Relieful major al Europei

altitudine medie 330 m

– are o diversitate a formelor de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
tipurile de tarmuri sunt variate: fiorduri in Peninsula Scandinava si Islanda; riass in n-v Frantei;
estuare la Marea Nordului; faleze, limane si lagune la Marea Neagra; delte pentru fluviile
Dunare, Pad s.a.
Unitatile majore morfostructurale

Unitatile majore morfostructurale

Din punct de vedere morfostructural Europa se compune din 2 unitati
– Unitati de platforma
– Unitati de orogen
A. Unitatea de platforma cuprinde: Scutul Baltic, Platforma Est-Europeana.
B. Unitati de orogen

Orogenul caledonian

Munţii Grampian, Munţii

Caledonici, Podisul Casimcei, Muntii Scandinaviei

Orogenul alpin
– s-a format in tertiar
–altitudini mari
-relief glaciar
-apare si in regiuni de
sedimentare (Campia Padului,Campia Panonica)
Unitati : Cordiliera Betica, Pirineii, Alpii, Apeninii, Alpii Dinarici, Carpatii,Caucazul

Orogenul hercinic
(paleozoicul superior)
– se pastreaza in fundamentul unor campii dar si in unele masive izolate
-muntii au altitudini medii
-munti intens erodati
-prezenta horsturilor si
grabenelor (Grabenul Rhinului)
Unitati:
Muntii Ural, Masivul Armorican (Franta); Masivul Central
Francez (Franta); muntii Vosgi;
Padurea Neagra (Germania);
Patrulaterul Boemiei ;Lysa
Gora. Dobrogea de Nord, Iaila
(Crimeea);Meseta Iberica ;
Corsica; Sardinia

iti
 Tipurile de relief din Europa
Tipurile de relief din Europa

- Relieful vulcanic cuprinde vulcanii activi din Islanda, Italia,s.a dar si craterele din Masivul
Central Francez.
- Relieful glaciar creat de calota glaciara in nordul Europei si de ghetarii montani in muntii inalti
- Relieful carstic reprezentat prin pesteri, doline , chei sa. Apare in zonele calcaroase din Podisul
Karst, Alpii
Dolomitici, Carpati
- Relieful litoral este reprezentat prin fjorduri in Europa Nordica, prin tarm dalmatic la Marea
Adriatica prin
delte (Dunare) s.a

Subdiviziuni:
A. Europa Nordica (Peninsula Scandinava, tarile baltice, Danemarca, insulele din nordul
oceanului Atlantic)

Caracteristici generale:
– zona veche (scutul baltic)
– relieful este alcatuit din munti vechi,podisuri (rezultate prin tocirea muntilor) si campii joase
(Skane)
– zona acoperita de glaciatiunea decalota in pleistocen
– prezenta tarmului cu fiorduri (Norvegia, Suedia, Islanda) si skjar
-prezenta reliefului glaciarreprezentat prin morene, vaiglaciare, blocuri eratice, drumlinuri

Unitati:

Alpii Scandinaviei

-2469 m
-cutari caledonice
-relief glaciar (fiorduri)
-versanti mai abrupti spre ocean
-ice-fjeld (zone netezite de calota)

Podisul Norland
– fundamentul este alcatuit din scutul baltic peste care s-a
depus cuvertura sedimentara
– relief glaciar de calota

Campia Skane (Sudul Suediei)

– campie joasa
– granarul Suediei

Islanda

– relief glaciar ( prezenta ghetarilor)

– relief vulcanic ( vulcani activi, platouri de lava)
– gheizere
– tarm cu fjorduri

Peninsula Iutlanda
– relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata cu morene , lacuri si mlastini
(prezenta turbariilor)
– coasta vestica litorala este rectilinie , conturata de dune si nefavorabila navigatiei in timp ce
coasta litorala dinspre Marea Baltica este mai ospitaliera

Tarile Baltice
– relieful este alcaruit dintr-o campie joasa
Relieful din Europa Centrala
Caracteristici generale

– este o regiune cu un relief variat ce coboara in trepte de la sud spre nord. Muntii din sud
(Carpatii si Alpii) sunt tineri ( cutari alpine) si
se continua spre centru si nord cu masive si podisuri vechi si erodate

– prezenta reliefului glaciar de calota in campiile din nord si a reliefui glaciar montan in muntii
din Sud (Carpatii, Alpii)

Unitati

Muntii Alpi

-munti tineri formati in timpul cutarilor alpine

-altitudine mare (4807 vf Mont Blanc)
-prezenta reliefului glaciar ( circuri glaciare, vai , morene, lacuri)
– structura geologica a Alpilor prezinta roci dure in centru ce sunt marginite la exterior de
calcare si gresii

Muntii Carpati

– altitudine maxima varful Gerlachovka (2663 m)

– varietate ptrografica
– prezenta reliefului glaciar
– prezenta unor depresiunei tectonice si vulcanice ( Oas,
Ciuc s.a)

Campia Romana

-prezenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare si de subsidenta)

– relief pe loess, dune de nisip (Campia Olteniei)

Campia Panonica

– Campie fragmentata de vai , dune si mici coline

– este asezata peste o zona de orogen ( fundamentul alpino-carpatic)

Campia Germano Poloneza

– dupa origine este o campie glaciara

– altitudine sub 200 de m, relief glaciar,(pradoline,morene),
lacuri glaciare (Lacurile Mazuriei)
– tarmul baltic si al Marii Nordului este un tarm jos si nisipos

Podisurile si masivele hercinice

– sunt constituite in mare parte din masive cristaline si

nuclei granitici
– altitudine redusa si fragmentare mare
– existenta unor zone inalte numite horsturi si a unor zone
joase numite grabene

Unitatile ce apartin de Podisurile si masivele hercinice

Muntii Vosgi

Muntii Padurea Neagra (munti granitici acoperiti spre exterior de calcare)

Masivul Sistos Rhenan (altitudini sub 1000 m, prezenta vailor antecedente , lacuri de tip maar in
regiunea Eifel)

Masivul Boemiei (Padurea Boemiei,Muntii Metaliferi, Sudetii, Colinele Ceho Morave)

Podisul Lisa-Gora (611 m)

Muntii Macin

Bazinul Franconiei

Culoarul tectonic al Rhinului

Relieful din Europa Vestica
Europa Vestica (Franta, Marea Britanie, Irlanda, Benelux)

Caracteristici generale

– este o regiune cu un relief variat in care se intalnesc toate formele de relief ce au varste de
formare diferita
– existenta tarmurilor cu riass (S-v Irlandei, N-V Frantei) , cu estuar (Sena), delta (Rhon) si
poldere (Olanda)
– prezenta reliefului glaciar montan (in Alpi) si a reliefului glaciar de calota ( Arhipelagul
Britanic)

Unitati caledonice

Scotia de Nord
Relieful Scotiei este alcatuit din horsturi ( Muntii Grampian,muntii Scotiei de Sud) si grabene
( santul tectonic Glen More s.a)
Irlanda de Nord

Unitati hercinice

Muntii Penini,, Cambrieni , Snowdon (blocuri muntoase fragmentate si peneplenizate)

Podisul Brabant, Podisul Ardeni, Masivul Central Francez (platouri peneplenizate, relief carstic,
cratere vulcanice)
Masivul Armorican

Unitati alpine

Muntii Alpi
Muntii Pirinei

Bazine de sedimentare

Bazinul Parisului ( relief de cueste, roci sedimentare)

Bazinul Londrei ( prezinta asemanri de peisaj cu bazinul Parisului)
Relieful din Europa Sudica
Peninsula Iberica

Unitati montane:

Muntii Pirinei (munti tineri, ghetari de circ, altitudine maxima 3407 m, varietate petrografica)
Muntii Iberici (munti hercinici formati din gnaise granite si cuartite)
Cordiliera Betica ( 3478 m vf Mulhacen, cea mai mare altitudine din peninsula Iberica)
Muntii Cantabrici ( munti hercinici josi intens fragmentati)
Muntiii Cataloniei (munti tineri, altitudini cca 1700 m)

Unitati de podis:
Messeta (unitate hercinica, brazdate de zone mai inalte numite sierre, relief de playa )

Unitati de campie:
Campia Andaluziei , Campia Ebro(din punct de vedere genetic este un bazin de scufundare),
Campia Portugaliei

Peninsula Balcanica

Unitati montane

Alpii Dinarici ( munti tineri, relief carstic, dispusi in multe siruri paralele)
Muntii Rilla (2925 m, altitudineamaxima din peninsula Balcanica), Rodopi (unitate hercinice)
Muntii Pindului (munti tineri, forme carstice, altitudine max 2633 m)
Muntii Olimp (2911m)
Muntii Stara Planina ((altitudine maxima 2376 m)
Epirul Albanez

Unitati de podis:
Podisul Prebalcanic, Podisul Miroc

Unitati de campie:
Campia Traciei (formata intr-o
regiune de scufundare)
Campia Maritei
Campia Sava

Peninsula Italica

Unitati montane:

Muntii Apenini (munti tineri, altitudine maxima 2912 m, alunecari de teren in nord, relief carstic
in centru, defilee si culoare in sud, prezenta reliefului glaciar)

Unitati de campie:
Campia Padului (s-a format pe locul unei depresiuni tectonice, prezenta glacisurilor spre
Apenini, litoral cu lagune si delta)
Sardinia (regiune muntoasa alcatuita din granite)
Relieful vulcanic (vulcanii Etna si Vezuviu)
Relieful din Europa Estica
Relieful din Europa Estica (Rusia, Belarus , Ucraina)

Caracteristici generale

– este o regiune cu deschidere in nord la Oceanul Arctic

– relieful este alcatuit in mare parte din campii, dar apar si podisurile (Rusiei Centarale, Donet)
sau muntii (Ural, Caucaz)
– relieful se dezvolta peste platforma precambriana

Muntii Caucaz

– munti tineri formati in mezozoic

– prezenta reliefului glaciar
– altitudine maxima 5633 m
-varietate petrografica ( calcare, granite si conglomerate)

Muntii Ural

– munti vechi hercinici

– altitudinea maxima este de 1849 m (vf Narodnaia), iar lungimea catenei montane este de
peste 2000 de km
– prezenta unor vai glaciare si morene ( in special in compartimentul nordic)

Relieful platformei Europei de Est

– asociere de campii podisuri si coline ce se intind pe o

suprafata mare
– fundament de platforma veche precambriana
– relief glaciar ( morene, lacuri)
– altitudine maxima 367 m in podisul Donet
– fluviile au dispunere nord-sud (Volga, Don)
Subunitati:
– campii (Campia Peciora, Volgai, Ponto-Caspica s.a)
– podisuri (Central-Rus, Volgai)
– coline (Timan)

Crimeea

– altitudine maxima se intalneste in muntii Iaila (1543 m)

Europa Nordica
Europa Nordica este alcatuita din Peninsula Scandinava, Tarile baltice, Danemarca si Insulele
din nordul oceanului Atlantic

