Nr.

Denumirea
Crt. unitatii de
relief
1
Munii Alpi

Altitudinea
maxima

UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN EUROPA

Modul de formare
Alcatuire
Tipuri de relief
geologica

Vf. Mont
Blanc
4807m

Cutarea si inaltarea
scoartei in orogeneza
alpina

Sisturi
cristaline si
roci
sedimentare
-doline, calcar,
conglomerate

- relieful glaciar cu
prezena ghearilor
actuali forrmati din roci
dure
- iar n partea de est
relieful carstic dezvoltat
pe calcare i dolomite.

Masivul
Tatra (vf.

Cutarea si inaltarea
scoartei in orogeneza
alpina
La definitivarea lor
au contribuit si eruptii
vulcanice in neogen

-toate tipurile
de roci
isturi
cristaline, roci
vulcanice i
fli

-releif glaciar la peste

2000m
-relief vulcanic
-relief petrograficcarstic, specific etc.
-relief pe conglomerate
-suprafete de eroziune

Cutarea si inaltarea
scoartei in orogeneza
alpina

Sisturile
cristaline
domina + roci
sedimentare

-relief glaciar cu circuri

la peste 2000m, de tip
pirenean -cu creste
glaciare, fara vai
glaciare,ghetari de tip
pirinean
-relief carstic

Munii
Carpai

Gherlakovka,

2655 m)

Munii
Pirinei

3404 m n
vrful Pic
dAneto

Alte caracteristici
-Are lungimea de 1200 km
-se desf sub forma unui arc
- este format din culmi
paralele desfurate pe
direcia general vest-est
ntre Marea Liguric i
Cmpia Panonic
- masivitatea
situai ntre bazinul Vienei
i Valea Timokului, au un
traseu sinuos de aproape
1500m i sunt mai
fragmentai dect Alpii, au
multe depresiuni i culoare
de vale. Etc.
-se desf pe teritoriul statelor:
Slovacia(M Tatra), Polonia,
Ucraina, Romania, Serbia
-cel mai lung lant vulcanic
din Europa
--se desfoar ntre Golful
Biscaya i Marea
Mediteran, au lungime de
400 km i altitudini ce
depesc 3000 m.
-masivitatea remarcabil n
partea central.

Munii
Apenini

In partea
centrala,
vrful Gran
Saso, 2912
m

Cutarea si inaltarea
scoartei in orogeneza
alpina
La definitivarea lor
au contribuit si eruptii
vulcanice

Sisturile
cristaline(roci
metamorfice)
domina + roci
vulcanice,
sedimentare

Munii
Caucaz

vrful
Elbrus,
5642 m

Cutarea si inaltarea
scoartei in orogeneza
alpina

-toate tipurile
de roci
-alctuii din
granite, roci
vulcanice,
calcare i
conglomerate
-roci vulcanie

Munii Alpii
Dinarici

2522m
Vf.
Durmitor

Cutarea si incretirea
scoartei in orogeneza
alpina

Sisturi
cristaleine
-roci
sedimentareDomina
calcarele si
flisul

la nord de Roma apar

i vulcani stini cu
cratere i lacuri
vulcanice: Bolsena,
Trasimeno
-relief glaciar

-un lan montan ce se

desfoar sub form de
culmi paralele n lungul
Peninsulei Italice.
-alc din culmi orientale sau
sisturi paralele pe directia NS
-alunecari de teren , versanti
abrupti in N
-fragmentati de vai, culoare,
depresiuni in S
-vulcani activi(Etna-Sicilia)
Vulcani stinsi(Vezuviu
langa Napoli)
-gheari actuali i
se desfoar pe direcie
prezint un relief glaciar vest-est ntre Marea Neagr
pleistocen i actual.
i Marea Caspic
-relief vulcanic,carstic
-fragmentati de pasuri si
trecatori la inaltime
-domina zinele joase prin
abrupturi puternice de peste
2000-3000m
-sunt masivi si inalti
-relieful carstic

situat in N-V Pen

Balcanice pe terit tarilor:
Croatia, Bosn si Her, mai
putin in Slovenia si
Muntenegru
- se desfoar pe direcia
nord-vest sud-est sub forma
unor iruri paralele de culmi
ale cror cute revrsate spre

Munii
Balcani
(Stara
Planina)

2376 m n
vrful
Botev.

