CARACTERELE GENERALE ALE RELIEFULUI ROMÂNIEI

1. MOD DE FORMARE (GENEZĂ)

- prin încrețirea scoarței (orogeneză) – rezultând munții :
- Carpații,
- Subcarpații;
- Podișul Mehedinți
- Podișul Casimcei și Munții Măcinului din Podișul Dobrogei
- prin sedimentare (depunere de sedimente) – în cazul podișurilor și a câmpiilor.
- Depresiunea Colinară a Transilvaniei;
- Podișul Moldovei;
- Podișul Getic;
- Podișul Dobrogei;
- Dealurile de Vest;
- Câmpia de Vest;
- Câmpia Română;
- Delta Dunării
- prin vulcanism: - partea vestică a - Grupei de Nord a Carpaților Orientali
- Grupei Centrale a Carpaților Orientali
- Grupa Munților Apuseni;
- prin glaciațiune: la peste 2000 metri în:
- Grupa de Nord a Carpaților Orientali;
- Carpații Meridionali;
A se vedea MODUL DE FORMARE pentru fiecare unitate sau subunitate de
relief în Anexa 1. Formele de relief – caracteristici și Anexa 2

2. EVOLUȚIA PALEOGEOGRAFICĂ A ROMÂNIEI

1
 3. STRUCTURA PETROGRAFICĂ
Există 3 categorii de roci:
- metamorfice în:
- Carpații,
- Podișul Mehedinți
- Podișul Casimcei și Munții Măcinului din Podișul Dobrogei
- vulcanice în: - partea vestică a - Grupei de Nord a Carpaților Orientali
- Grupei Centrale a Carpaților Orientali
- Grupa Munților Apuseni;
- sedimentare : cutate în Carpați
-necutate – în toate unitățile de relief
Carpații Orientali sunt formați din 3 șiruri de roci
- V roci vulcanice
- C șisturi cristaline
- E și S fliș (roci sedimentare cutate)
Carpații Meridionali sunt alcătuiți preponderent din roci dure: șisturi cristaline. Doar la
extremități apar calcare și conglomerate
Carpații Occidentali sunt alcătuiți dintr-o varietate mare de roci („mozaic petrografic”), în
special Apusenii.
Subcarpații, dealurile și podișurile sunt alcătuite din gresii, marne și argile
Câmpiile sunt formate din nisipuri, pietrișuri și loess.
Și aici apar câteva excepții de la regula noastră:
Podișul Dobrogei, pe lângă rocile amintite la dealuri și podișuri, mai au și șisturi verzi,
granit, bazalt, calcar, că doar au fost munți la un moment dat, mai ții minte?
Podișul Mehedinți, podișul acela micuț din SV, spuneam că are o structură complexă: șisturi
și calcare. Îți vând un pont: unde auzi de calcare să te gândești la peșteri. Ai să vezi tu de ce...
Și încă o excepție mai interesantă, pe care n-ai cum s-o uiți pentru că este deosebită: ramura
nordică a Dealurilor de V (Dealurile Silvaniei) cuprinde câțiva „munți înecați” sau  „munți
scufundați”. Imaginează-ți că dealurile alea de acolo (Dealul Preluca de exemplu) au fost
cândva munți! Da, au fost dar s-au scufundat însă structura lor tot complexă este pentru că
sunt alcătuite din șisturi cristaline (ca orice munte care se respectă).

A se vedea STRUCTURA PETROGRAFICĂ pentru fiecare subunitate de relief în

Anexa 1. Formele de relief – caracteristici si ANEXA 2. UNITĂȚILE DE RELIEF ALE
ROMÂNIEI – CARACATERSTICILE RELIEFULUI