1. Caracteristici generale
– zona veche (scutul baltic)
– relieful este alcatuit din munti vechi,podisuri (rezultate prin tocirea muntilor) si campii joase
(Skane)
– zona acoperita de glaciatiunea de calota in pleistocen
– prezenta tarmului cu fiorduri (Norvegia, Suedia, Islanda) si skjar
-prezenta reliefului glaciar reprezentat prin morene, vai glaciare, blocuri eratice, drumlinuri

2. Unitati de relief din Europa Nordica

2.1 Alpii Scandinaviei

-2469 m
-cutari caledonice
-relief glaciar (fiorduri)
-versanti mai abrupti spre ocean
-ice-fjeld (zone netezite de calota)

2.2 Podisul Norland

– fundamentul este alcatuit din scutul baltic peste care s-a

depus cuvertura sedimentara
– relief glaciar de calota

2.3 Campia Skane

– campie joasa
– granarul Suediei
2.4 Islanda

– relief glaciar ( prezenta ghetarilor)

– relief vulcanic ( vulcani activi, platouri de lava)
– gheizere
– tarm cu fjorduri

2.5 Peninsula Iutlanda

– relieful este reprezentat printr-o campie joasa presarata
cu morene , lacuri si mlastini (prezenta turbariilor)
– coasta vestica litorala este rectilinie , conturata de dune
si nefavorabila navigatiei in timp ce coasta litorala dinspre Marea Baltica este mai ospitaliera

2.6 Tarile Baltice – relieful este alcaruit dintr-o campie joasa

 Relieful major al Romaniei
Caracteristici:
– varietatea reliefului ( sunt prezente toate tipurile de relief)
– proportionalitatea ( ponderea treptelor de relief este aproximativ egala cca 30%)
– dispunerea simetrica in trepte concentrice (pornind dinspre depresiunea Transilvaniei)
– complementaritatea (alterneaza treptele de relief). Ex:in munti exista depresiuni,

Unitati morfostructurale:
– Unitati de platforma ce constituie fundamentul unitatilor de la exteriorul arcului carpatic
(exceptie Dobrogea
Centrala)
– Unitatea de orogen rezultata la contactul intre placile tectonice (valaha, moesica, panonica,
transilvana,esteuropeana.).
Unitati: Carpatii, Subcarpatii, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Mehedinti).

Tipuri de relief:
– Relieful glaciar( circuri, vai, morene) a fost creeat de ghetari in pleistocen si se gasete la
peste 1800 m.
– Relieful eolian este reprezentat prin dune de nisip si se gaseste in Campia Carei, Campia
Olteniei, Delta Dunarii,
Bepresiunea Brasov
– Relieful vulcanic apare in estul Carpatilor Orientali pe aliniamentul Oas, Gutai , Tibles,
Calimani, Gurghiu,
Harghita.dar si sub forma unor maguri (Magura Uroi).
– Relieful carstic apare in zonele de deal/podis ( Podisul Mehedinti, Dobrogei, Subcarpatii
Curburii)si munte (flisul sedimentar din Orientali, Sudul Meridionalilor, Occidentali). Formele de
relief sunt :pesterile, cheile, avenurile , dolinele s, a.
– Relieful creeat prin eroziune diferentiata este reprezentat prin forme ciudate de tipul
coloanelor, babelor, sfincsilor.
Apare in Bucegi (Sfinxul, Babele) , Ciucas(Tigaile Mari), Ceahlau(Panaghia, Caciula
Dorobantului, Calimani (12 apostoli), Podisul Somesan (Gradina Zmeilor) s.a.
– Relieful litoral este reprezentat prin lagune (Razim), limanuri (Techiorghiol), faleze , plaje s.a.
 Muntii Carpati
Caracteristici
-se desfasoara intre bazinul Vienei si valea Timocului
-sunt munti tineri
-varietate petrografica
-altitudinea maxima 2544 m in vf Moldoveanu
-varietatea formelor de relief (relief petrografic, carstic, glaciar)
-reprezinta un castel de ape (de aici izvorasc majoritatea raurilor din Romania)
-prezinta etajare bio-pedo-climatica

Carpatii Orientali
se desfasoara de la granita cu Ucraina pana la valea Prahovei
– altitudinea maxima se intalneste in muntii Rodnei (2303 m)
– prezenta depresiunilor vulcanice (Oas, Bilbor, Borsec, Ciuc)
– varietate petrografica (roci vulcanice in vest, sisturi cristaline in centru roci sedimentare in
zonele de flis)
– prezenta reliefului glaciar (Rodnei, Calimani), a reliefui carstic (Hasmasu Mare, Rodnei),
reliefului vulcanic ( Oas, Gutai, Tibles,Calimani, Gurghiu, Harghita), a reliefului ruiniform
(Ceahlau, Ciucas), reliefului structural (Rarau, Ceahlau) s.a
Sunt alcatuiti din 3 grupe (nordica,
centrala , sudica

Carpatii Meridionali
Caracteristici ale Carpatilor Meridionali:

– se desfasoara intre Valea Prahovei si Culoarul Timis- Cerna

– sunt cei mai inalti munti din Romania (11 varfuri depasesc 2500 m)
– sunt alcatuiti predominant din roci cristaline dar apar si rocile calcaroase spre extremitati
(Buila, Piatra Craiului)
– dezvoltarea larga a reliefului glaciar
– prezenta unor defilee(Jiu, Olt)
– relief semet reprezentat prin creste si versanti abrupti

1) Grupa Bucegi:
Muntii Bucegi (alt max 2505 m, relief glaciar [lacul Malaesti], relief ruiniform [Sfinxul, Babele],
relief carstic ( Mecetul Turcesc)
Muntii Piatra Craiului (alt max 2237m, relief carstic, mase de grohotis, sinclinal suspendat)
Muntii Leaota (alt max 2133m, roci cristaline)
Culoarul Rucar- Bran (regiune joasa)

2) Grupa Fagaras:
Muntii Fagaras (alt max 2544 m, relief glaciar [lacul Balea], cea mai lunga creasta montana
carpatica)
Muntii Iezer (alt max 2462 m)
Muntii din sudul grupei (Cozia, Ghitu, Frunti)
Depresiunea Lovistei (tectonica)

3) Grupa Parang:
Muntii Parang alt. max. 2519 m,
relief glaciar, relief carstic(Pestera
Muierii)
Muntii Lotru
Muntii Sureanu
Muntii Capatanii
Muntii Candrel
4) Grupa Retezat:
Muntii Retezat (alt max 2509 m, aici
se gaseste cel mai adanc si cel mai
extins lac glaciar, cel mai mare
numar de vai glaciare)
Muntii Godeanu
Muntii Valcan
Muntii Tarcu
Muntele Mic

Carpatii Occidentali
– sunt cuprinsi intre Somes (in nord) si Dunare (in sud)
– au altitudini mici
– varietate petrografica
– fragmentare mare
– cei mai populati munti din Romania
– dezvoltarea mare a reliefului carstic (in Apuseni si muntii Banatului)
– prezenta depresiunilor de tip golf (Beius) si a depresiunilor tectonice
1) Muntii Banatului (muntii Semenic, Almajului, Aninei, Dognecei, Locvei)
2) Muntii Poiana Rusca
3) Muntii Apuseni (Bihor, Vladeasa,Gilau, Muntele Mare,Metaliferi,Trascau, Zarand, Codru-
Moma,
Padurea Craiului, Plopis, Meses)
 Subcarpatii Romaniei
–se desfasoara intre valea Moldovei si valea Motrului
– s-au format prin cutarea sedimentelor
– regiune deluroasa aflata la exteriorul Carpatilor
– sunt alcatuiti predominant din roci sedimentare (gresiii marne, argile)
– se prezinta sub forma unor dealuri separate de zone depresionare

Subcarpatii Moldovei

– se desfasoara intre valea Moldovei si valea Trotusului

– au un singur aliniament de dealuri si un singur aliniament de depresiuni

Subcarpatii Curburii

– se desfasoara intre valea Trotusului si valea Dambovitei

– au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni
– frecventa mare a alunecarilor de teren
– prezenta vulcanilor noroiosi (Paclele, Arbanasi) si a focurilor vii (Andreiasu)

Subcarpatii Getici

– se desfasoara intre valea Dambovitei si valea Motrului

– au 2 aliniamente de dealuri si 2 aliniamente de depresiuni
 Depresiunea Transilvaniei
–inaltimile sunt cuprinse intre 400- 800 m
– prezenta stratelor boltite numite domuri (din ele se extrage gaz metan)
– prezenta cutelor diapite ( Praid, Ocna Sibiu)
– prezenta reliefului structural (cueste)
– existenta alunecarilor de teren numite glimee
– prezenta unor depresiuni situate la contactul cu muntii (Fagaras, Sibiu)
Subunitati:
– Podisul Somesan
– Campia Transilvaniei
– Podisul Tarnavelor
– Dealurile si depresiunile peritrensilvane (Fagaras, Sibiu, culoarul Alba-Iulia –Turda; dealurile
de la contactul cu muntii Orientali
 Podisurile din Romania
Podisurile din Romania
Podisul Moldovei
– se suprapune peste platforma moldoveneasca si este alcatuit din roci sedimentare
– dezvoltarea mare a reliefului structural (cueste)

Subunitati
Podisul Sucevei
Campia Moldovei
Podisul Barladului

Podisul Getic
– se desfasoara intre Dambovita si Dunare
– raurile au desfasurare n-s
– reprezinta un piemont
Subunitati:
Podisul Candesti
Dealurile Argesului
Podisul Cotmeana
Podisul Oltetului
Dealurile Jiului
Podisul Strehaei

Podisul Dobrogei
Subunitati
Masivul Dobrogei de Nord
-altitudinea maxima 467 m
-este alcatuit predominant din granite dar apar si calcare
-prezenta sisturilor verzi in podisul Casimcei
-aparitia inselbergurilor (zone inalte)

Podisul Dobrogei de Sud

– relief carstic
– strate sedimentare orizontale asezate peste un fundament precambr
 Dealurile si Campia de Vest
Dealurile si Campia de Vest

Dealurile de Vest
– in componenta lor intra roci sedimentare ce s-au asezat peste blocuri cristaline carpatice
scufundate
– se interpun intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest

Campia de Vest
– existenta a 3 tipuri de campii(piemontane, tabulare, de subsidenta)
– creearea de piemonturi si glacisuri la contactul cu dealurile
– campiile inalte au un relief alcatuit din glacisuri si piemonturi , iar campiile joase sunt
mlastinoase
– existenta dunelor de nisip in Campia Carei
Subunitati Campia de Vest
Campia Banatului , Campia Somesului, Campia Crisurilor
 Campia Romana
Campia Romana
– este cea mai mare unitate de campie din tara noastra
– s-a format prin colmatarea lacului cuaternar
– pe suprafata ei se intanesc 3 tipuri de campii:piemontane, tabulare , de subsidenta)
– prezenta reliefului dezvoltat pe loess in Baragan (crovuri, gavane) si a reliefului dezvoltat pe
nisip (dunele de
nisip din campia Olteniei)
– prezenta piemonturilor si a glacisurilor in campiile inalte
Subunitati Campia Romana:
Campiile piemontane (Pitesti, Targoviste, Ploiesti, Ramnicului)
Campii de subsidenta( Titu, Buzau, Siret)
Campii tabulare (Vlasiei, Baragan)
 Clima Europei