Munii
Pindului

2917 m n
vrful
Olimp.

Munii
Scandinaviei

-In S 2469
m in M.
Goldopigen

Marea Adriatic au dus la

formarea rmului dalmatic
-spre Marea Adriatica se
gaseste tarmul de tip
dalmatic
Cutarea si scoartei in Domina rocile -relief petrografic
sunt in continuarea arcului
orogeneza alpina
cristaline si
carpatic,
sedimentare
-se desfoar pe direcia
( calcare)
general vest-est sub forma
a 2 culmi paralele desprite
de Valea Tundjei.
Cutarea si inaltarea
Domina rocile -relief carstic,
continuarea Alpilor
scoartei in orogeneza cristaline
- ruiniform
Dinarici, ocupand cea mai
alpina
roci
mare parte din Grecia
sedimentare
- situai n sudul Peninsulei
(calcare,
Balcanice, orientai pe
conglomerate
direcia nord-sud
flis)
-munti tineri
Orogeneza caledonica Sisturi
- are gheari montani
- orientai pe direcia
si alpine, prin cutarea cristaline
actuali. -Formele de
general nord-est sud-vest,
si inaltarea sc terestre vechi, puternic relief cele mai frecvente - dup topirea ghearului de
metamorfozat sunt platourile nalte,
calot, au fost antrenai n
e, gnaise i
hornurile, circurile i
micri de nlare pe
granite.
vile glaciare.
vertical. Spre rmul
-predomina
-relief litoral(sisturi si
atlantic se termin abrupt i
sisturile
fiorduri)
prezint numeroase fiorduri.
cristaline care -relief pe roci dure
- nu au creste sau varfuri
dau masivitate
piramidale
reliefului
-au aspectul unor platouri
modelate de calota glaciara

10

- Munii
Scoiei de
Sud

Vf BenNewis
1343m

-Muntii
Penini

893m,vf.Cr
oss Fell

-Munii
Cambrieni
-Munii
Grampian

s-au format pe
structuri caledonice i
hercinice faliate i
modelate de agenii
externi.

Sisturi
cristaline si
roci
sedimentare
-sisturi de
culmi

Relief carstic
Urme glaciare

- sunt situai n Marea

Britanie
- puternic erodati si
faliati
- infatisarea unor
masive

-intruziuni
granitice

nlimi de
600-800 m;
cu altitudini
de 400-700
m;
1182m;

-Munii
Caledonieni
11

Munii Ural

1894 m
(vrful
Narodnaia).

Cutarea si inaltareaa
scoartei in orogeneza
hercinica

Domina rocile
cristaline
-calcar

Relieful se desfoar
sub form de culmi
paralele i cuprinde trei
sectoare:
-sectorul nordic cu
piscuri, morene i vi
glaciare-rel glaciar conti
-sectorul central cu
relief carstic i vulcanic
-sectorul sudic cu aspect
deluros, o peneplen
intens fragmentat de
vi.

este cel mai lung lan de

muni din Europa (peste
2000 km) situat la limita
naturala dintre Europa i
Asia. Sunt orientai pe
direcia general nord-sud,
au altitudinea medie de peste
600 m, puternic fragmentati
cu aspect de deal
-singura unitate hercinica
care pastreaza
caracteristicile unui lant
muntos

12

Masivul

1886 m n

orogeneza hercinic

Domina rocile

-prezint forme variate

-situati in vestul Frantei

Central
Francez

vrful
Mont Dor

13

Messeta
Spaniol

3478 m
Vf. Cerro
de
Mulhacen

14

Munii Vosgi 1429m

i Munii
1424m
Pdurea
Neagr

formai n orogeneza
hercinic,

rocile
cristaline
gresii
-sisturi cu
intruziuni
granitice

15

Masivul
istos Renan

1142m

orogeneza hercinic,

rocile
cristaline

n craterele vechi ale

vulcanilor din regiunea
Eiffel se pstreaz
lacuri de crater numite
maar.

- orientat pe direcia estvest, are altitudini cuprinse

ntre 600 i 800 m.