4. ALTITUDINI MAXIME PE UNITĂŢI DE RELIEF

Grupa de Nord a Carpatilor Orientali 2303m Vf. Pietrosu în Muntii Rodnei
Carpatii Moldo-Transilvani 2100m Vf. Pietrosu în M-tii Calimani
Carpatii Curburii 1954m Vf. Ciucas în M-tii Ciucas
Grupa Bucegi    2505m Vf. Omu în M-tii Bucegi
Grupa Fagaras 2544m Vf. Moldoveanu în M-tii Fagaras
Grupa Parâng 2519m Vf. Parângul Mare M-tii Parâng
Grupa Retezat-Godeanu    2509m Vf. Peleaga în M-tii Retezat
Muntii Banatului    1446m Vf. Semenic în M-tii Semenic
Muntii Poiana Rusca 1374m Vf. Pades
Muntii Apuseni    1849m Vf. Bihor în M-tii Bihor

2
Subcarpatii Moldovei    911m în Culmea Plesului
Subcarpatii Curburii    996m în Magura Odobesti
Subcarpatii Getici    1218m în Dealul Chiciora
Depresiunea Colinara a Transilvaniei 1080m în Dealul Biches
Podisul Moldovei    688m în Dealul Ciungi
Podisul Mehedinti 885m în Vf. Paharnicului
Podisul Dobrogei 467m în Vf. Greci din Muntii Macin
Dealurile de Vest    795m în Culmea Preluca
Câmpia de Vest    180m în Câmpia Vingai
Câmpia Româna 300m în Câmpia Pitestilor
Delta Dunarii    12m in Grindul Letea

5. TIPURI DE RELEF
Fiecare unitate sau subunitate de relief are un tip de relief.
A se vedea TIPURILE DE RELIEF pentru fiecare subunitate de relief în Anexa
1. Formele de relief – caracteristici si ANEXA 2. UNITĂȚILE DE RELIEF ALE
ROMÂNIEI – CARACATERSTICILE RELIEFULUI

Relieful carstic apare în rocile calcaroase. Cuprinde chei și peșteri. Apusenii sunt cei mai
înzestrați din acest punct de vedere. Dar nici Munții Banatului sau Podișul Mehedinți nu stau
rău la acest capitol.

3
-Relieful glaciar s-a format sub acțiunea gheții. Apare la peste 2000 de m și cuprinde circuri și
văi glaciare. Meridionalii sunt cei mai dotați, dar și în Mț.Rodnei și în Mț. Călimani din
Orientali întâlnim acest tip de relief.

-Relieful vulcanic ține de erupțiile vulcanice. Am spus deja că este specific în V Orientalilor.

Ce mai adaug aici: cuprinde conuri și cratere. Este o plăcere să privește aceste conuri în Mț.
Oașului, Mț. Gutâilului, Mț. Țibleșului.

-Relieful litoral, evident este situat pe litoral. Acesta cuprinde delta, lagune, faleze sau plaje.

6. RELIEFUL STRUCTURAL

7. ORIENTAREA CULMILOR SAU VĂILOR

Se poate vedea pe hartă după direcția de curgere a apelor curgătoare.
A se vedea orientarea văilor în Anexa 1. Formele de relief – caracteristici si ANEXA 2.
UNITĂȚILE DE RELIEF ALE ROMÂNIEI – CARACATERSTICILE RELIEFULUI

7. FRAGMENTAREA
A se vedea fragmentarea reliefului în Anexa 1. Formele de relief – caracteristici si
ANEXA 2. UNITĂȚILE DE RELIEF ALE ROMÂNIEI –
CARACATERSTICILE RELIEFULUI