Clima Europei

Europa se desfasoara in cea mai mare parte in climatul temperat , dar in partea de nord apare
si climatul rece
Factorii care influenteaza clima Europei
Cresterea latitudinii – prezenta vanturilor de Vest care aduc precipitatii bogate pe tarmurile
Oceanului Atlantic. Daca nu intalnesc bariere montane aceste mase de aer pot inainte si inspre
centrul continentului.
Altitudinea – este un alt factor ce influenteaza clima Europei deoarece modifica parametrii
climatici prin cresterea precipitatiilor, scaderea temperaturii, marirea gradului de
insolatie s. a
Curentii oceanici calzi (curentul Atlanticului de Nord) contribuie la incalzirea tarmurilor pe care
la scalda

Tipurile de climat ce caracterizeza clima Europei

Climatul temperat oceanic

– apare in vestul Europei(Franta, Benelux, Arhipelagul Britanic, V Norvegiei)
– iernile sunt blande (cu temperaturi deseori peste 0 grade
Celsius) iar verile sunt racoroase
– temperaturile medii iarna scad de la 8 grade (in Sud) la -1 grad Celsius (in nord), iar in timpul
verii de la 22 de grade in S la 15 grade Celsius in Nord
– precipitatiile sunt bogate ( din cauza vanturilor de vest) si sunt cuprinse intre 800-1000 mmm
– frecventa ridicata a fenomenului de ceata
– amplitudine termica mica
– bat vanturile de vest
Climatul temperat continental
– se intalneste in centrul si estul Europei devenind cu atat mai excesiv cu cat inaintam spre est
– este supus maselor de aer nordice si continentale
– precipitatiile scad odata cu inaintarea spre est
– precipitatii medii anuale 500-600 mm
Climatul mediteranean
– se extinde peste peninsulele din sudul Europei (din Portugalia pana la Bosfor)
– are 2 anotimpuri
– verile sunt calde si secetoase iar iernile sunt blande
– temperatura medie in luna ianuarie este cuprinsa intre 5-10
grade Celsius, iar in iulie intre 20-25 de grade Celsius
Climatul montan
– se intalneste in muntii ce depasesc 2000 de m
– precipitatiile cresc odata cu altitudinea, temperaturile scad, nebulozitatea creste
Climatul subpolar
– caractrerizeaza Europa Nordica (partea de n)
– rece aproape tot anul cu veri scurte si precipitatii reduse
– precipitatiile cad predominant sub forma de zapada
– actioneaza vanturile polare
– precipitatiile medii anuale sub 500 mm

Principalele vanturi din Europa

Vanturile polare sunt specifice Europei Nordice si sufla dinspre maximile polare spre minimele
subpolare.
Deoarece transporta mase de aer reci, acestea provoaca deseori ingheturi in perioadele calde
ale anului.
Vanturile de Vest bat intre 40-60 grade latitudine nordice si sudica. Caracteristica principala a
acestor vanturi e reprezentata de precipitatiile bogate aduse pe coastele vestice ale
continentelor.
Foehnul este un vant cald si uscat ce apare in Alpi si Carpati. Se formeaza atunci cand o masa
de aer cu un continut oarecare de umezeala escaladeaza un lant montan. Prin ascensiune aerul
se va raci dand nastere fenomenului de condensare si vor aparea precipitatiile. Cand va trece
de culmea montana aerul ramas fara umiditate
devine uscat si se incalzeste.
Bora apare pe litoralul Marii Adriatice si se formeaza prin acumularea aerului rece in spatele
Alpilor Dinarici urmata de prabusirea lui spre tarmurile calde ale Adriaticii. Cele mai mari viteze
se intalnesc in lantul muntos Velebit din Croatia.

Suhoveiul este un vant cald si uscat ce bate dinspre Asia Centrala spre Estul Europei.
Leveche reprezinta denumirea din bazinul mediteranean a vantului Siroco (vant cald si uscat ce
se formeaza in nordul Africii)
 Clima Romaniei

Clima Romaniei
Factorii care determina clima Romaniei
Circulatia maselor de aer
Din vest pe teritoriul tarii noatre patrund masele de aer vestice umede si cu valori de
temperatura moderata
Din nord si nord-vestul Europei vin mase de aer polare ( reci si umede).
Din estul continentului vin mase de aer uscat si rece iarna si calde vara.
Dinspre Marea Mediterana patrund pe teritoriul tarii mase de aer cald si umed.
Desfasurarea Carpatilor impune un climat mai racoros si umed in vest si un climat mai uscat si
cald in sud si sudest.
Altitudinea influenteaza parametrii climatici.
Prezenta Marii Negre influenteaza climatul de pe litoral prin aparitia brizelor si prin impunerea
unei umiditatii mai accentuate.

Clima Romaniei Etajele de clima

Climatul de munte
– se intalneste in regiunile ce depasesc 800 de m
– temperaturi medii anuale cuprinse intre 7 grade Celsius (la poale) si 0 grade pe culmile
montane
– precipitatiile sunt cuprinse intre 800 de mmm( la baza muntelui) si 1200 mm ( pe crestele
montane)
Climatul de dealuri
– se desfasoara intre 300-800 m
– climat de dealuri joase ( 200-500m)
– temperatura medie anuală: 10˚C – 8˚C
– precipitaţii medii anuale, 500mm- 600mm/an
– climat de dealuri înalte (500-800m)
– temperature medie anuală 8˚C
– precipitaţii medii anuale, 600mm- 700mm
Climatul de campie
– sub 300 m
– temperaturi medii anuale de 10-11 grade Celsius
– precipitatii 400-500 mm
– iarna se inregistreaza geruri iar vara secete
Climatul de delta
– este cald si arid cu precipitatii de cca 400 de mm

Influentele climatice din clima Romaniei

In clima Romaniei se intalnesc urmatoarele influente:

Influentele submediteraneene apar in Banat si sud-vestul Olteniei.

Influentele oceanice apar in vest si in centrul tarii.
Influentele de ariditate se regasesc in mare parte din podisul Moldovei, estul campiei Romane si
in Dobrogea.
Influentele scandinavo-baltice apar in Maramures si Podisul Sucevei.
Influentele pontice se resimt pe litoral.

Clima Romaniei Vanturi neperiodice din Romania

Crivatul– sufla in sudul Moldovei si Campia Romana in toate anotimpurile. O ramificatie a lui
patrunde peste culmea Nemirei (Carpatii Orientali) in depresiunea Brasov unde poarta numele
de Nemira.
Austrul vant uscat ce sufla cu precadere vara in vestul campiei Romane si sudul Campiei de
Vest.
Cosava apare in sud vestul tarii (Defileul Dunarii).
Baltaretul se formeaza in baltile Dunariii si sufla spre Baragan.
Vantul Mare este un vant de tip foehn ce bate iarna tarziu si primavara devreme in depresiunile
Fagaras si Sibiu.
Munteanul vant local ce apare in zonele sudice ale Carpatilor Orientali.
Vantul Negru vant fierbinte si uscat ce are efecte nefavorabile pentru culturile agricole. Se
intalneste cu precadere in Dobrogea Sudica.
 Hidrografia Europei

Factorii care influenteaza hidrografia Europei:

– relieful
– configuratia tarmurilor
– factorii climatici
– solurile
Alimentarea raurilor poate fi :
Nivala (din zapezi)
Pluviala (din ploi)
Nivo-pluviala (din ploi si zapezi)
Subterana

Tipuri de scurgere :
-Tipul vestic caracterizeaza raurile din climatul temperat oceanic. Ca urmare a precipitatiilor mai
abundente raurile au un debit bogat tot timpul anului si prezinta un maxim iarna.
-Tipul Central (continental) caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Baltica si Marea Neagra.
Ingheata iarna ( debite mici) si au debite mari primavara ( “ ape mari de primavara” ce produc
viituri)
-Tipul estic este specific raurilor ce se varsa in Marea Caspica
-Tipul Sudic caracterizeaza raurile ce se varsa in Marea Mediterana. Raurile au debite bogate
iarna si mici vara

Clasificarea raurilor dupa modul de varsare:

– rauri ce se varsa prin delte (Ebro, Tibru, Arno, Volga,Dunare, Vistula)
– rauri ce se varsa prin estuar (Sena, Tamisa ,Elba, Garonne)

Lacurile Europei

Clasificarea lacurilor dupa modul de formare:

– glaciare create de ghetarii de calota (Ladoga, Onega, Vaanern)
– glaciare create de ghetari montani (Como, Maggiore, Garda, Celor Patru Cantoane, Geneva)
– lacuri tectonice (Balaton)
– lacuri vulcanice (Albano in Italia, Sf Ana in Carpati, Nemi in Masivul Central Francez)
– lacuri de tip laguna (Zuider)
– lacuri carstice (in Dolomiti, Dinarici)
 Hidrografia Romaniei
Raurile Romaniei
Prezinta in timpul iernii debite minime; primavara ca urmare a topirii zapezilor au loc cresteri ale
debitelor
insotite de viituri; vara din cauza temperaturilor ridicate debitele se reduc. Debitele pot varia si
in functie de marimea bazinului hidrografic si unitatea de relief traversata .

