UNITĂȚI DE RELIEF

ASIA
ASIA DE N:
Câmpia Siberiei: 150-300m, are local subsidențe, are câmpii glaciare și fluvio glaciare, văi lari, interfluvii plate, pleistocenă
Pod.Siberiei centrale: între Enisei și Lena, are nuclee vechi precambriene a zi, relief de peneplenă veche, cu zone mai inalte-podișuri-Anabar,
Aldan, rel vulcanic in regiunea Putorama
M.Altai: cutări hercinice, 400m, are aspect de podișuri separate de defilee in lungul afluenților Obi, rel vulcanic și glaciar
M.Salair, Alatau-2000m, caledonici
M.saiani-3000m, alpini
NE siberian-munți alpini-Verhoiask, Kolâma, Cerski, 3000m ,glaciar
Orientul îndepărtat: munți alpini – Anadăr, Koreaci,cu manifestări vulacnice și depresiuni joase
M.Șihote alin/alpini, rel carstic, vulcanic, 2000m
Pen.Kamceatka-rel montan, conuri vulcanice-Kliucev, 150 vulcani din care 20 activi
Kurile-2000m, munți cu vulcani
ASIA CENTRALA ȘI ESTICĂ:
Pod.Armeniei-la S, Se de Caucaz-alpini, 4000m, natură vulcanică
M.Tian Shan, Pamir, Alatau-cutări caledonice și hercinice, 7000m, relief glaciar, deprsiuni tectonice, ghețari;
Pamir-7719m, asociere de munți,rel glaciar, seismicitate, culmi V-E separate de văi, ghețari actuali; Alatau-4700m, herinici ănălțați in orog alpină
Munți, coline, podișuri, câmpii cu stepă deșertic și semideșertic- se datorează climatului temperat continental excesiv; ăntre C Siberiei și
M.Kopet Dag/ depresiunea Lacurilor, Pod Selenge , deș Gobi
Marea C Chineză, C Manciuriei-ari de acumulări aluvionare
Pod de Loess-culoare adânci versanți cu pante, loess pe 200m grosime, inselberguri
Pod Yunnan-calcaros
M. Hinganul Mare și Mic-1900m, cutări paleozoice, văi defilee
Deș Taklimakan, Jungar, Gobi, -depres, tectono erozive, rel de dune, deprsiuni de deflație
Gobi-absența aproape completă a dunelor de nisip
Pod Tibet-rel galacier, ltitudinea medie a regiunii este de peste 4.200 m
Tian Shan-peste 7000m, rel glaciar, depresiuni tectonice-Hami, Turpan-situate sub nivelul mării
ASIA ESTICĂ INSULARĂ
-țărm jos cu golfuri, lagune, delte, construcții coraligene
-câmpii litorale
-in N japoniei-coline, munți vulcanice, 2000m,, rel vulcanic
-în S Japoniei-coline, munți cu rel vulcanic, rel glaciar
ASIA SV
C.Mesopotamiei-fluvială, fluvio maritimă, caracter piemontan parțial, martori de eroziune
Pod Iran-endoreic, cu deș Sărat, deș Lut-argilos
Pod Anatoliei-cutări hercinice, semideșert, lacuri tectonice carstice, martori de eroziune
Pod arabiei saudite-erguri hamade, munți reziduali, ued/uri
M.Anatoliei, Iranului-alpini, 3000-5000m, manifestări postvulcanice
Pod Armeniei-rel vulcanic
ASIA SUD
Pod Decan-peneplene, horsturi, roci /eruptive
M.Gații de E, V
Delte: Gange- Brahmaputra, Indusului
Himalaya-10 vf cu peste 8000m, alpini, șariaj puternic,culmi longitudinale cu depresiuni intramontane, rel glaciar actual si cuaternar,ghețari
Asia SE
-munți alpini, hercinici
-c.Mekong-subsidență activă
AUSTRALIA
Cordiliera australiană-cutări paleozoice, asocieri de horsturi și grabene, vulcanism; tasmania-horst
Deș.Australian-aspect de peneplenă, deș nisipos și pietros-Gibson, Victoria, Marele deșert de Nisip

