Nr. Denumirea Crt.

unitatii de relief 1 Munii Alpi

Altitudinea maxima Vf. Mont Blanc 4807m

UNITATI MAJORE DE RELIEF DIN EUROPA Modul de formare Alcatuire Tipuri de relief geologica Cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina Sisturi cristaline si roci sedimentare -doline, calcar, conglomerate -toate tipurile de roci isturi cristaline, roci vulcanice i fli - relieful glaciar cu prezena ghearilor actuali forrmati din roci dure - iar n partea de est relieful carstic dezvoltat pe calcare i dolomite. -releif glaciar la peste 2000m -relief vulcanic -relief petrograficcarstic, specific etc. -relief pe conglomerate -suprafete de eroziune

Alte caracteristici -Are lungimea de 1200 km -se desf sub forma unui arc - este format din culmi paralele desfurate pe direcia general vest-est ntre Marea Liguric i Cmpia Panonic - masivitatea situai ntre bazinul Vienei i Valea Timokului, au un traseu sinuos de aproape 1500m i sunt mai fragmentai dect Alpii, au multe depresiuni i culoare de vale. Etc. -se desf pe teritoriul statelor: Slovacia(M Tatra), Polonia, Ucraina, Romania, Serbia -cel mai lung lant vulcanic din Europa --se desfoar ntre Golful Biscaya i Marea Mediteran, au lungime de 400 km i altitudini ce depesc 3000 m. -masivitatea remarcabil n partea central.

Munii Carpai

Masivul Tatra (vf.

Gherlakovka,

2655 m)

Cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina La definitivarea lor au contribuit si eruptii vulcanice in neogen

Munii Pirinei

3404 m n vrful Pic dAneto

Cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina

Sisturile cristaline domina + roci sedimentare

-relief glaciar cu circuri la peste 2000m, de tip pirenean -cu creste glaciare, fara vai glaciare,ghetari de tip pirinean -relief carstic

Munii Apenini

In partea centrala, vrful Gran Saso, 2912 m

Cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina La definitivarea lor au contribuit si eruptii vulcanice

Sisturile cristaline(roci metamorfice) domina + roci vulcanice, sedimentare

la nord de Roma apar i vulcani stini cu cratere i lacuri vulcanice: Bolsena, Trasimeno -relief glaciar

Munii Caucaz

vrful Elbrus, 5642 m

Cutarea si inaltarea scoartei in orogeneza alpina

-toate tipurile de roci -alctuii din granite, roci vulcanice, calcare i conglomerate -roci vulcanie Sisturi cristaleine -roci sedimentareDomina calcarele si flisul

-un lan montan ce se desfoar sub form de culmi paralele n lungul Peninsulei Italice. -alc din culmi orientale sau sisturi paralele pe directia NS -alunecari de teren , versanti abrupti in N -fragmentati de vai, culoare, depresiuni in S -vulcani activi(Etna-Sicilia) Vulcani stinsi(Vezuviu langa Napoli) -gheari actuali i se desfoar pe direcie prezint un relief glaciar vest-est ntre Marea Neagr pleistocen i actual. i Marea Caspic -relief vulcanic,carstic -fragmentati de pasuri si trecatori la inaltime -domina zinele joase prin abrupturi puternice de peste 2000-3000m -sunt masivi si inalti -relieful carstic situat in N-V Pen Balcanice pe terit tarilor: Croatia, Bosn si Her, mai putin in Slovenia si Muntenegru - se desfoar pe direcia nord-vest sud-est sub forma unor iruri paralele de culmi ale cror cute revrsate spre

Munii Alpii Dinarici

2522m Vf. Durmitor

Cutarea si incretirea scoartei in orogeneza alpina

Munii Balcani (Stara Planina) Munii Pindului

2376 m n vrful Botev.

2917 m n vrful Olimp.

Munii Scandinaviei

-In S 2469 m in M. Goldopigen

Marea Adriatic au dus la formarea rmului dalmatic -spre Marea Adriatica se gaseste tarmul de tip dalmatic Cutarea si scoartei in Domina rocile -relief petrografic sunt in continuarea arcului orogeneza alpina cristaline si carpatic, sedimentare -se desfoar pe direcia ( calcare) general vest-est sub forma a 2 culmi paralele desprite de Valea Tundjei. Cutarea si inaltarea Domina rocile -relief carstic, continuarea Alpilor scoartei in orogeneza cristaline - ruiniform Dinarici, ocupand cea mai alpina roci mare parte din Grecia sedimentare - situai n sudul Peninsulei (calcare, Balcanice, orientai pe conglomerate direcia nord-sud flis) -munti tineri Orogeneza caledonica Sisturi - are gheari montani - orientai pe direcia si alpine, prin cutarea cristaline actuali. -Formele de general nord-est sud-vest, si inaltarea sc terestre vechi, puternic relief cele mai frecvente - dup topirea ghearului de metamorfozat sunt platourile nalte, calot, au fost antrenai n e, gnaise i hornurile, circurile i micri de nlare pe granite. vile glaciare. vertical. Spre rmul -predomina -relief litoral(sisturi si atlantic se termin abrupt i sisturile fiorduri) prezint numeroase fiorduri. cristaline care -relief pe roci dure - nu au creste sau varfuri dau masivitate piramidale reliefului -au aspectul unor platouri modelate de calota glaciara

10

- Munii Scoiei de Sud -Muntii Penini -Munii Cambrieni -Munii Grampian -Munii Caledonieni

Vf BenNewis 1343m 893m,vf.Cr oss Fell nlimi de 600-800 m; cu altitudini de 400-700 m; 1182m;

s-au format pe structuri caledonice i hercinice faliate i modelate de agenii externi.