Reteaua de rauri a Romaniei este impartita in 5 grupe astfel:

– Grupa de vest ce are drept colector raul Tisa
– Grupa de sud-vest are colector principal fluviul Dunarea
– Grupa de Sud colector principal Dunarea
– Grupa de Est colector principal Siretul si Prutul
– Grupa raurilor dobrogene – se varsa in Marea Neagra
Superlative hidrografia Romaniei(exceptie fluviul Dunarea)
– raul cu cel mai mare bazin hidrografic este Siret
– raul cel mai lung din Romania este Muresul (803 km)
– raul cu cel mai mare debit este Siret (debit mediu multianual de peste 225 mc/s la vărsare)
– raul cu cele mai multe hidrocentrale este Olt

Lacurile Romaniei
Ocupa o suprafata de 1,1% din suprafata Romaniei.
1.Lacuri naturale
Lacuri de munte Lacuri glaciare: Balea (Fagaras), Bucura (Retezat), Malaesti(Bucegi)
Lacuri vulcanice: Sfanta Ana (Masivul Ciomatu din Carpatii Orientali)
Lacuri de baraj natural(Lacul Rosu)
Lacuri din deal si podis
Lacuri saline ( Telega, Slanic, Ocnele Mari, Ocna Dej, Ocna Sugatag)
Lacuri pe gips (Nucsoara din judetul Arges)
Lacuri situate intre valurile de alunecare
Lacuri din campie Limane fluviale (Mostistea Pe Dunare, Snagov pe Ialomita)
Limane maritime (Techirghiol in Dobrogea)
Lagune ( Razim)

2. Lacuri artificiale
Lacuri de agrement (Herastrau)
Iazuri in Campia Transilvaniei, Campia Moldovei si Campia de Vest
Benturi ( lacuri amenajate de populatie pentru pastrarea apei) in podisul Getic

Lacuri de acumulare (Vidraru pe Arges, Stanca- Costesti pe Prut, Ciunget pe Lotru, Izvorul
Muntelui pe Bistrita
s.a)

Superlative hidrografia Romaniei(lacuri):

– cel mai adanc lac glaciar este Zanoaga (29 m) din Retezat
– cel mai mare lac glaciar dupa suprafata este Bucura (10 ha) din Retezat
– cel mai adanc lac din Romania este Vidraru (150m)
– cel mai mare lac din Romania este Razim
Daca vrei sa inveti mai repede raurile de pe teritoriul tarii noastre joaca-te Raurile Romaniei
 Marea Neagra si Dunarea
Marea Neagra
– suprafata 413 490 km patrati
– reprezinta un rest din Marea Sarmatica
– este o mare continentala ce face legatura cu oceanul Planetar prin stramtorile Bosfor si
Dardanele
– are curenti circulari determinati de vant si o mareescazuta (sub 10 cm)
– salinitate 16-17 la mie pana la 22 la mie in etajul inferior
– tarmul are putine sinuozitati
– la adancimi mari exista un strat de hidrogen sulfurat ce nu permite existenta vietii
– are importanta economica (tarile riverane stabilesc relatii comerciale, zacaminte de petrol si
gaze in
partea de nord-vest, importanta tuiristica, importanta geopolitica si strategica)

Dunarea
– are o lungime de 2860 de km (al doilea ca lungime din Europa)
– Traverseaza 10 tari si 4 capitale ( Viena, Budapesta, Bratislava, Belgrad)
– Izvoraste din muntii Padurea Neagra si se varsa in Marea Neagra prin delta
– este cel mai important rau al Europei datorita sistemului de legaturi economice pe care il
realizeaza
– Pe teritoriul Romaniei Dunarea strabate 1075 de km si prezinta 4 sectoare ( Defileul Bazias –
Gura
Vaii; Gura Vaii-Calarasi; Calarasi-Braila;Braila- Marea Neagra)
 Vegetatia in Europa

Zona arctica si de tundra

– se intalneste pe o fasie restransa intre Capul Nord si muntii Ural
– vegetatia prezinta adaptari la temperaturile scazute (talie mica) si este reprezentata prin
salcie pitica, mesteacan pitic, specii de muschi si licheni
– solurile sunt subtiri, slab formate, de tip scheletic. Apar spodosolurile
– fauna: urs polar, foca, vulpe polara s.a
Zona taigalei – ocupa Nordul Europei si se intinde din Scandinavia pana la muntii Ural (pana la
latitudinea oraselor Stocholm, Sankt Petersburg)
– specii: brad, pin, molid, larice, zada.In locurile mlastinoase apar specii hidrofile (papura, stuf)

– solurile sunt podzolice (acide), soluri turboase in zonele mlastinoase

– animale:ras, castor, urs brun

Zona padurilor de foioase si de amestec

– partea central-vestica a continentului
– padurile de fag se intalnesc in zonele mai umede (vest), iar padurile de stejar prefera zonele
cu temperatura mai ridicata (sud). Cele 2 specii predominante de
arbori se pot gasi in asociatie cu teiul, frasinul, carpenul, artarul , ulmul s.a
Zona stepei – caracterizeaza regiunile cu climat secetos din estul Continentului(ierburi mai
inalte
in pusta ungara, urmeaza Baraganul si Dobrogea, Stepa Pontica si cea caspica).
Izolat stepa apare si in peninsula Iberica
– specii de plante: pir, negara, colilie, paius
– specii de animale: harciog , popandau
– soluri:cernoziomuri
Zona mediteraneana
– cuprinde bazinul Marii Mediterane
– din cauza faptului ca civilizatia umana s-a dezvoltat de timpuriu in aceste zone
mare parte din paduri au fost defrisate rezultand astfel pe locul fostelor paduri
asociatii forestiere de tipul maguis, garigga si friggana
– Specii de plante: stejar vesnic verde, stejar de pluta, laur, cimbru, mirt
– Soluri:terra rosa
– Fauna:vipere, scorpion, sacal, broasca testoasa
Zona de semidesert
– situata in nordul marii
 Resursele naturale ale Europei si Romaniei
Resursele naturale ale Europei

Resursele hidrologice (apa dulce, hidroenergie, ape minerale, termale s.a)

– hidroenergia este dezvoltata in arealele montane ((Norvegia, Italia), pe fluviile mari din
Europa de Est (Nipru, Volga) dar si pe Dunare

– ape geotermale se gasesc in Islanda, Ungaria, zonele vulcanice mediteraneene s.a

– energia mareica (vestul Frantei)

– resursele de apa au o distributie neuniforma fiind mai bogate in nordul continentului si mai
sarace in sud Resursele de sol – cea mai avantajata este regiunea temperata cu soluri
cernoziomice (Campia Est-European, campia Romana s.a)

– solurile sunt folosite pentru culturi in zonele de campie si dealuri sau pentru pasuni in zonele
montane Resursele biosferei – padurile ocupa in Europa 31%, procentul fiind mai mare in
Finlanda si mai scazut in Anglia sau tarile mediteraneene Resursele de subsol

– Carbunii superiori (bazinele Donbass, Peciora, Saar, Petrosani s.a)

– Carbunii inferiori (Cehia,Germania, Serbia)

– Petrol si gaze (Anglia , Norvegia, Olanda, Danemarca s.a)

– Minereu de fier in Suedia (Kiruna); Franta (Lorena) s.a

– Minereuri neferoase -bauxita(litoralul Marii Adriatice, Franta) -aur ( Rusia, Romania, s.a) -
Uraniu (Podisul Boemiei, Apuseni, s.a)

Resursele naturale ale Romaniei

Carbunii

-lignitul se extrage din Podisul si Subcarpatii Getici

-huila se extrage din depresiunea Petrosani, Muntii banatului s.a Carbunele brun se extrage din
bazinul Comanesti, Brad s.s

Petrolul

– se extrage din Campia Romna, Podisul Getic, Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii ,
Sbcarpatii Moldovei, Dealurile si Campia de Vest Gazele naturale

– principalul areal de extractie este reprezentat prin podisul Transilvaniei Minereu de fier in
Poiana Rusca Minereuri neferoase in nordul Orientalilor, Apuseni Minereuri auro-argintifere in
Apuseni
 Harta politica a Europei
Harta politica a Europei in perioada antica si medievala
– primele state apar in mileniile VI-V ih si s-au axat pe activitate pastorala sau
comerciala
– aparitia primului regat antic (micenian) si expansiunea grecilor in spatiul
mediteranean
– aparitia imperiului roman si destramarea lui in anul 395 (Imperiul Roman de Apus si
Imperiul Roman de Rasarit)
– perioada primelor migratii din stepele asiatice (sec III-VI). Mai cunoscute sunt cele
ale gotilor , ostrogotilor, hunilor s a m d
– migratiile din sec VI-X(ungurii, arabii, slavii, bulgarii, avarii s.a)
– dupa sec 8 se remarca expansiunea araba in Sudul Europei, iar in sec XIII apare
imperiul otoman
– marile descoperiri geografice
Harta politica a Europei Perioada moderna (1648-1917)
– aparitia pe harta politica a lumii a unor mari puteri ( Imperiul Rus, Romano-German,
Regatul Frantei, Imperiul Habsburgic s.a)
– expansiunea Frantei sub conducerea lui Napoleon (Sec XIX)
Harta politica in Perioada interbelica(1917-1940)
– dezbinarea unor imperii dupa primul razboi mondial (Rus, Austro-Ungar, Otoman)
– aparitia comunismului in Rusia
Harta politica Perioada 1944-1989
– Europa prezinta acum 2 zone separate de “cortina de fier”. Europa Vestica aflata
sub influenta SUA si Europa Estica aflata sub Influenta U.R.S.S)
Perioada dupa 1989
– caderea comunismului
– divizarea Iugoslaviei, URSS si Cehoslovaciei
– reunificarea Germaniei
– -aparitia de noi state (Kosovo, Muntenegru)
– tendinta de a include in cadrul Europei si alte state situate in zona Caucazului
(Azerbadjan, Georgia, Armenia)
 Populatia Europei
1.Numarul locuitorilor si densitatea populatiei
– evolutia demografica a continentului a fost lenta din sec 3 pana in 1759 ( ca urmare a
epidemiilor, sistemului sanitar precar, invazii, razboaie s.a) si accelerata dupa (ca urmare a
revolutiri industriale, descoperiri vaccinurilor, cresterea randamentului utilizarii terenurilor s.a)
– in anul 1759 erau 140 de milioane locuitori. In anul 1900 populatia Europei a ajuns la 408
milioane locuitori, dupa care a urmat aproape o dublare pana in zilele noastre.
– populatia Europei este de 711 milioane locuitori aproximativ 12% din populatia Terrei
– densitatea medie este de 68 de loc/km patrat, dar exista state in care densitatea poate
ajunge la 1700 de loc/ km patrat-Vatican- (din cauza suprafetei mici) si state in care
densitatea este de doar 2 loc/ km patrat-Islanda-(din cauza reliefului accidentat, climei
aspre, platourilor vulcanice). Cea mai mare
densitate o are Statul Monaco (peste 16000 loc/km patrat)
– majoritatea populatiei traieste in mediul urban ( in Europa Vestica ponderea populatiei
urbane este de
cca 80%)
– este continentul unde se inregistreaza cea mai mare durata medie a vietii (75 de ani)
– sporurile natural si migratoriu sunt in principal negative

2.Mobilitatea populatiei
– fluxurile migratorii se indreapta dinsre estul Europei spre vestul Europei
– exista si un flux migratoriu dinspre alte continente (Africa, Asia)

3.Structurile demografice:
Populatia Europei adaposteste un mozaic de un de popoare in care se vorbesc 128 de
limbi si dialecta se scrie cu 4 alfabete (latin, grec, chirilic si arab)si se practica mai multe
religii.