4
 ANEXA 1. FORMELE DE RELEF

CARPAȚII ORIENTALI
Grupa de Nord
Geologie: cele 3 șiruri de roci (o dată le mai scriu aici! Ar trebui să le știi): roci
vulcanice în V, șisturi cristaline în C și fliș în E
Modul de formare: prin încrețirea scoarței în orogeneza alpină
Altitudinea maximă : 2.303 m Rodnei
Tipuri de relief. Atenție aici vom face corelații: dacă avem roci vulcanice automat
vom avea și relief vulcanic (cu conuri și cratere), iar dacă altitudinea este peste 2000 m vom
întâlni relief glaciar. Ai înțeles? Chestiile acestea se vor repeta de multe ori, așa că tot le vei
știi până la urmă.
Orientarea culmilor: NV-SE
Relieful este fragmentat, adică are depresiuni
Grupa Centrală
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – cele 3 șiruri de roci
Hmax – 2.100 m Munții Călimani
Tipuri de relief – : glaciar (știm din ce cauză) și vulcanic din cauza rocilor. Se adaugă
relieful carstic cu Cheile Bicazului.
Orientarea culmilor: NV-SE
Relieful este fragmentat, adică are depresiuni
Grupa Sudică (sau a Curburii)
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – atenție în această grupă apare doar flișul
Hmax – 1.957 m Munții Ciucaș
Tipuri de relief – carstic
Orientarea culmilor: aici Carpații se curbează, de unde și denumirea, iar culmile au o
orintare NE-SV
Relieful este fragmentat, adică are depresiuni (una mare: Depresiunea Brașovului)
Carpații Meridionali
Grupa Bucegi
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – grupa aceasta fiind la extremitatea E a Meridionalilor va avea calcare și
conglomerate, dar și șisturi cristaline ca restul Meridionalilor
Hmax – 2.505 m Munții Bucegi, Vf. Omu
Tipuri de relief – carstic
Relieful este masiv; alt aspect important al reliefului este platoul Bucegilor, partea
superioară a acestora care este netedă cu niște forme ciudate: Babele și Sfinxul
Grupa Făgărașului
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline
Hmax – 2.545 m Munții Făgăraș, Vf. Moldoveanu
Tipuri de relief – glaciar
Relieful este masiv; este cea mai înaltă și mai masivă grupă din țară
Grupa Parângului
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline
Hmax – 2.519 m Munții Parângului
Tipuri de relief – glaciar

5
 Relieful este masiv
Grupa Retezat-Godeanu
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline și calcare (căci este la extremitate, da?)
Hmax – 2.509 m Munții Retezat
Tipuri de relief – glaciar și carstic
Relieful este masiv
Carpații Occidentali cu:
Grupa Banatului
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline și calcare
Hmax – 1.446 m Munții Semenicului
Tipuri de relief – carstic, cu peștera Comarnic
Relieful este fragmentat
Munții Poiana Ruscă
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – șisturi cristaline
Hmax – 1.447 m Vf. Padeșu
Grupa este masivă fiind formată doar din Munții Poiana Ruscă
Munții Apuseni
Mod de formare – orogeneza alpină
Geologia – „mozaic petrografic”, adică o varietate foarte mare de roci
Hmax – 1.849 m Munții Bihorului
Tipuri de relief – carstic (cheile Turzii, peșterile Vadului, Crișului, Vântului,
Scărișoare, Urșilor)
Relieful este foarte fragmentat; specifice sunt aici depresiunile golf de pe latura vestică
Subcarpați
Subcarpații Moldovei
Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații
Geologia – gresii, marne și argile
Hmax – 911 m Culmea Pleșului
Relieful este format din dealuri și depresiuni
O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită
dintr-un singur șir de dealuri și depresiuni
Subcarpații de Curbură
Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații
Geologia – gresii, marne și argile
Hmax – 996 m Măgura Odobești
Relieful este format din dealuri și depresiuni
O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din
două șiruri de dealuri și depresiuni
Subcarpații Getici
Mod de formare – prin încrețirea scoarței, odată cu Carpații
Geologia – gresii, marne și argile
Hmax – 1218 m Dealul Chiciora
Relieful este format din dealuri și depresiuni
O caracteristică o reprezintă faptul că această grupă a Subcarpaților este alcătuită din
depresiuni mici, la E de Olt și depresiuni mari, la V de Olt
Depresiunea Colinară a Transilvaniei
Mod de formare – prin scufundarea acestei regiuni și umplerea treptată cu sedimente