Sisturi cristaline si roci sedimentare -sisturi de culmi -intruziuni granitice

Relief carstic Urme glaciare

- sunt situai n Marea Britanie - puternic erodati si faliati - infatisarea unor masive

11

Munii Ural

1894 m (vrful Narodnaia).

Cutarea si inaltareaa scoartei in orogeneza hercinica

Domina rocile cristaline -calcar

Relieful se desfoar sub form de culmi paralele i cuprinde trei sectoare: -sectorul nordic cu piscuri, morene i vi glaciare-rel glaciar conti -sectorul central cu relief carstic i vulcanic -sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplen intens fragmentat de vi. -prezint forme variate

este cel mai lung lan de muni din Europa (peste 2000 km) situat la limita naturala dintre Europa i Asia. Sunt orientai pe direcia general nord-sud, au altitudinea medie de peste 600 m, puternic fragmentati cu aspect de deal -singura unitate hercinica care pastreaza caracteristicile unui lant muntos -situati in vestul Frantei

12

Masivul

1886 m n

orogeneza hercinic

Domina rocile

Central Francez

vrful Mont Dor

13

Messeta Spaniol

3478 m Vf. Cerro de Mulhacen

orogeneza hercinic

cristaline(sistu ri cristaline cu intruziuni granitice) -roci vulcanice si petice de calcar Domina rocile cristaline +sedimentare -intruziuni granitice si petice de calcar Altanira rocile cristaline gresii -sisturi cu intruziuni granitice

de relief: relief vulcanic(conuri si cratere in N), carstic(pesteri), tectonic, cu grabene. -relief glaciar -culmi numite sierra -relief ruiniform

-au fost afectati de eruptiile vulcanice

14

Munii Vosgi 1429m i Munii 1424m Pdurea Neagr

formai n orogeneza hercinic,

-regiune format din podiuri cu altitudini de 6001000 m, renumitele mesetas, platouri vlurite i cordiliere (Munii Cantabrici, Cordiliera Iberic, Sierra Morena i Cordiliera Betic), -relief petrographic -apartineau aceluiasi bloc -relief structural(faliata) granitic unitar -granite pe roci dure - au fost separai de grabenul Rinului. Au altitudini medii de circa 1400 m i sunt puternic erodai de agenii externi; n craterele vechi ale vulcanilor din regiunea Eiffel se pstreaz lacuri de crater numite maar. - orientat pe direcia estvest, are altitudini cuprinse ntre 600 i 800 m.

15

Masivul istos Renan

1142m

orogeneza hercinic,

rocile cristaline

16

Podiul

1602m

orogeneza hercinic

rocile

-prezint relief tectonic

-ncadrat ntre Colinele

Boemiei

cristaline

bine dezvoltat.

Ceho-Morave, Munii Metaliferi i Munii Sudei, are altitudini reduse - Partea de nord-vest are altitudini mai mari, 500-900 m, jumtatea sudic 700-800 m, iar partea nord-estic este o depresiune de eroziune cu altitudinea de 200 m; - situat n partea de nord a Finlandei - altitudini medii de 300-400 m, deasupra cruia se ridic masive izolate mai nalte. Partea de sud, Podiul Lacurilor, are altitudinea cuprins ntre 120 m i 80 m, i este alctuit din culmi deluroase alungite ce corespund sectoarelor de acumulare glaciar, ntre care se interpun lacurile glaciare. - peisajul dominant este cel al pdurilor de conifere i al turbriilor, n partea de nord i peisajul lacustru i pduri de conifere n sud

17

Podiul Finlandei

1324m

Orogeneza caledonica Roci sedimentare

-relief glaciar - relief uor ondulat

18

Cmpia

min.-28m

-s-a forma prin

Roci

- aliniamente de morene - situat ntre unitile

NordEuropean.

max.300m

depunerea de sedimente Cp. de subsidenta

sedimentare

glaciare i sandre. - relief fluvio-glaciar -relief eolian

hercinice i Marea Baltic(Polonia) i Marea Nordului(Olanda), este intens modelat de ghearii cuaternari -Cea mai mare diviziunea a sa este in C. GermanPoloncu altit sub 200m - Altitudinile sunt cuprinse ntre 0-300 m -in sectorul vestic, unde sunt poldere ( Olanda), cmpia este sub nivelul mrii,uscatul fiind meninut prin ndiguiri - Cmpia este acoperit la suprafa de formaiuni cuaternare glaciare, fluvioglaciare, fluviale, maritime i eoliene. -Este o cmpie vlurit, acoperit cu loess, fragmentat de numeroase ruri care se varsa in Marea Nordului prin estuare si limane. -este strabatuta de sisturi si coline morenice( Col Pomeraniei si Col Mazuriei)