4.Popoarele Europei

– romanice (italieni, spanioli, portughezi, francezi, romani)

– germanice(germani, englezi, olandezi, suedezi, danezi, islandezi_
– slave (rusii,bulgarii, polonezii s.a)
– alte popoare (ungurii,albanezii, finlandezii)

5.Religiile Europei
Catolicismul in vestul Europei, protestantism in Nord si Arhipelagul Britanic, ortodoxism in
est.
 Populatia Romaniei
Numarul populatiei Romaniei si evolutia numerica
– sec 2 IH Strabon estima populatia Romaniei la aproape un milion locuitori
– primul mileniu a avut o evolutie lenta la sfarsitu sec XIII existand putin peste 2 milioane
locuitori
– sec XIX populatia a ajuns la 10 milioane locuitori (in anul 1891)
– intr-un singur secol populatia Romaniei se dubleaza ajungand la un maxim de 23 de milioane
in1989.Cresterea masiva a populatiei a avut loc dupa anul 1948 ( erau atunci cca 15 milioane
locuitori) din cauza politicilor pronataliste.
– dupa 1989 populatia a inceput sa scada ca urmare a sporului natural negativ si a migratiilor
– in prezent numarul romanilor care traiesc in afara granitelor tarii este apreciat la cca 10
milioane locuitori (Republica Moldova, Peninsula Balcanica, Italia, Spania s.a)
– in prezent populatia Romaniei numara cca 21, 7 milioane locuitori
Repartitia si densitatea populatiei in Romania
– densitatea medie este de cca 100 de locuitori/ km patrat cu valori mai mari in zonele de
campie si
podis, unele depresiuni sau zone cu un spor natural mare si mai scazute in zona montana ,
Dobrogea si Delta Dunarii.
– judetul cu cea mai mare densitate este Prahova (185 loc/km patrat) iar judetul cu cea mai
mica densitate este Tulcea (cca 32 loc/km patrat)
Structura populatiei Romaniei
Structura etnica
Din punct de vedere etnic populatia Romaniei se prezinta astfel:
– romani 89,5%
– maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
– romi 2,5%
– germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
– ucrainieni ruteni 0,3 %
– turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)

Structura confesionala
Din punct de vedere confesional populatia Romaniei este impartita astfel:
– Ortodocsi 89,8%
– Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
– Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
Structura pe grupe de varsta
– Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural
negativ si din cauza cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
Romanii din afara granitelor tarii
– peste 4 milioane traiesc la est si nord de Prut
– la sud de Dunare (aromanii, macedo-romanii, megleno-romanii)
– cca 1 milion de romani in SUA
 Structura etnica a Romaniei
Calatorind intre extremitatile cardinale ale tarii noastre vom constata ca exista regiuni in care
alaturi de romani traiesc si alte nationalitati.

Acestea provin din tarile vecine Romaniei si din populatiile ce au ocupat in trecut meleagurile
noastre. La nivel regional se observa pe harta etnica a Romaniei regiuni multietnice (Banat,
Transilvania, Dobrogea) dar si regiuni in care populatia romaneasca depaseste valoarea de 89%
(Oltenia , Muntenia).

Conform ultimului recensamant pe teritoriul Romaniei etniile sunt repartizate astfel:

1. Romanii au o pondere de 89.5% in cadrul tarii, numarand circa 19.4 milioane

locuitori. Desigur repartitia procentuala este diferita existand pe teritoriul tari judete in
care procentul depaseste 89% (Arges, Valcea, Vaslui, Neamt, Gorj, Vrancea, Iasi)
dar si regiuni in care ponderea scade sub 25% (ex. Harghita, Covasna).
2. Maghiarii sunt majoritari in doua judete (Harghita si Covasna), au o pondere de 6.6%
din populatia tarii si numara aproximativ 1.4 milioane locuitori. Spatial sunt repartizati in
proportie de 66% in 5 judete (Harghita, Covasna, Mures, Bihor, Satu Mare).

Maghiari

3. Rromi au cel mai mare grad de raspandire pe teritoriul tarii. Judetele in care
comunitatile de rromi sunt bine reprezentate apar in Transilvania (Mures, Cluj, Brasov,
Sibiu) si in Oltenia (Mehedinti, Gorj, Olt). In prezent comunitatea rroma din
Romania numara circa 535.000 de locuitori.

Rromi

4. Germanii insumeaza circa 60.000 locuitori si sunt raspanditi cu precadere in judetele

Sibiu, Timis, Satu Mare, Caras Severin, Brasov, Arad. In aceste judete traieste peste
72% din populatia germana.
 Germani

5. Ucrainieniisunt localizati in judetele Maramures (55%), Suceava+Timis(26%).In

Romania exista cca 61.000 de ucrainieni.

Ucrainieni

6. Rusii si lipovenii sunt localizati in Dobrogea (Tulcea, Constanta) dar si in municipiul

Bucuresti (rusii). Aceasta minoritate este reprezentata prin 35.000 de membri.

Rusi

7. Turcii numara aproximativ 32.000 de locuitori si sunt raspanditi in Constanta (peste

75%), Tulcea si Bucuresti (ccca. 18%).
8. Tatarii sunt prezenti in judetul Constanta (peste 98%) si insumeaza aproximativ 23.000
de locuitori.
 Tatari

9. Sarbii apar in judetele din sud vest (Timis -60%, Caras Severin) si inglobeaza o
populatie de cca. 22.000 locuitori.

Sarbi

10. Slovacii reprezinta ultima minoritate ce depaseste 10.000 locuitori pe teritoriul

Romaniei. Sunt repartizati in Bihor (peste 48%), Arad (cca. 33%), Timis si Salaj.
Actualmente numarul lor este de 17.226 locuitori.
11. Bulgarii sunt repartizati in Timis, judetele din sudul tarii si Arad. In prezent numarul lor
este de 8.025 locuitori.

Bulgari

12. Croatii traiesc in judetele Caras Severin (peste 94%) si in judetul Timis, fiind
reprezentati printr-o comunitate de 6.807 persoane.
13. Evreii sunt in numar de 5.787 si sunt repartizati in Bucuresti (42%), Iasi, Timis,
Botosani, Bacau.
Minoritati sub 5000 de locuitori:
Cehii -3941 persoane localizate cu precadere in judetele Caras, Mehedinti, Timis
Polonezii–3559 persoane localizate in Suceava (74%) si Bucuresti
Italienii-3300 persoane localizate in Iasi(cca 33%), Bucuresti, Timis
Chinezii– 2243 persoane localizate cu precadere in Bucuresti (peste 94%)
Armenii-1780 persoane ce traiesc in Constanta (peste 74%)
Ceangaii-1266 persoane localizate in Bacau, Neamt
 Evolutia teritoriului romanesc
–intemeierea coloniilor grecesti la Marea Neagra in secolele VII-VI IH (Istria, Tomis, Calatis)
– aparitia primului stat dac condus de Burebista urmat de statul dac al lui Decebal (sfarsitul sec
I dupa Hristos)
– ocuparea unei bune parti din Dacia de catre romani (105-106) si apatitia oraselor romane
(Apulum, Potaisa,Dierna s.a)
– invazia popoarelor migratoare in sec VI( slavii, urmati de goti , huni)
– aparitia ungurilor in Transilvania (sec IX-X)
– unirea tarilor romane in anul 1600 sub conducerea lui Mihai Viteazu
– 1859 Unirea Principatelor Romane facuta de Alexanru Ioan Cuza
– 1918 infaptuirea Romaniei Mari
– pierderea unor teritorii in urma Pactului Ribentrop Molotov
– instaurarea influentei rusesti dupa cel de al doilea razboi mondial
– caderea comunismului in 1989

Orasele Romaniei dupa vechime

Orase intemeiate de greci (sec VII-VI î.Hr.)
Histria (disparut), Tomis(Constanta), Callatis(Mangalia

Orase aparute in epoca romana

Apulum (Alba Iulia), Ampellum (Zlatna), Drobeta (Drobeta Turnu Severin),Napoca (Cluj
Napoca),Potaisa (Turda),

Orase aparute in epoca medievala( sec XII-XIX )

orasele targuri (Targu Jiu, Targu Frumos, Targu Neamt)
orasele cetate (Sighisoara, Timisoara, Brasov)
orasele capitala -resedinte ale voievozilor (Curtea de Arges, Siret, Suceava, Campulung)

Generatia oraselor capitaliste

Orasele aparute datorita dezvoltarii industriei, agriculturii si transporturilor.
Orasele au aparut acum fie datorita mineritului (Anina), industriei (Hunedoara),
transporturilor (Pascani) , agriculturii (Alexandria) sau turismului ( Vatra Dornei)

Orasele socialiste
In aceasta epoca numarul oraselor a crescut vertiginos din cauza declararii incorecte la
rangul de asezare urbana a unor localitati ce nu indeplineau conditiile de asezare
urbana.
Principalele orase din Romania
Principalele orase din Romania
Bucuresti – capitala tarii, cel mai important centru administrativ, universitar si cultural
– cel mai insemnat nod de transport ( pornesc de aici 8 magistrale feroviare)
– singurul oras cu metrou din Romania
– sediul Presedentiei (Palatul Cotroceni)
– obiective turistice (Palatul Parlamentului, Palatul Cotroceni, Gradina Botanica, Parcul
Herastrau , Arcul de Triumf s.a)
– are cca 2 milioane locuitori

Iasi – cel mai mare oras din estul tarii

– obiective turistice (Palatul Alexandru Ioan Cuza,Palatul Culturii, Biserica Trei Ierarhi
Timisoara – oras situat pe raul Bega
– este cel mai mare din vestul tarii
– este un oras medieval
– obiective turistice (Catedrala Ortodoxa, Stadionul Dan Paltinisanu s.a)

Brasov – cel mai mare centru urban din regiunea montana a tarii
– important centru turistic
– obiective turistice (Biserica Neagra)
– important centru industrial (tractoare, rulmenti)

Craiova – este situat pe raul Jiu

– centru industrial (auto)

