V de Olt Muntii Banatului :

Deosebiri:
-in Carpatii Meridionali alt depaseste 2500m, iar in M-tii Banatului abia depaseste 1400m
-in C. Meridionali este relief glaciar, iar in M-tii Banatului nu este
-C. Meridionali sunt slab fragmentati, iar M-tii Banatului sunt puternic fragmentati
Asemanari:
-s-au format prin incretire in orogeneza alpina
-au aceeasi alcatuire geologica: sisturi cristaline si calcar
-au relief carstic

4. M-tii Apuseni Carpatii Meridionali la E de Olt:

Deosebiri:
-M-tii Apuseni nu depasesc 2000m alt., iar C. Meridionali depasesc 2500m alt.
-in C. Meridionali se gaseste relief glaciar, iar M-tii Apuseni nu au relief glaciar
-M-tii Apuseni sunt puternic fragmentati, iar C. Meridionali sunt slab fragmentati
-M-tii Apuseni sunt alcatuiti din mozaic petrografic, iar C. Meridionali sunt alcatuiti din sisturi
cristaline si calcar
Asemanari:
-s-au format prin incretire in orogeneza alpina
-au relief carstic

5. Grupa N din Carpatii Orientali Grupa S din Carpatii

Orientali:
Deosebiri:
-in grupa N in V se afla un sir de munti formati prin eruptii vulcanice, iar in grupa S nu sunt munti
vulcanici
-in grupa N alt. depasesete 2000m (vf. Pietrosu 2303m, M-tii Rodnei), iar in grupa S nu depasesete
2000m (vf. Ciucas 1954m, M-tii Ciucas)
-in grupa N sunt 3 fasii paralele de roci(in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline,iar in E flis) , iar
grupa S este alcatuita numai din flis
-in grupa N se gaseste relief glaciar in M-tii Rodnei iar grupa S nu are relief glaciar
-culmile sun paralele pe directia NV-SE in grupa N, iar in grupa S sunt curbate
Asemanari:
-sunt puternic fragmentati
-s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa N,
care s-a format prin eruptii vulcanice

6. Grupa Bucegi Grupa Fagaras:

Deosebiri:
-grupa Bucegi se termina prin abrupturi, iar grupa Fagarasului nu are abrupturi
-in grupa Bucegi apar suprafete netede numite platouri (Platoul Bucegilor la 2000m alt.), iar grupa
Fagaras nu are platouri
-in M-tii Bucegi apare flis, iar grupa Fagaras nu are flis
Asemanari:
2

-ambele grupe s-au format prin incretire in orogeneza alpina

-ambele grupe au relief glaciar
-ambele grupe depasesc 2500m alt.

7. Grupa Centrala Muntii Apuseni:

Deosebiri:
-in grupa C exista un sir de munti vulcanici in V, iar in M-tii Apuseni nu sunt munti vulcanici
-in grupa C altitudinea maxima este de 2100m in vf. Pietrosu M-tii Calimani, iar in M-tii Apuseni este
de 1849m in vf. Bihor M-tii Bihor
-in grupa C culmile sunt paralele pe directia NV-SE, iar in Apuseni pornesc radiar din M-tii Bihor
-in grupa C sunt 3 fasii paralele de roci (in V roci vulcanice, in C sisturi cristaline,in E flis), iar in M-tii
Apuseni este mozaic petrografic
Asemanari:
-muntii s-au format prin incretire in orogeneza alpina cu exceptia sirului V din grupa C care s-au
format prin eruptii vulcanice
-sunt puternic fragmentati
-au relief carstic

8. Muntii Banatului Grupa S din Carpatii Orientali:

Deosebiri:
-grupa S are altitudini mai mari 1954m in vf Ciucas din M-tii Ciucas decat M-tii Banatului care au alt
max. 1446m in vf Semenic din M-tii Semenic
-M-tii Banatului sunt alcatuiti din sisturoi cristaline si calcare iar grupa S din flis
-in grupa S culmile sunt curbate, iar M-tii Banatului nu au culmi curbate
Asemanari:
-s-au format prin incretire in orogeneza alpina
-sunt puternic fragmentati

9.. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Subcarpatii:

Deosebiri:
-Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumularea sedimentelor, iar
Subcarpatii s-au format prin incretire
-in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Subcarpati nu sunt domuri
-Subcarpatii au strate cutate ca si muntii iar Dep.Transilvaniei are strate inclinate
-Dep.Transilvaniei are relief de dealuri joase, iar Subcarpatii au relief de dealuri inalte
Asemanari:
-in ambele se afla sare
-in E Dep.Transilvaniei se afla niste dealuri inalte formate prin incretire asemanatoare cu Subcarpatii
care se numesc Subcarpatii Transilvaniei

10. Depresiunea Colinara a Transilvaniei Podisul

Moldovei:
Deosebiri:
-Dep.Transilvaniei s-a format prin scufundarea fundamentului urmata de acumularea sedimentelor, iar
in Pod. Moldovei nu s-a scufundat fundamentul
-in Dep.Transilvaniei stratele sunt boltite sub forma de domuri iar in Pod. Moldovei nu sunt domuri
-pe marginea Dep.Transilvaniei se afla sare iar in Pod. Moldovei nu este sare
-in Pod. Moldovei se gasesc cueste, iar in Dep.Transilvaniei nu sunt cueste
3

Asemanari:
-au aceeasi alc. geologica: roci sedimentare(pietris, nisip, argile, marne, gresii)
-ambele au cate o subdiviziune numita campie
-ambele au relief de dealuri joase
-in ambele se produc alunecari de teren

11. Podisul Moldovei Podisul Dobrogei:

Deosebiri:
-N Dobrogei s-a format prin incretire(orogeneza caledoniana si hercinica) ,iar in Pod. Moldovei nu s-a
produs nici o incretire
-in Pod. Dobrogei se gasesc roci foarte vechi si foarte dure(granit si sisturi verzi), iar in Pod. Moldovei
se gasesc roci sedimentare (moi)
-in Pod. Moldovei se afla cueste, iar In Pod. Dobrogei nu sunt cueste
-in Pod. Dobrogei se afla relief litoral, iar in Pod. Moldovei nu se afla
-S Dobrogei este acoperit cu un strat de loess, iar Pod. Moldovei nu are loess
Asemanari:
-ambele au fundament vechi
-ambele au relief de dealuri joase

12. Dealurile de Vest Podisul Getic:

Deosebiri:
-Pod. Getic este inclinat pe directie N S, iar Dealurile de Vest sunt inclinate pe directie E V
-Dealurile de Vest au aspect discontinuu, iar Pod. Getic este continu
-Pod. Getic are altitudini mai mari (600m), decat Dealurile de Vest (400m)
-in Dealurile de Vest apar din loc in loc maguri de roci dure, iar Pod.Getic nu are maguri
Asemanari:
-ambele au acelasi mod de formare: prin depunerea sedimentelor la poalele muntilor (au caracter piemontan)
-au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip)
-au relief de dealuri joase

13. Subcarpatii Pod. Moldovei

Deosebiri:
-Subcarpatii s-au format prin incretire, iar Pod. Moldovei prin depunerea sedimentelor pe un
fundament foarte vechi
-Subcarpatii au strate cutate, iar Pod. Moldovei are strate inclinate
-Subcarpatii au relief de dealuri inalte intre 600-1000m alt., iar Pod. Moldovei are
relief de dealuri joase intre 200-300 si 600 m alt.
-in Subcarpati se gaseste sare, iar in Pod. Moldovei nu este
Asemanari:
-sunt alcatuite din roci sedimentare, doar ca in Subcarpati sunt cutate, iar in Pod.Moldovei nu
-se produc alunecari de teren
-sunt puternic fragmentate ambele regiuni

14. Campia Romana Campia de Vest:

Deosebiri:
-C. de Vest este inclinata pe directie E-V, iar C. Romana are dubla inclinare: de la N la S si de la V
spre E
-altitudinea medie este 100m in C. de Vest si sub 90 m in C. Romana
4

-modul in care sunt asezate campiile: in C. de Vest: inalte, orizontale si joase; iar in C. Romana: inalte,
joase si orizontale
Asemanari:
-au acelasi mod de formare: pe locul unor foste mari prin retragerea apelor si depunerea sedimentelor
-au aceeasi alcatuire geologica: roci sedimentare (pietris, nisip si loess)
-au aceleasi tipuri de campii: inalte, orizontale si joase