6
 Geologia – gresii, marne și argile
H medii de 400-500 m
Relieful este format din dealuri și este înclinat pe direcția E-V (chestia asta cu
înclinarea se observă ușor dacă privim orice hartă pe care sunt redate râuri; în cazul de față se
observă foarte clar că Mureșul, Târnavele și Someșul curg spre V )
Specifice sunt aici domurile (în partea C și S)
Podișul Dobrogei
Mod de formare – prin încrețirea scoarței în orogenezele caledoniană și hercinică
Geologia – șisturi verzi, granit, calcare, dar și gresii, marne și argile
Hmax – 467 m Munții Măcinului
Relieful este format din dealuri joase (200-300 m)
Tip de relief – carstic (Peștera La Adam) și ruiniform
Are o dublă înclinare: partea de N (Masivul Dobrogei de Nord) spre E, iar partea de
sud (Podișul Dobrogei de Sud) spre V
Podișul Getic
Mod de formare – prin sedimentare
Geologia – gresii, marne, argile și pietrișuri
H medii de 300-500 m
Relieful are caracter de piemont
Interfluviile sunt înguste în N și largi în S
Podișul Mehedinți
Mod de formare – prin încrețirea scoarței,
Geologia – șisturi și calcare
H medii– 400-500 m
Relief carstic (Peștera Topolnița)
Dealurile de Vest
Mod de formare – prin sedimentare
Geologia – gresii, marne și argile iar în partea de N șisturi cristaline (îți amintești de
munții scufundați?)
H medii – 200 m
Au caracter de piemont
Înclinare E-V
O caracteristică o reprezintă faptul că pătrund în depresiunile golf (ale Apusenilor)
și nu în ultimul rând, în N apar acei „munți înecați”
Câmpia de Vest
Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări (Marea Panonică)
Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess
Hmax – 137 m Câmpia Vingăi
Relieful cuprinde câmpii înalte (au peste 100 m altitudine și sunt ferite de inundații)
și câmpii joase (sub 100 m, inundabile). Apar și câmpii cu dune.
Este înclinată, așa cum ai observat deja, pe direcția E-V
La fel ca Dealurile de V și această unitate pătrunde în depresiunile golf
Câmpia Română
Mod de formare – prin sedimentare pe locul unei foste mări
Geologia – nisipuri, pietrișuri, loess
Hmax – 300 m Câmpia Piteștilor
Relieful cuprinde câmpii înalte, câmpii joase, câmpii netede, câmpii cu dune
Este înclinată pe 2 direcții: N-S (în jumătatea vestică) și V-E (în partea estică)
Specifice sunt aici crovurile
Delta Dunării

7
 Mod de formare – prin acțiunea a 3 factori (Dunărea cu aluviunile sale, mareea mică
și curenții marini)
Doar 13% din suprafața deltei reprezintă uscat. Aceste porțiuni de uscat se numesc
grinduri
Apele de aici cuprind: brațele Dunării (Chilia, cel mai nordic, Sulina, brațul central,
cel mai scurt și mai navigat și brațul Sf. Gheorghe), canale, lacuri, bălți
Hmax – 12,4 m Grindul Letea