16

Podiul

1602m

orogeneza hercinic

rocile

-prezint relief tectonic

-ncadrat ntre Colinele

orogeneza hercinic

cristaline(sistu
ri cristaline cu
intruziuni
granitice)
-roci vulcanice
si petice de
calcar
Domina rocile
cristaline
+sedimentare
-intruziuni
granitice si
petice de
calcar Altanira

de relief: relief
vulcanic(conuri si
cratere in N),
carstic(pesteri),
tectonic, cu grabene.

-au fost afectati de eruptiile

vulcanice

-relief glaciar
-culmi numite sierra
-relief ruiniform

-regiune format din

podiuri cu altitudini de 6001000 m, renumitele mesetas,
platouri vlurite i cordiliere
(Munii Cantabrici,
Cordiliera Iberic, Sierra
Morena i Cordiliera
Betic),
-relief petrographic
-apartineau aceluiasi bloc
-relief structural(faliata) granitic unitar
-granite pe roci dure
- au fost separai de grabenul
Rinului. Au altitudini medii
de circa 1400 m i sunt
puternic erodai de agenii
externi;

Boemiei

cristaline

bine dezvoltat.

Ceho-Morave, Munii
Metaliferi i Munii Sudei,
are altitudini reduse
- Partea de nord-vest are
altitudini mai mari, 500-900
m, jumtatea sudic 700-800
m, iar partea nord-estic este
o depresiune de eroziune cu
altitudinea de 200 m;
- situat n partea de nord a
Finlandei
- altitudini medii de 300-400
m, deasupra cruia se ridic
masive izolate mai nalte.
Partea de sud, Podiul
Lacurilor, are altitudinea
cuprins ntre 120 m i 80
m, i este alctuit din culmi
deluroase alungite ce
corespund sectoarelor de
acumulare glaciar, ntre
care se interpun lacurile
glaciare.
- peisajul dominant este cel
al pdurilor de conifere i al
turbriilor, n partea de nord
i peisajul lacustru i pduri
de conifere n sud

17

Podiul
Finlandei

1324m

Orogeneza caledonica Roci

sedimentare

-relief glaciar
- relief uor ondulat

18

Cmpia

min.-28m

-s-a forma prin

- aliniamente de morene - situat ntre unitile

Roci

19

NordEuropean.

max.300m

depunerea de
sedimente
Cp. de subsidenta

sedimentare

glaciare i sandre.
- relief fluvio-glaciar
-relief eolian

hercinice i Marea
Baltic(Polonia) i Marea
Nordului(Olanda), este
intens modelat de ghearii
cuaternari
-Cea mai mare diviziunea a
sa este in C. GermanPoloncu altit sub 200m
- Altitudinile sunt cuprinse
ntre 0-300 m
-in sectorul vestic, unde
sunt poldere
( Olanda), cmpia este sub
nivelul mrii,uscatul fiind
meninut prin ndiguiri
- Cmpia este acoperit la
suprafa de formaiuni
cuaternare glaciare, fluvioglaciare, fluviale, maritime
i eoliene.
-Este o cmpie vlurit,
acoperit cu loess,
fragmentat de numeroase
ruri care se varsa in Marea
Nordului prin estuare si
limane.
-este strabatuta de sisturi si
coline morenice( Col
Pomeraniei si Col Mazuriei)

- Cmpia

C Pitesti-

s-a format prin

Roci

-Relief pe loess:

-este cea mai mare cmpie

Romn

300m
C Siretului
inferior10-20m

depunerea de
Sedimentare
sedimente in lacul
-pietrisuri ,
Getic pe fundamentul nisipuri, loess
Platformei Moesice

aparitia depozitelor pe
loess pe toat ntinderea
cmpiei care a dus la
apariia crovurilor,
gavanelor, padinilor
(Baragan- lacuri sarate)
-Relief pe nisipuri: C
Olteniei pe dreapta
raurilor Ialomita si
Calmatui.

din Romnia
-cea mai importanta regiune
agricola din Rom
- se dezvolt pe stnga
Dunrii, de la DrobetaTurnu Severin pn la
Galai. Cmpia aparine
vastei arii depresionare
dintre Platforma Moesic i
orogenul carpatic
-relief jos, neted cu
interfluvii largi, vai largi, cu
terase si lunci f bine
dezoltate
-C piemontane ( intre V
Argesului si V Siretului):
C Pitesti, C Targoviste, C
Ploiestilor, C Ramnicului
-Campii de subsidenta (de la
E la V Argesului pana la V
Siretului) :C Titu, C
Gherghitu, C Buzaului, C
Siretului inferior
-C tabulare( f netede si de
terase: C Olteniei)
SUBDIVIZIUNI:
-C Olteniei- cea mai veche
-C Olt-Arges- cea mai inalta
( C Pitestilor)
-C Bucurestilor-> C Vlasiei
-C Baraganului- cea mai
ferila

20

- Cmpia
Panonic.