AMERICA DE NORD

p.Marilor Lacuri-rel pe str monoclinală

p.Labrador-peneplenă, rel glaciar
C. Nord Canadiana-300m, rel glaciar, periglaciar
A.Appalachi-hercinic in sud, caledonic in nord, 2000m, puternic fragmentași, rel glaciar
Florida-pod calcaros, țărm jos
Pod Preriilor-asociere de podisuri piemotane, 800-1500m
C. Mississippi-sub 300m, loess
M.Stâncoși-cutări alpine cu nuclee herinice si vulcanism neozoic; culmi longitudinale seprate de podisuri interioare, rel glaciar, vulcanic defilee;
podișuri interioare-
Columbia, Colorado, Marelui Bazin-1000-2000m, canioane, defilee, horsturi
Alaska-rel montan-Kinley-6193, rel glaciar, vulcanic
Mexic/ Sierre-cutări hercinice, rel vulcanic, glaciar, seisme; pod.Mexican-vulcanic, semiarid
AMERICA DE SUD
 Pod.Braziliei- masiv, 500-2500m, soclu cristalin frecvent la zi, aspect de peneplenă cu sierre, podisuri structurale, creste granitice, căpățâni de
zahar-incelberguri, rel vulcanic
P.Matto Groso-o bombare a cuverturii sedimentare, podisuri, dyke-uri
P.Patagoniei-rel glaciar, platorui, deprsiuni endoreice, platorui vulcanice-mesas
Pampas-asocieri de câmpii, platouri, sierre, depresiuni endoreice
C.Orinoco-fost golf colmatat, relief in trepte
C. Amazoniei-relief in trepte, subsidență, spre Anzi trecerea se face prin piemonturi
Anzii-șiruri paralele separate de depresiuni, podișuri, vulcansm, ghețari, țărm cu fiord in sud
EUROPA

-
Unitati de relief: Caracteristici:
Alpii Scandinaviei -lanţ de munţi caledonici orientaţi pe direcţia generală nord-est sud-vest, au altitudini de peste 2000 m deoarece, după topirea gheţarului de calotă,
au fost antrenaţi în mişcări de înălţare pe verticală. Spre ţărmul atlantic se termină abrupt şi prezintă numeroase fiorduri. Sunt alcătuiţi din şisturi
cristaline vechi, puternic metamorfozate, gnaise şi granite. Altitudinea maximă este de 2469 m şi are gheţari montani actuali. Formele de relief cele
mai frecvente sunt platourile înalte, hornurile, circurile şi văile glaciare. În Munţii Scandinavici se pot deosebi trei sectoare: un sector sudic al
fjellurilor, având extensiunea maximă în lăţime şi altitudinile cele mai ridicate, cu podişuri de 1500-2000 m, peste care se ridică vârfuri
piramidale; un sector central mai jos de 800-1000 m şi un sector nordic care se prezintă sub forma unei creste accidentate şi înguste.Munti
caledonici
Caracteristici principale:
Altitudini peste 2000m
Gheţari actuali şi relief galciar cuaternar
Platouri create de calota-fieldu-ri
Versanţi abrupţi spre ocean
Ins.atlantice(M.Britanie, Irlanda) Relief vechi caledonic, munţi hercinici(Sudul Angliei);podişuri şi câmpii acoperite de sedimente
Munţii Cambrieni, Munţii Penini şi Munţii Cambrieni, Munţii Penini şi Munţii Cambrieni – sunt situaţi în Marea Britanie, au altitudini reduse şi s-au format pe structuri caledonice
Munţii Cambrieni şi hercinice faliate şi modelate de agenţii externi. De la nord spre se desfăşoară: Munţii Caledonieni, cu altitudinea maximă de 1182 m, Munţii
Grampian, cu vârful Ben-Newis 1343 m, Munţii Scoţiei de Sud cu înălţimi de 600-800 m, , Munţii Cambrieni cu altitudini de 400-700 m.

Unitati: Caracteristici:
Mas.Central Francez este format în orogeneza hercinică, prezintă forme variate de relief: relief vulcanic, carstic, tectonic, cu grabene.
Baz.Parisului,Pod.Lorenei;Baz.Londrei Relief de câmpii, coline, struct. monoclinală cu cueste(au unul dintre cele mai tipice reliefuri structurale din Europa)
M.Pirinei(,,cei mai batrani dintre cei se desfăşoară între Golful Biscaya şi Marea Mediterană, au lungime de 400 km şi altitudini ce depăşesc 3000 m. Altitudinea maximă este de 3404 m
tineri,,) în vârful Pic d’Anetro, au gheţari actuali şi masivitatea remarcabilă în partea centrală.Alpini, alt. (Pic D,Aneto-3404m)
Caracteristici principale:sunt formaţi pe cristalin şi sedimentar, au gheţari actuali; prezenţa statului medieval Andorra,relief carstic
M.Alpi(lungime-1250km; latime-120- constituie cel mai important edificiu montan format în orogeneza alpină. Are lungimea de 1200 km, este format din culmi paralele desfăşurate pe
260km) direcţia generală vest-est între Marea Ligurică şi Câmpia Panonică. Principalele caracteristici ale Alpilor sunt altitudinile mari de peste 4000 m
(vârful Mont Blanc, 4807 m), masivitatea, relieful glaciar cu prezenţa gheţarilor actuali, iar în partea de est relieful carstic dezvoltat pe calcare şi
dolomite.
 Cel mai grandios lanţ montan al Europei între M.Ligurica şi C. Panonică;au mişcări neotectonice, depres.intramontane;
Alpii francezi Cutări alpine; Mt.Blanc 4807m, gheţari actuali, relief glaciar
Cutări alpine, rel. Glaciar şi carstic
Cutări alpine, relief galciar, foarte fragmentaţi
Alpii Germaniei Cutări Alpine, relief pe calcare şi conglomerate;relief glaciar, carstic
Alpii Elvetiei Culmi alpine paralele, rel. glaciar, forme carstice
Alpii Italieni
Alpii Austriei
Campia Noord-Europeana Câmpia Nord-Europeană situată între unităţile hercinice şi Marea Baltică şi Marea Nordului, este intens modelată de gheţarii cuaternari. Are
aliniamente de morene glaciare şi sandre. Altitudinile sunt cuprinse între 0-300 m. În sectorul vestic, unde sunt poldere, câmpia este sub nivelul
mării,uscatul fiind menţinut prin îndiguiri. Câmpia este acoperită la suprafaţă de formaţiuni cuaternare glaciare, fluvio-glaciare, fluviale, maritime şi
eoliene.Este o câmpie vălurită, acoperită cu loess, fragmentată de numeroase râuri.