Cluj
 Sistemul de orase din Europa
Sistemul de orase din Europa
Datorita faptului ca Europa este un continent bogat mare parte din continent este urbanizata.
Fac totusi exceptie unele tari sarace precum Albania sau Republica Moldova unde predomina
populatia rurala.
Evolutie istorica
Orasele grecesti (Atena , Corint, Marsilla, Histria, Siracuza) rau orase cetati inconjuratea de
ziduri, si construite de regula pe o inaltime . Purtau numele de acropole.
Orasele romane (Roma, Londra, Paris, Viena s.a) erau prevazute cu forumuri, amfiteatre, terme
si alte constructii specifice arhitecturii romane
Orasele medievale( Sevilla, Anvers, Amsterdam, Bruges, Cracovia, Budapesta) oarse cetati
inconjurate de ziduri cu strazi inguste.. Aveau functii comerciale si mestesugaresti.
Orase din epoca moderna ( Manchester, Liverpool)
Megalopolisurile din Europa:
Megalopolisul englez are cca 33 de milioane locuitori si cuprinde orasele: Londra,Birmingham,
Manchester, Liverpool, Nothingham, Leeds s.a
Megalopolisul german dezvoltat in jurul conurbatiei Rhin Rhur. Are cca 25 de milioane locuitori.
Principalele orase sunt: Stutgart, Koln, Frankfurt s.a
Megalopolisul olandez are cca 10 milioane locuitori, principalele orase fiind Amsterdam,
Rotterdam, Haga s.a
Clasificarea oraselor dupa functie
Orase cu functie comerciala (Anvers, Lion)
Orase cu functie industriala (Birmingham, Liverpool)
Orase cu functie financiara (Zurich)
Orase cu functie portuara (Rotterdam)
 Activitatile economice in Europa si Romania
Industria Europei
Industria extractiva
Petrol – In Europa de Est cele mai mari rezerve de petrol le are Federati Rusa (regiunea
VolgaUral;Bazinul Peciora; bazinul Moscovei; zona muntilor Ural). In Europa de Vest zacaminte
importante de petrol se gasesc in Anglia, Norvegia (ambele cu exploatari in marea Nordului) .
Gazele naturale se exploateaza in cantitati mari in Rusia, Anglia , Olanda (Groningen)
Carbunii – Mari rezerve de carbune se intanesc in estul Europei in Ucraina (bazinul Donet);
Rusia.In centrul Europei bazine carbonifere sunt in Germania (Saar), in Cehia
(OstravaKarviana), Polonia (Silezia Superioara). Vestul Europei nu mai extrage carbune ca in
trecut dar Ghid de pregatire profudegeogra.eu 22 se mai gasesc bazine in Anglia (Yorkshire)
sau Franta (Pas de Calais). Minereul de fier – Ucraina (Krivoi-Rog), Suedia (Kiruna, Gallivare),
Franta (Lorena) s.a Prelucrarea acestor resurse se face fie in porturi (Rotterdam, Amsterdam,
Hamburg) fie in apropierea resursei.
Industria energetica
Energia electrica se poate obtine in hidrocentrale (larg raspandite pe raurile din estul Europei si
in zonele montane din Europa); in centrale atomoelectrice(Franta-59 de reactoare, Rusia-31 de
reactoare, Marea Britanie- 23); cu ajutorul centraleleor maremotrice (Le Rance-Franta); cu
ajutorul centralelor solare (Odeillo); prin intermediul centralelor geotermice (Italia, Islanda), sau
prin termocentrale (in tarile bogate in resurse).
Industria constructoare de masini
Industria auto: Germania (Audi, Wolswagen, Audi, BMW s.a) Marea Britanie (Rolls-Royce,
jaguar) Spania ( Seat) Suedia (Volvo) Italia (Fiat, Ferari) Industria constructoare de avioane:
Rusia (Tupolev) Franta (Air Bus, Concorde)
Industria electronica si electrotehnica
Este bine reprezentata in tarile dezvoltate din punct de vedere economic (Germania, Suedia,
Finlanda, Olanda, Marea Britanie).
Industria chimica
Mari producatori mondiali in acest domeniu sunt Germania, Elvetia, Rusia. Industria alimentara
Industria vinului (Franta Italia), branzeturilor (Italia), ciocolatei (Elvetia).
Regiuni industriale din Europa: Regiunea Midlands (Anglia) compusa din orasele Birmingham,
Manchester, Liverpool, s.a Nord estul Frantei (Lorena) Nordul Italiei ( triunghiul industrial
Milano-Torino-Genova) Regiunea Centrala a Moscovei Regiunea Volga-Ural
 Industria Romaniei
Industria extractiva
Huila se exploateaza din bazinul Petrosani, Subcarpatii Getici, Bazinul Somesan Lignit se
extrage din bazinul Motru-Rovinari
Petrol si gaze naturale se gasesc predominant in zona subcarpatica, in zona de campie si in
platforma Marii Negre.Cele mai importante rafinarii sunt in zona prahoveana (Brazi, Ploiesti,
Campina); in Dobrogea (Navodari);in Moldova(Darmanesti , Onesti);in Bihor (Suplacu de
Barcau)
Minereuri feroase se extrag din Apuseni, muntii Banatului, muntii Harghita , importante
centre siderurgice existand la Galati, ResitaTargoviste, Otelul Rosu s.a)
Minereuri neferoase se extrag din Apuseni si Carpatii Orientali Industria energetica -predomina
energia electrica obtinuta in termocentrale – Cele mai importante sunt Turceni (cea mai mare
din tara),Rogojelu s.a. -hidrocentralele – Cea mai mare hidrocentrala este Portile de Fier I (2100
mw). Alte hidrocentrale importante sunt Ciunget (pe Lotru), Vidraru (pe Arges), Izvorul
Muntelui (pe Bistrita) s. a. Cel mai amenajat rau din punct de vedere hidroenergetic este Oltul.
Industria constructoare de masini -locomotive se fac la Resita, vagoane la Arad; autoturisme la
Craiova si Pitesti, nave maritime la Constante, aparate de zbor la Brasov; utilaj minier la
Petrosani. Industria Medicamente (Biofarm Bucuresti, Antibiotice Iasi) Produse
cosmetice(Norveea-Brasov;Farmec-Cluj Napoca)
 Agricultura Europei si Agricultura Romaniei
Agricultura Europei si Agricultura Romaniei
– Agricultura Europei se caracterizeza printr-un grad ridicat de modernizare, ce da o
productivitate ridicata.
– Clima este cea care influenteaza cultivarea principalelor tipuri de cultura. Astfel in sudul
continentului se cultiva plante ce au nevoie de multa caldura si lumina ( Lamai, portocal, maslin,
mandarin). In Europa de est se cultiva grau, porumb si floarea soarelui iar in Europa Vestica se
cultiva orzul, ovazul si secara.
– Rusia detine locul 1 in Europa la numarul de bovine;Marea Britanie detine suprematia la
numarul de ovine; iar la porcine locul I este detinut de Germania.

Agricultura Romaniei
Cultura plantelor
– Graul se cultiva in zonele de campie
– Porumbul se cultiva atat in campie cat si in zonele mai inalte (dealuri, podisuri)
– Cartoful se cultiva in depresiunile intramontane
– Marul si parul se cultiva in Subcarpatii Getici, Podisul Somesan s.a
– Viticultura (Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei s.a)
Cresterea animalelor
– bovinele se cresc in regiunile mai inalte (Maramures, Podisul Moldovei)
– ovinele se cresc in regiunile montane si colinare
– porcinele se cresc in Banat, Estul Campiei Romane s.a
 Transporturile in Europa – Romania
Transporturile feroviare
– Lungimea cailor ferate in Europa este de aproximativ 400 000 de km
– Tarile cu cea mai mare densitate a cailor ferate sunt: Belgia, Germania, Cehia

– Existenta unor trenuri de mare viteza (TGV) si a unor trenuri de lux (Orient Express)

– Europa este traversata de magistrale feroviare pe directia E_V si N_S

– Pentru a depasi unele obstacole naturale s-au construit tuneluri in unele zone (MuntiiAlpi,
Carpati s.a)
Transporturile rutiere – cele mai mari densitati ale retelei rutiere se intalnesc in vestul
Europei (199,7 km/ 100 de km patrati)
– continentul Europa se plaseaza pe locul 2 in lume in ceea ce priveste lungimea autostrazilor
– prima autostrada europeana s-a realizat intre Berlin si Munchen
– autostrade in Europa (Autostrada Rhinului, Autostrada da Fiori, Autostrda del Sole
– Germania detine 12000 de km de autostrada, Franta cca 10000 de km,Italia 6500 de km
Transporturile maritime – Porturi importante : Rotterdam (cel mai mare), Anvers,
Hamburg, Londra, Marsilla
Transporturile fluviale
– Rusia(impreuna cu partea asiatica) are cea mai mare retea navigabila de pe glob(102000 km)
din care
17.000 de km canale
– Alte artere fluviale(Rhinul- cel mai mare trafic; Dunarea, Sena)
– Porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare, Basel, Frankfurt,, Koln,Strasbourg)
– Existenta unor canale ce fac legatura intre rauri (Dunare-Main-Rhin)
Transporturile aeriene
– cele mai importante aeroporturi sunt: Heathrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Leonardo
Da Vinci
(Roma), Schipol (Amsterdam)
11.2 Transporturile in Romania
Transporturile feroviare
– reteaua feroviara cuprinde 9 magistrale
Transporturile rutiere
– cea mai mare densitate a drumurilor se inregistreaza in jurul Bucurestiului si in judetul
Prahova
– existenta a doua autostrazi ce pornesc din Bucuresti (spre Pitesti si Constanta)
– prezenta unor drumuri europene ce traverseaza tara noastra(E60)

Transporturile in Europa – Romania

Transporturile maritime – Constanta este cel mai mare port maritim al tarii, are un trafic de cca
57 de milioane tone si se intinde pe 3926 de ha
– Transporturile maritime au o importanta mare pentru tara noastra deoarece permite legaturi
comerciale cu alte state
-Transporturile fluviale se fac pe Dunarea maritima (nave de tonaj mai mare), pe Dunarea
Fluviala (in amonte de Braila) unde circula nave cu tonaj mai mic si pe canalul Dunare Marea
Neagra
Tipuri de peisaj in regiunile geografice ale
Europei si Romaniei

Peisajul geografic este o parte dintr-o regiune sau teritoriu pe care o putem vedea, fotografia
sau admira.
Cadrul natural (clima, vegetatie, relief) imprima fiecarei zone un anumit peisaj

Tipuri de peisaj in Europa si Romania

Europa Nordica

Peisajul islandez (Gheizere, tundra, vulcani activi, lacuri termale)

Peisajul insulelor din Oceanul Arctic (Tundra, munti cu ghetar)

Peisajul Alpilor Scandinaviei (Fiorduri, paduri de conifere, ghetari)

Peisajul podisurilor din Suedia si Finlanda (Lacuri glaciare, mlastini, conifere)

Europa Vestica si Europa Centrala

1. Peisajul muntilor inalti se intalneste in Pirinei, Alpi, Carpati

– relief glaciar
– paduri de conifere si pajisti alpine (la inaltimi mari)

2. Peisajul polderelor olandeze - Diguri, terenuri de cultura

3. Peisajul campiilor, podisurilor si masivelor harcinice

Suprafete intinse cu culturi agricole, munti intens slefuiti cu altitudini mici, relief glaciar de
calota in unele masive (Scotia)
– Lacuri, canale de navigatie

4. Peisajul metropolelor
Londra, Paris, Rotterdam, Hamburg

Europa Sudica

Peisajul platourilor si depresiunilor cu intinse suprafete agricole (Maslini, vita de vie)

Peisajul spatiilor litorale (Litoralul spaniol, italian,francez)

Peisaje afectate in mica masura de presiunea umana (Vulcanii Etna , Stromboli)- Muntii inalti
(Pindului)

Europa Estica

Partea Nordica (Tundra, Asezari putine, Exploatari petroliere)

Partea centrala si sudica (asezari mai multe, intinse suprafete agricole)