19

- Cmpia

C Pitesti-

s-a format prin

Roci

-Relief pe loess:

-este cea mai mare cmpie

Romn

300m C Siretului inferior10-20m

depunerea de Sedimentare sedimente in lacul -pietrisuri , Getic pe fundamentul nisipuri, loess Platformei Moesice

aparitia depozitelor pe loess pe toat ntinderea cmpiei care a dus la apariia crovurilor, gavanelor, padinilor (Baragan- lacuri sarate) -Relief pe nisipuri: C Olteniei pe dreapta raurilor Ialomita si Calmatui.

din Romnia -cea mai importanta regiune agricola din Rom - se dezvolt pe stnga Dunrii, de la DrobetaTurnu Severin pn la Galai. Cmpia aparine vastei arii depresionare dintre Platforma Moesic i orogenul carpatic -relief jos, neted cu interfluvii largi, vai largi, cu terase si lunci f bine dezoltate -C piemontane ( intre V Argesului si V Siretului): C Pitesti, C Targoviste, C Ploiestilor, C Ramnicului -Campii de subsidenta (de la E la V Argesului pana la V Siretului) :C Titu, C Gherghitu, C Buzaului, C Siretului inferior -C tabulare( f netede si de terase: C Olteniei) SUBDIVIZIUNI: -C Olteniei- cea mai veche -C Olt-Arges- cea mai inalta ( C Pitestilor) -C Bucurestilor-> C Vlasiei -C Baraganului- cea mai ferila

20

- Cmpia Panonic.

-tanara, formata in Roci cuaternar plin Sedimentare umplerea unui bazin tectonic cu sedimente -s-a format prin colmatarea Mrii Panonice -cp. fluvio-lacustra

-relief fluvial

-C Estica -Lunca Dunarii-> de la Drobeta Turnu-Severin - este extinsa pe terit Ungariei, Croatiei, Serbiei, intre M Dinarici, M Alpi si M Carpati -Are un fundament faliat i czut n trepte, cu compartimente mai joase (sub 150 m), i mai nalte (ntre 150 i 300 m) dominate de masive cristaline i muni insulari (Bakony 704 m, Vertes 480 m,). Cmpia prezint mai multe diviziuni: Cmpia Tisei, Cmpia Dunrii de Mijloc (a Cumaniei), Cmpia Bratislavei etc. -campie de acumulare fluviata -Este traversat de Dunre i civa aflueni mai importani ai acesteia: Tisa, Drava, Sava i Morava.

21

Cmpia

formata prin

Roci

-relief fluvio-marin

- situat n nordul Italiei,

Padului

colmatarea cu sedimente carate din raurile din Alpi a unui vechi golf al Marii Ariatice

Sedimentare

22

Cmpia Europei de Est (Cmpia Rus. )

28 m n Cmpia Caspic, 343 m n Podiul Valdai i 463 m n Colinele Timan.

-Formata pe structura veche de podis

Roci Sedimentare Sisturi cristaline si granite

-nordul acestei cmpii relieful este dominat de formele rezultate din procesul de acumulare glaciar care se ntreptrund cu cele fluvio-glaciare.

ntre Munii Alpi n nord, Munii Apenini la sud, Marea Adriatic i Munii Dinarici la est. -campie piemontana de acumlare fluviala -altitudini reduse(sub 100m), mai ridicate la contactul cu muntii (300m500m) -este cea mai ntins cmpie din Europa, are o suprafa de 4 mil. km2 i este a doua cmpie din lume ca suprafa dup Cmpia Amazonului. -Ocup aproape ntreaga jumtate estic a Europei Are asectul unei depresiuni alungite si se desf intre Marea Caspic, n sud i pn la Oceanul Arctic n nord. -este foarte veche - Cmpia apare ca o asociere de cmpii joase, coline i podiuri vechi(Pod Volgai, Pod Rusiei Centrale-250m -s-a forma pe un fundament precambrian(sist crist si grantite) larg boltit de calota apartinand Platformei EsteEuropene,acoperit de

depozite sedimetare modelate de calota glaciara pleisotcena. O caracteristic a acestei cmpii este i faptul c marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc. 23 - Cmpia Precaspic este o cmpie de elf Sedimentare format, pe de o parte, prin colmatarea cu sedimente marine i retragerea apelor ca urmare a coborrii nivelului cu -28 m sub nivelul Oceanului Planetar, iar pe de alt parte, cu aportul aluviunilor aduse de apele curgtoare care se vars n Marea Caspic (Volga, Ural etc.). n partea de sud a cmpiei, n sectorul dintre fluviile Volga i Ural, apar i forme de relief eolian (dune de nisip). -Aceast cmpie este parazitat de cea mai mare delt din Europa (Delta Volgi