8
 ANEXA 2. UNITĂȚILE DE RELIEF ALE
ROMÂNIEI – CARACATERSTICILE
RELIEFULUI
UNITA SUBUNITĂŢI MOD DE FORMARE ALTITUDINI TIPURI DE ROCI TIPURI DE RELIEF
TEA DE DE (m)
RELIEF RELIEF
CARPAŢII prin cutarea şi înălţarea 2303 roci vulcanice (V) GLACIAR (circuri, văi şi
MARAMUREŞ scoarţei terestre în timpul M-ţii Rodnei roci cristaline(C) creste glaciare)
ULUI ŞI AIorogenezei alpine roci sedimentare VULCANIC (conuri
BUCOVINEI în Vest, în a doua parte a ”fliş”(E) vulcanice)
CARPAŢII neogenului au avut loc PETROGRAFIC (pe tipuri
ORIEN erupţii vulcanice ce a de roci )
TALI CARPAŢII înălţat lanţul m-ţilor. 2100 roci vulcanice (V) VULCANIC (conuri
MOLDO - Oaş, Gutâi, Ţibleş, M-ţii Călimani roci cristaline(C) vulcanice)
TRANSILVANI Călimani, Gurghiu, roci sedimentare PETROGRAFIC (pe
Harghita. ”fliş”(E) calcare- carstic )
CARPAŢII DE - prin cutarea şi înălţarea 1954 - roci sedimentare PETROGRAFIC (pe
CURBURĂ scoarţei terestre în timpul M-ţii Ciucaş “fliş” conglomerate )
orogenezei alpine
GRUPA 2505 Şisturi cristaline DE MODELARE
MUNŢI M-ţii Bucegi acoperite cu o POLICICLICĂ
LOR - prin cutarea şi înălţarea cuvertură de GLACIAR
BUCEGI scoarţei terestre în timpul calcare, CARSTIC (peşteri, chei)
orogenezei alpine conglomerate
CARPAŢII GRUPA 2544 Şisturi cristaline cu DE MODELARE
MERIDIO MUNŢI LOR intruziuni de granite POLICICLICĂ
NALI FĂGĂRAŞ GLACIAR (circuri, văi şi
creste glaciare)
GRUPA 2519 DE MODELARE
MUNŢI LOR Şisturi cristaline, POLICICLICĂ
PARÂNG calcare RELIEF GLACIAR
GR. 2509 Şisturi cristaline, DE MODELARE
MUNŢILOR M-ţii Retezat calcare la POLICICLICĂ
RETEZAT- extremităţi GLACIAR
GODEANU
MUNŢII - prin cutarea şi înălţarea 1446 “mozaic
BANATULUI scoarţei terestre în timpul M-ţii Semenic petrografic” (rocile CARSTIC (peşteri, chei)
orogenezei alpine sedimentare adesea
calcare întrepătrund
CARPAŢII - în a doua parte a şisturile
OCCIDEN Neogenului în sudul M- cristaline şi rocile
TALI ţilor Apuseni au avut loc eruptive)
MUNŢII erupţii vulcanice 1374 Şisturi cristaline cu CARSTIC (peşteri)
POIANA intercalaţii de
RUSCĂ calcare
MUNŢII 1849 “mozaic
APUSENI M-ţii Bihor petrografic” (rocile CARSTIC (peşteri, chei)
sedimentare adesea
calcare întrepătrund

9
 şisturile
cristaline şi rocile
eruptive)

UNITATEA SUBUNITĂŢI MOD DE FORMARE ALTITUDI TIPURI DE ROCI TIPURI DE RELIEF

DE DE NI (m)
RELIEF RELIEF
688m – Dl. RELIEF STRUCTURAL:
PODIŞUL Ciungi - Platouri şi platforme
SUCEVEI structurale
PODIŞUL
RELIEF FLUVIAL
MOLDOVEI
( podiş CÂMPIA - prin sedimentare sub 250m - roci sedimentare: RELIEF DE DEALURI JOASE
MOLDOVEI gresii (în Pod. Procese geomorfologice actuale
monoclinal Sucevei), argile,
orientat NE- RELIEF FLUVIAL
marne, nisipuri,
SV) RELIEF STRUCTURAL: -
pietrişuri.
PODIŞUL 561 m – Dl. cueste
BÂRLAD Doroşan RELIEF PETROGRAFIC: argile
(Colinele Procese geomorfologice actuale
Tutovei) (
alunecări de teren,
pluviodenudare)
RELIEF DE MODELARE
PODIŞUL - prin cutarea şi calcare, granite, POLICICLICĂ
DOBROGEI MASIVUL înălţarea scoarţei - Podişul Casimcei
467 m - M- şisturi verzi (cele mai
este cea mai DOBROGEI terestre în orogeneza RELIEF PETROGRAFIC:
ţii. Măcin vechi roci la
complexă arie DE NORD caledoniană şi suprafaţă de pe - calcare( carstic), granite
geologică şi hercinică teritoriul României) RELIEF LITORAL- ţărm jos
geomorfologic RELIEF PETROGRAFIC:
ă din România. în fundament: - loess (procese de tasare:
în partea de PODIŞUL calcare şi gresii crovuri)
- prin sedimentare sub 200 m
nord este o DOBROGEI la suprafaţă - loess RELIEF LITORAL- ţărm înalt
unitate de DE SUD Procese geomorfologice actuale:
orogen; deplasări de teren, sufoziunea,
în centru o - prezintă un eroziunea liniară, eroziunea
peneplenă: relief uşor torenţială
Pod. Casimcei; ondulat şi văi în şi fenomene de dezagregare a
în sud o canion rocilor
platformă
- este o unitate - prin cutarea şi RELIEF DE MODELARE
PODIŞUL geografică cu înălţarea scoarţei - şisturi cristaline şi POLICICLICĂ
MEHEDINŢI înălţimi terestre în orogeneza
500-600 m calcare
RELIEF CARSTIC: (peşteri,
asemănătoare alpină izbucuri, poduri naturale )
regiunilor RELIEF
deluroase având STRUCTURAL(abrupturi,
o structură suprafeţe structurale, cueste)
geologică şi un
relief
asemănător
munţilor