Tipuri de peisaj Romania

1. Peisaje din Carpati (Relief glaciar, Prezenta depresiunilor,Paduri de foioase si conifere)

2. Peisaje din dealuri si campii (Grad ridicat de antropizare, Pomicultura si vita de vie, Suprafete
intinse cu cereale)
3. Peisajul litoral (Activitati de turism, Activitati portuare)
4. Peisajul deltaic (Spatiu ocrotit)
 Tarile vecine Romaniei
Ucraina
Localizare:Europa Estica
Suprafata: 603 000 km patrati ( al doilea stat dupa Rusia)
Populatia: 52 de milioane locuitori, spor natural negativ, religie ortodoxa, 73% populatie
ucraineana
Relieful: – Are toate unitatile de relief (munti , dealuri, podisuri, campii)
– Podisuri (Volano-Podolic, Donet)
– Munti (Carpatii Padurosi, Iaila)
– Campii (Campia Niprului , Campia Marii Negre)
Rauri: Nistru, Nipru (rau national), Bug
Vegetatia: este reprezentata prin paduri de foioase, silvostepa si stepa
Orase Kiev (capitala), Harkov, Lugansk.
Economia:
Resurse de carbune in bazinul Donet, resurse de fier la Krivoi-Rog, hidrocentrale pe rauri.
– industria siderurgica (Harkov)
– industrie constructoare de masini la Lvov, Odessa
Transporturile :
-1800 de km de autostrada, transporturi navale fluviale (pe Nipru, Nistru), transporturi maritime
(Odessa)

Moldova
Suprafata: 33843 km patrati
Populatia: 4,4 milioane locuitori
Relieful: un podis (continuarea podisului Moldovei)
Rauri:Prut, Nistru
Vegetatia :paduri de foioase in nord si stepa in sud
Orase:Chisinau (capitala), Balti
Economia: are caracter mai mult agrar principalle industrii fiind alimentara si usoara
– Depinde energetic de Ucraina

Bulgaria
Localizare: Este localizata in partea de est a peninsulei Balcanice.
Ghid de pregatire profudegeogra.eu 26
Populatia: 7,7 milioane locuitori
Relieful este predominant inalt ( munti si podisuri)
-in partea centrala sunt muntii Stara Planina (munti noi, 2400 m)
– in sud se afla muntii Rilla (2925 m, hercinici) si Rodopi (munti hercinici)
-cea mai importanta campie este campia Traciei Superioare
Clima: temperat continentala in nord si cu influente mediteraneene in sud
Rauri: Dunare, Isker
Orasele: Sofia (capitala), Plevna, Burgas
Vegetatia este alcatuita din paduri de foioase (zonele mai inalte), specii mediteraneene (in sud);
stepa in nord
Economia:
Industria siderurgica si prelucrarea petrolului
In agricultura are productii mari de tutun, trandafiri (locul 1 pe glob la ulei de trandafir)

Ungaria
Suprafata: 88361 km patrati
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Relief predominant de campie
Muntii ocupa suprafata mica si au putin peste 1000 de m
Rauri: Dunarea, Somes, lacul Balaton (lac tectonic)
Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)
Orase: Budapesta (capitala), Gyor, Mako
Resurse naturale: gaze naturale, bauxita, fier in muntii Matra
Industria constructoare de masini (Szeged, Debrecen)
Turismul:Budapesta si lacul Balaton sunt principalele obiective turistice

Serbia
Suprafata: 88361 km patrati
Relief:
muntos reprezentat prin Alpii Dinarici si Muntii Serbiei
campie (Campia Dunarii)
Populatia: cca 10 milioane locuitori
Orase: Belgrad (capitala), Nis, Novi-Sad
Detine locul 1 in Europa la productia de prune si locul 2 la productia de mere
 Formarea Uniunii Europene si evolutie
Infiintarea Ue a cu noscut pana in prezent 3 etape:
Etapa 1. Infiintarea in 1951 a CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului) din care
facea paarte
Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxembourg si Olanda. Tot in 1952 la initiativa Frantei statele
membre CECO
au semnat un tratat Pentru infiintarea CEA (Comunitatea Europeana de Aparare)
Etapa 2. Infiintarea la Roma in 1957 a CEE (Comunitatii Economice Europene) ce avea ca
obiectiv principal
creearea unei piete comune
Etapa 3. Transformarea CEE in UE potrivit tratatului de la Maastricht in 1992. Principalele
obiective vizau
creearea unei uniuni vamale, a unei piete unice (libera circulatie a bunurilor si serviciilor),
creearea unei uniuni economice si monetare.

Componenta actuala a UE s-a facut in mai multe valuri de aderare

Anul 1973 intra in UE: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie
1981 Grecia
1986 Spania si Portugalia
1994 Austria , Finlanda si Suedia
2004 Cehia, Cipru, Estonia,Letonia, Lituania,Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria
2007 Romania, Bulgaria

Caracteristici geografice economice si politice

Caracteristici geografice
– altitudinea variaza de la sub 0 m(in polderele olandeze) pana la 4807 (vf Mont Blanc)
– varietatea formelor de relief (vulcani activi, ghetari, relief glaciar, campii intinse, delte, tarmuri
inalte s.a)
– clima este predominant temperat (mediteraneana in sud)
– prezenta unor rauri importante (cel mai important e Dunarea)
– vegetatia: predomina padurile de foioase
Caracteristici politice
– pentru cresterea nivelului de trai in UE trebuiesc vizate:
a) politica agricola (Tratatul de la Roma)
b) politica regionala(eliminarea diferentelor economice dintre statele membre si dezvoltarea
zonelor rurale
c) politica sociala (creearea unor locuri de munca)
d) politica de mediu
Caracteristici economice:
– UE se remarca pe plan mondial in industria aeronautica (airBus) , Cosmonautica (Ariane),
industria
auto (Bmw, Mercedes).IT,Industria transporturilor (TGv).
– Sistemul economic european se bazeaza pe:-piata unica de capital, bunuri si servicii.
– Eliminarea barierelor tehnice, a controalelor vamele si eliminarea barierelor fiscale.
Alte date:
– drapelul UE a fost adoptat la 10 octombrie 1955
– ziua Europei este pe 9 mai
– imnul este Oda Bucuriei de Beethowen
– deviza UE”Unitate in diversitate”
– moneda euro a fost introdusa in circulatie la 1 ianuarie 2002
 Germania
Cadrul natural

Localizare: Europa Centrala

Relieful este alcatuit din Campia Nordica (joasa, relief glaciar in nord, tarm cu estuar), unitati
vechi tocite (muntii Harz, Masivul Sistos Rhenan, muntii Padurea Neagra) si unitati mai inalte
tinere (Alpii Bavariei- 2962 m)

Clima este temperata cu influente oceanice in vest si continentale in est

Rauri: se varsa atat in Marea Baltica (Oder) cat si in Marea Nordului ( Elba Weser , Rhin),
majoritatea formand la varsare estuare.

Vegetatia aproape un sfert din suprafata paduri

Populatia

Populatia: 82 milioane locuitori (a doua dupa Rusia)

Orasele: Berlin (capitala), Munchen,Bonn, Ham

Economia

Economia este dezvoltata, Germania dispunand de mari rezerve de carbune (bazinul Rhin-
Rhur), fier in mintii Harz, petrol si gaze in Marea Nordului

Principalele ramuri industriale sunt:

– industria auto(BMW, Opel, Volkswagen)
– industria siderurgica (concernul Krupp )
– industria optica (Zeiss)
– industria chimica (BASF)
– industria portuara

Agricultura: mecanizata dezvoltata

locul 1 la cresterea de porcine
productii insemnate de cereale si cartof

Transporturile:
retea dezvoltata de transporturi
cea mai mare retea de autostrazi,
porturi maritime (Hamburg, Bremen), porturi fluviale (Duisburg-cel mai mare port fluvial de pe
glob); aeroporturi

Turismul:
orasele muzee (Dresda, Berlin)
valea Rhinului
Alpii Bavariei
 Franta
Cadrul natural

Localizare: Europa Vestica

Relieful este alcatuit din unitati vechi hercinice (Masivul Central, Masivul Armorican) ; unitati
tinere (muntii Alpi, Muntii Pirinei); bazine de sedimentare (Bazinul Parisului)
Apele: Sena, Loara, Garonne,Rhon
Clima: temperat oceanica
Vegetatia: paduri de foioase , paduri de conifere (zonele inalte)

Populatia Frantei

Populatia: 60,8 milioane locuitori

Orase:
– Paris (capitala)
– Strasbourg
– Marsila
– Nantes

Economia Frantei:
– dispune de mari rezerve de subsol (carbune in nord; fier in lorena, bauxita)

Ramurile industriale:
– industria constructoare de masini
– auto ( Renault, Citroen, PEUGEOT)
– avioane (centre importante:Toulouse,Bordeaux)
– nave maritime (Marsilla, Le Havre)
– industria textila (in nord vest), alimentara(branzeturi, vinuri)

Transporturile sunt diversificate

– Franta are o puternica flota comerciala, retea
navigabila interna importanta
– aeroporturi importante (Charles de Gaulle)
 Regatul Unit al Marii Britanii
Cadrul natural

Localizare: Europa Vestica

Regatul Unit este alcatuit din Marea Britanie(Anglia, Scotia, Tara Galilor) si Irlanda de Nord
Relieful: este alcatuit din unitati vechi caledonice in nord (Scotia);unitati hercinice (PENINI) si
unitati
de campie (Campia LONDREI)
Clima: temperat oceanica
Hidrografie: Thamisa, Severn
Vegetatia: predomina pasunile; in zonele montane paduri de foioase

Populatia
60 de milione locuitori
Orase: Londra, Liverpol,Edinburgh, Dublin,Manchester

Economia
regatul Unit dispune de rezerve de petrol, carbune si gaze naturale
– este un mare producator de fonta si otel
– se afla pe primele locuri la industria textila
– producator important in industria petrochimica
– producator de masini de lux (Jaguar)
Agricultura: puternic mecanizata
Transporturile:3500 km de autostrazi; cel mai
mare aeroport din Europa (Heathrow)
 Italia
Cadrul natural

Localizare: Europa SUDICA

Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Alpi, Apenini); campii (campia Padului); unitati
colinare (Preapeninii)
Clima: clima mediteraneana in sud si cu influente continentale in nord

Apele:
Rauri: Pad, Tibru, Arno
Lacuri: Garda, Commo (Glaciar); Albano (vulcanic)
Vegetatia este mediteraneana (ierburi si arbusti); paduri de conifere si foioase in zonele inalte

Populatia
58 de milioane locuitori; densitate 190 de locuitori/km patrat; religie catolica
Orasele: Roma (capitala); Torino; Milano; Napoli

Economia:
Italia are resurse putine
Se bazeaza pe:
– industria siderurgica si petrochimica amplasata in porturi
– industria producatoare de automobile (Torino)
– nave (La Spezia , Genova)
– industria agro-alimentara
Agricultura:
– are un randament ridicat
– producator important de cereale;
lamai (locul 2 pe glob); struguri (loc1); masline (2/5 din productia mondiala) vin (locul1)

Turismul
– are aproape 40 de milioane de turisti
anual
 Spania
Cadrul natural
Localizare: Peninsula Iberica
Relieful este alcatuit din unitati montane tinere (Pirinei, Cordiliera Betica); unitati hercinice
(Messeta,
Muntii Iberici, ) si unitati de campie (Andalusiei , Ebro)
Clima: prezinta un climat diversificat (climat continental in centru; climat oceanic in nord-vest;
climat mediteranean inspre Marea Mediterana)
Apele: Ebro; Tajo, Guadiana, Duero
Vegetatia: in regiunile montane apar padurile de foioase in rest predomina o vegetatie adaptata
la uscaciune.