-tanara, formata in
Roci
cuaternar plin
Sedimentare
umplerea unui bazin
tectonic cu sedimente
-s-a format prin
colmatarea Mrii
Panonice
-cp. fluvio-lacustra

-relief fluvial

21

Cmpia

formata prin

-relief fluvio-marin

Roci

-C Estica
-Lunca Dunarii-> de la
Drobeta Turnu-Severin
- este extinsa pe terit
Ungariei, Croatiei, Serbiei,
intre M Dinarici, M Alpi si
M Carpati
-Are un fundament faliat i
czut n trepte, cu
compartimente mai joase
(sub 150 m), i mai nalte
(ntre 150 i 300 m)
dominate de masive
cristaline i muni insulari
(Bakony 704 m, Vertes 480
m,). Cmpia prezint mai
multe diviziuni: Cmpia
Tisei, Cmpia Dunrii de
Mijloc (a Cumaniei),
Cmpia Bratislavei etc.
-campie de acumulare
fluviata
-Este traversat de Dunre i
civa aflueni mai
importani ai acesteia: Tisa,
Drava, Sava i Morava.

- situat n nordul Italiei,

Padului

22

Cmpia
Europei de
Est (Cmpia
Rus. )

28 m n
Cmpia
Caspic,
343 m n
Podiul
Valdai i
463 m n
Colinele
Timan.

colmatarea cu
sedimente carate din
raurile din Alpi a
unui vechi golf al
Marii Ariatice

Sedimentare

-Formata pe structura
veche de podis

Roci
Sedimentare
Sisturi
cristaline si
granite

-nordul acestei cmpii

relieful este dominat de
formele rezultate din
procesul de acumulare
glaciar care se
ntreptrund cu cele
fluvio-glaciare.

ntre Munii Alpi n nord,

Munii Apenini la sud,
Marea Adriatic i Munii
Dinarici la est.
-campie piemontana de
acumlare fluviala
-altitudini reduse(sub
100m), mai ridicate la
contactul cu muntii (300m500m)
-este cea mai ntins cmpie
din Europa, are o suprafa
de 4 mil. km2 i este a doua
cmpie din lume ca
suprafa dup Cmpia
Amazonului.
-Ocup aproape ntreaga
jumtate estic a Europei
Are asectul unei depresiuni
alungite si se desf intre
Marea Caspic, n sud i
pn la Oceanul Arctic n
nord.
-este foarte veche
- Cmpia apare ca o asociere
de cmpii joase, coline i
podiuri vechi(Pod Volgai,
Pod Rusiei Centrale-250m
-s-a forma pe un fundament
precambrian(sist crist si
grantite) larg boltit de calota
apartinand Platformei EsteEuropene,acoperit de

depozite sedimetare
modelate de calota glaciara
pleisotcena. O
caracteristic a acestei
cmpii este i faptul c
marile fluvii au dispunere
nord-sud: Nipru, Don, Volga
etc.
23

- Cmpia
Precaspic

este o cmpie de elf Sedimentare

format, pe de o
parte, prin colmatarea
cu sedimente marine
i retragerea apelor ca
urmare a coborrii
nivelului cu -28 m
sub nivelul Oceanului
Planetar, iar pe de
alt parte, cu aportul
aluviunilor aduse de
apele curgtoare care
se vars n Marea
Caspic (Volga, Ural
etc.).

n partea de sud a
cmpiei, n sectorul
dintre fluviile Volga i
Ural, apar i forme de
relief eolian (dune de
nisip).

-Aceast cmpie este

parazitat de cea mai mare
delt din Europa (Delta
Volgi