10
 RELIEF PIEMONTAN
- este o 745m (în - este alcătuit RELIEF FLUVIAL
unitate - prin sedimentare NE) 150- dintr-o succesiune partea de N a P.G. are
PODIŞUL piemontană, 300 m (la de interfluvii sub formă de culmi
GETIC un piemont contactul pietrişuri ( de cu aspect rotunjit iar partea de
relict cu Cp. Cândeşti), sud prezintă platouri
Pliocen- Română) nisipuri, argile piemontane netede (interfluvii
Cuaternar. plane)
DEALURI - structura roci sedimentare:
LE DE D.V. este - prin 597m - argile, marne, RELIEF PIEMONTAN (de
VEST monoclinală, sedimentare Mg. nisip, pietrişuri. eroziune şi acumulare)
- au caracter înclinând (acumulări Şimleu pe alocuri şisturi RELIEF FLUVIAL (terase,
discontinuu uşor de la E piemontane la baza cristaline( Mg. lunci)
fiind la V. zonei montane) Şimleu, C. RELIEF PETROGRAFIC
întrerupte de D.Vest la S 311m - Dl. Codrului) sau roci (şisturi cristaline, roci
văile de Mureș; - Lipovei vulcanice vulcanice)
Crişurilor, D.Vest la N
Mureş, de Mureș
Timişului şi
Begăi
- are o prin sedimentarea RELIEF PETROGRAFIC:
CÂMPIA DE înclinare f. Mări Panonice cu - în câmpiile pe loess
VEST redusă din sedimente aduse de 174 m – înalte: nisip, loess, pe nisip (dune) – relief eolian
- are o lăţime care cauză râuri. Cp. Vingăi pietrişuri; TIPURI GENETICE DE
variabilă (20- râurile au ea a devenit uscat 80 m – Cp. CÂMPII:
60-80 km) în cursuri succesiv în Pleistocen Timişului - în câmpiile câmpii de subsidenţă:
funcţie de meandrate, (câmpiile înalte) şi joase: aluviuni Someşului, Crişurilor,
pătrunderea divagante cu Holocen(câmpiile recente Timişului
ei în zona frecvente joase) câmpii tabulare:
dealurilor ieşiri din C. Aradului, C. Carei
albie, în câmpii piemontane: Vingăi,
trecut. etc.
Cp.Timișului
sau Cp.Vest
la S de
Mureș; -
Cp.Vest la N
de Mureș
CÂMPIA relieful se RELIEF PETROGRAFIC:
ROMÂNĂ caracterizeaz - prin sedimentare pe loess (crovuri, găvane)
ă prin văi 300 m – - nisipuri, pe nisip (dune) – relief eolian
- prezintă o
largi şi Cp. Piteşti pietrişuri, loess, TIPURI GENETICE DE
dublă
interfluvii 5-10 m - aluviuni recente; CÂMPII:
înclinare de
netede Cp. câmpii de subsidenţă:
la N la S
(„câmpuri”) Siretului Titu, Buzăului, Siretului
după cum
cu mici Inferior Inferior
curg râurile
depresiuni de câmpii tabulare: Cp.
şi de la V la E
tasare Bărăganului

11
după cum s- (crovuri) câmpii piemontane: Cp. Piteşti,
au retras Cp. Olteniei, Ploieşti, Târgoviştei,
apele lacului Sect. Olt-
Cuaternar Argeş
Cp.
Bucureştilor
Cp.
Bărăganului

12