Campia Noord-Europeana-Germania Campie cu coline morenaice, vai glaciare, poldere

Carpatii Carpaţii sunt situaţi între bazinul Vienei şi Valea Timokului, au un traseu sinuos şi sunt mai fragmentaţi decât Alpii, au multe depresiuni şi culoare
de vale. Altitudini de peste 2500 m se întâlnesc doar în Masivul Tatra (vârful Gherlakowka, 2655 m) şi în Carpaţii Meridionali (vârful Moldoveanu,
2544 m). Alcătuirea geologică a Carpaţilor este mai complexă decât cea a Alpilor (şisturi cristaline, roci vulcanice şi fliş) fapt pentru care au mai
multe tipuri genetice de relief
Carpaţii Nord-Vestici(Beskizi Tatra Alt max din toţi Carpaţii in munţii Tatra –Vf Gerlachovka – 2655m, alpini
Vihorlat)
Carpatii Păduroşi- Ucraina Alpini, 200m relief glaciar
Campia Panonica - situată pe cursul mijlociu al Dunării, în Bazinul Panonic, s-a format prin colmatarea Mării Panonice. Are un fundament faliat şi căzut în trepte, cu
compartimente mai joase (sub 150 m), şi mai înalte (între 150 şi 300 m) dominate de masive cristaline şi munţi insulari (Bakony 704 m, Vertes 480
m,). Câmpia prezintă mai multe diviziuni: Câmpia Tisei, Câmpia Dunării de Mijloc (a Cumaniei), Câmpia Bratislavei etc. Este traversată de Dunăre
şi câţiva afluenţi mai importanţi ai acesteia: Tisa, Drava, Sava şi Morava.
- Regiune scufundată, interfluvii intinse, dune, mlaştini, canale ,lacuri – Balaton - lac tectonic

Muntii Dinarici se desfăşoară pe direcţia nord-vest sud-est sub forma unor şiruri paralele de culmi ale căror cute revărsate spre Marea
Adriatică au dus la formarea ţărmului dalmatic.
- sunt alpini, cu culmi paralele, relief carstic(podKarst, pestera Postojna) alt 1000-2000m, ţărm cu riass
Muntii Balcani se desfăşoară pe direcţia generală vest-est sub forma a două culmi paralele despărţite de Valea Tundjei. Altitudinea
maximă este de 2376 m în vârful Botev.
- sunt alpini, au peste 2900m, ca subdiviziuni au: Antibalcani, Podisul Moesiei- Prebalcanic; au relif glaciar in Balcani
Pod Castiliei – Meseta Spaniola – Spania regiune formată din podişuri cu altitudini de 600-1000 m, renumitele mesetas, platouri vălurite şi cordiliere (Munţii
Cantabrici, Cordiliera Iberică, Sierra Morena şi Cordiliera Betică). Altitudinea maximă este de 3478 m;
- subdiviziuni: Castilia veche, Castilia nouă ; au fundament cristalin, cuvertură sedimentară, 500-700m
M Apenini – Italia - un lanţ montan ce se desfăşoară sub formă de culmi paralele în lungul Peninsulei Italice. Altitudinea maximă depăşeşte
2900 m (vârful Gran Saso, 2912 m), iar la nord de Roma apar şi vulcani stinşi cu cratere şi lacuri vulcanice.
- subdiviziuni. Nordici-argiloşi-fliş cutat marnos ;Centrali-şisturi cristaline,calcar; Sudici-eruptiv şi sedimentar; au coline
marginale de o parte şi de alta – Subapenini, Preapenini; carst vulcani-Vezuviu; alt.max.in cei Centrali-peste 2900m
C Padului – Italia Câmpia aluvială; in nord la contactul cu Alpii- regiune piemontana; are cea mai mare densitate a reţelei hidrografice din
Europa
 C Europei de Est/C.Rusă
M Urali(lungime-1700km pe directia N-S)
M Caucaz-Regiunea Caucaziana
Anzi-Aconcagua 6.962 m, 7600km,Stancosi -Mount McKinley din Alaska, cu 6.194 m 5000km, Atlas - Toubkal (4165 m)Ural Muntele Narodnaia (Poznurr, 1895 m)
- este cea mai întinsă câmpie din Europa, are o suprafaţă de 4 mil. km2 şi este a doua câmpie din lume ca suprafaţă după
Câmpia Amazonului. Ocupă aproape întreaga jumătate estică a Europei, de la Carpaţii Păduroşi, în vest, până la Munţii
Ural, în est, şi de la Marea Neagră şi Marea Caspică, în sud şi până la Oceanul Arctic în nord. Are altitudini cuprinse între -
28 m în Câmpia Caspică, 343 m în Podişul Valdai şi 463 m în Colinele Timan. Câmpia apare ca o asociere de câmpii joase,
coline şi podişuri vechi. Din punct de vedere tectonic se suprapune peste Placa Est Europeană, având un fundament
precambrian larg boltit şi modelat de calota glaciară în jumătatea nordică. În nordul acestei câmpii relieful este dominat de
formele rezultate din procesul de acumulare glaciară care se întrepătrund cu cele fluvio-glaciare. O caracteristică a acestei
câmpii este şi faptul că marile fluvii au dispunere nord-sud: Nipru, Don, Volga etc.
-are fundament precambian; este o asociere de câmpii podişuri ,coline; alt -28m (M. Caspică) şi 300m; câmpii cu
morene ,loess ,podişuri peneplenizate (P.Central Rus ,P.Volgai) şi coline
- este cel mai lung lanţ de munţi din Europa (peste 2000 km) situat la limita dintre Europa şi Asia. Sunt orientaţi pe direcţia
generală nord-sud, au altitudinea medie de peste 600 m şi au înfăţişare de deal, altitudinea maximă de 1894 m (vârful
Narodnaia). Relieful se desfăşoară sub formă de culmi paralele şi cuprinde trei sectoare: sectorul nordic cu piscuri, morene
şi văi glaciare; sectorul central cu relief carstic şi vulcanic şi sectorul sudic cu aspect deluros, o peneplenă intens
fragmentată de văi.
-aparţin cutărilor hercinice; culmi paralele pe 2000 km alt max 1894 – Vf Narodnaia; relief glaciar, carstic, vulcanic,
defilee; cel mai intins lanţ hercinic de pe glob;
- se desfăşoară pe direcţie vest-est între Marea Neagră şi Marea Caspică şi au altitudinea cea mai mare din Europa (vârful
Elbrus, 5642 m). Sunt alcătuiţi din granite, roci vulcanice, calcare şi conglomerate. Au gheţari actuali şi prezintă un relief
glaciar pleistocen şi actual.
M.Caucaz- alpini; 5633m – Vf Elbrus; relief glaciar ; relief structural cu cueste masive
Cuprinde:Caucazul Mare,Caucazul Mic, Transcaucazia(câmpii la M.Caspica şi M.Neagra)Ciscaucazia(lângă M.
Caspica)depresiuni tectonice
Câmpia Precaspică – este o câmpie de şelf formată, pe de o parte, prin colmatarea cu sedimente marine şi retragerea apelor
ca urmare a coborârii nivelului cu -28 m sub nivelul Oceanului Planetar, iar pe de altă parte, cu aportul aluviunilor aduse de
apele curgătoare care se varsă în Marea Caspică (Volga, Ural etc.). Această câmpie este parazitată de cea mai mare deltă
din Europa (Delta Volgăi). În partea de sud a câmpiei, în sectorul dintre fluviile Volga şi Ural, apar şi forme de relief eolian
(dune de nisip).
- Câmpia Mării Negre – numită şi Câmpia Pontică, mărgineşte la nord Marea Neagră, între Delta Dunării, la vest, şi Marea
Azov, la est. La nord vine în contact cu Podişul Volâno-Podolic şi Podişul Doneţului, iar la sud limita este dată de ţărmul
Mării Negre. Alcătuită din depozite paleogene şi neogene, la suprafaţă , câmpia este acoperită cu depozite de loess.
Altitudinea acestei câmpii scade de la nord spre sud, până la 0 m Fâşia litorală este intersectată de văile Nistrului, Bugului
şi Niprului, cu terase bine dezvoltate, iar la vărsare formează limane.