Populatia Spaniei
43 de milioane locuitori; densitatea 78 de loc/km patrat
Orasele:Madrid (capitala), Bilbao, Sevilla, Barcelona, Valencia

Economia Spaniei
Are resurse putine dar se gasesc aici minerale rare in cantitati destul de mari (locul 1 pe glob la
productia de mercur)
Principalele ramuri industriale sunt industria auto, electotehnica, siderurgica, petrochimica
Agricultura
Se cultiva masline (locul 1 pe glob la ulei de
masline), vita de vie (locul 3 la productia de
vin), citrice
 Grecia
Cadrul natural

Localizare: Sudul Peninsulei Balcanice

Relieful: predomina lanturile montane tinere (Pindului, Olimp), dar apar si unitati de campie
(campia Thesaliei)
– tarmul Greciei este crestat si prezinta numeroase canale, golfuri si insule
Clima: mediteraneana
Hidrografia: Struma, Axios
Vegetatia: tipic mediteraneana

Localizare: Sudul Peninsulei

Balcanice
Relieful: predomina lanturile montane tinere (Pindului, Olimp), dar apar si unitati de campie
(campia Thesaliei)
– tarmul Greciei este crestat si prezinta numeroase canale, golfuri si insule
Clima: mediteraneana
Hidrografia: Struma, Axios
Vegetatia: tipic mediteraneana

Populatia Greciei
11 milioane locuitori; omogenitate nationala(98% greci); religia ortodoxa
Orase: Atena (Capitala)
Pireu
Larissa
Volos

Economia Greciei
se bazeaza pe comert, navigatie,
agricultura si turism
 Tarile Benelux
Belgia
Cadrul natural

Podisul Ardeni, Campia Flandrei

Clima:temperat-oceanica
Rauri:Meusse
Vegetatia: paduri de foioase si lande(spre Marea Nordului)

Populatia Belgiei
10 mil loc
Orase:Bruxelles (capitala), Namur, Liege

Economia Belgiei
Rezerve importante de carbune; industria siderurgica(Charleroi, Liege)

Olanda
Cadrul natural
Campie joasa presarata de morene
Clima:temperat oceanica cu veri racoroase si ierni blande
Ape:Rhin, Maas, Schelde
Vegetatia a fost in mare parte indepartata si inlocuita cu terenuri agricole

Populatia Olandei
15,5 milioane locuitori
Orase:
Amsterdam,Haga,Eindhoven Rotterdam

Economia Olandei
Singura resursa de subsol: gaze naturale
-constructia de nave (Amsterdam, Rotterdam)
-ind. Electronica (Eindhoven)
-slefuirea diamantelor (Amsterdam)

Luxembourg
Cadrul natural
Podisul Ardeni (podis vechi hercinic)
Rauri Mossele
Clima temperat oceanica

412 mii loc; densitatea 178 de loc/ km patrat

detine locul 1 pe glob la productia de fonta si otel/ cap de locuitor

 Tarile nordice ale Europei
Danemarca
Cadrul natural
Campie de acumulare glaciara joasa
Clima:temperat oceanica
Apele:rauri scurte

Vegetatia 😮 zecime din suprafata este acoperita de paduri

Populatia Danemarcei

5,3 milioane locuitori densitatea:120 loc/km patrat

Orase:Copenhaga(capitala); Odense; Aalborg

Economia Danemarcei

– industria pescuitului
– industria de nave
– cel mai mare exportator mondial de carne de porc
– industria jucariilor (Lego)

Suedia
Cadrul natural
Relieful :Alpii Scandinaviei Podisul Norrland, Campia Skane
Clima: rece in nord si temperata in restul teritoriului
Vegetatia:paduri de conifere

Populatia Suediei
8,8 milioane locuitori
densitate:20 loc/km patrat
Orase:Stockholm (capitala) Uppsala

Economia Suediei
– constructia de nave
– industria auto (Volvo)
– industria mobilei
– hidroenergie

Finlanda
Cadrul natural
Rlieful:podis presarat cu forme glaciare (lacuri, morene, blocuri eratica)
Clima este rece mai favorabila in sud
Apele: lacuri glaciare

Populatia Finlandei
5,1 mil loc
Densitate: 16 loc/ km patrat
Orase:Helsinki (capitala) Turku, Lahti

Economia Finlandei
– industria de celuloza
– industria de mobilatelecomunicatii (Nokia)
 Tari central europene din Uniunea Europeana
Austria
Relieful: Muntii Alpi (alt max vf Gross Glockner) Bazinul Vienei
Clima:temperat continentala de tranzitie
Apele:Dunare, Inn

Populatia Austriei
8,1 mil loc
Orase: Viena(capitala) Graz, Linz

Economia Austriei
– Hidroenergie, Industrie siderurgica,chimica

Cehia
Relieful Cehiei:
Podisul Boemiei (unitate veche , hercinica, intens slefuita) Campia Elbei
Clima: temperat continentala
Ape: Elba, Vltava

Populatia
10,3 mil loc
Orase: Praga (capitala), Brno

Economia Cehiei
– resurse de carbune (Ostrava- Karvina)
– industria construtoare de masini (Skoda)
– portelanuri (BOEMIA)

Slovacia
Relieful:muntii Carpati, campia Dunarii
Clima temperat continentala
Ape Dunarea

Populatia
Orase:Bratislava (capitala),Kosice

Economia Slovaciei
– industria siderurgica
(Kosice)
– industria berii

Slovenia
Relieful:Alpii Dinarici,Alpii Iulieni, Podisul Karst

2 milioane locuitori
Orase:Ljubliana (capitala)

industria optica
 Polonia
Relieful Poloniei
Campia Poloneza (morene, relief mai inalt spre sud); Podisul Lublin (hercinic)
Clima temperata de tranzitie cu influente oceanice spre Marea Baltica
Ape:Vistula;LacurileMazuriei
Vegetatia:paduri de foioase

Populatia Poloniei
38 milioane locuitori
Orase:Varsovia(capitala), Cracovia, Poznan

Economia Poloniei
– resurse de carbune (bazinul Sileziei)
– industria constructoare de nave (Gdansk, Gdinya
– industria siderurgica si de rafinare a petrolului

Ungaria
Relieful Ungariei
– predomina campia , dar apar si munti josi (Matra, Bakkony)
Clima :temperat continentala de tranzitie
Ape :Dunare, Tisa, Lacul Balaton
Vegetatia: silvostepa si stepa (pusta)

Populatia
10, 2 mil loc
Orase :Budapesta(capitala) Szolnok, Miskolc

Economia Ungariei
– Resurse de Fier in muntii Matra ;carbuni in muntii Mecsek
– industria auto (Gyor, Szeged)
 Tarile Baltice
Estonia
Zona joasa de campie, alt max 300 de m
Vegetatia: conifere si foioase

1,3 mil loc

ORASE:Talin (capitala)

– pescuit
– industrie alimentara

Letonia
zona de campie joasa presarata cu forme glaciare

2, 2 mil loc
Orase:Riga(capitala), 70% populatie urbana

2, 2 mil loc
Orase:Riga(capitala)
70% populatie urbana
– idustrie usoara
– industria constructoare de masini

Lituania
Campii jose presarate de morene
Clima temperata cu influente oceanice

3,5 mil loc

Orase:Vilnius (capitala), Kaunas
– dupa finalizarea razboiului rece o parte din teritoriul sau ramane enclava ruseasca
(Kaliningrad)

– industria energetica (atomocentrale)

 Portugalia, Malta, Cipru
Portugalia
Relieful
Alt max 1991 m (Sierra Da Estrla), campia din lungul raului Tajo
Clima mediteraneana cu influente oceanice
Rauri:Duero, Tajo
Vegetatia: arbore de pluta

Populatia Portugaliei
9,8 mil loc
Orase:Lisabona(capitala), Porto, Braga

Economia Portugaliei
– industria textila
– prelucrarea
petrolului (Porto, Setubal)

Malta
Insula in Mediterana de 400000 loc ce se bazeaza pe turism]

Cipru
Insula in Mediterana de 80000 loc uitori ce se bazeaza pe turism
 Romania parte a Uniunii Europene
1.1 Oportunitati geografice ale Romaniei cu semnificatie pentru Uniunea Europeana
a) Asezarea geografica
Trei elemente naturale de importanta europeana definesc asezarea tarii noastre in cadrul
continentului:
Carpatii , Dunarea si Marea Neagra.
Carpatii
– au favorizat locuirea inca din timpuri stravechi prin altitudinile lor relativ mici si prin prezenta
depresiunilor
– prezenta unor resurse de subsol (paduri, aur, argint, ape minerale) ce reprezinta interes
european mare
– au constituit un spatiu de adapost in vremurile agitate ale istoriei (invazia popoarelor
migratoare)
Dunarea

– principala cale navigabila a continentului

– axa de comunicatie si de schimburi economice
Marea Neagra
– prin intermediul ei sunt deschise cai navigabile spre Oceanul Planetar
– importanta geostrategica
b) Pozitia geopolitica
Pozitia geopolitica a Romaniei s-a aflat in antichitate la intersectia imperiului grec si roman; in
evul mediu la
intersectia imperiului otoman, habsburgic, Austro-Ungar si a imperiului Tarist; dupa cel de-al
doilea razboi
mondial a intrat sub sfera URSS; in prezent fiind tyara membra NATO si UE.
 Atuurile geostrategice ale Romaniei:
– este cea mai mare tara din zona si are stabilitate politica
– este inclusa in in 3 coridoare principale de transport pan-europea:coridorul IV (Berlin-
Istanbul); coridorul
VII (calea Navigabila Dunare Main Rhin) si coridorul IX (Helsincki- Plovdiv)
– e singura tara din zona inclusa in programele UE ce au drept scop exploatarea gazelor din
zona
Caspica si transportul spre vestul si centrul Europei.
– Are cel mai mare port la Marea Neagra
– Are o capacitate mare de rafinare a petrolului (35 milioanetone/anual)
 Axe geopolitice: – axa Vest-Est (UE- furnizeaza tehnologie si capital ; Rusia si Asia Centrala
furnizeaza resurse si materii
prime)
– axa Nord Vest-Sud Est (UE- p[eninsula Balcanica, Orientul Apropiat)
– axa marilor (Marea Neagra-Marea Caspica- Marea Mediterana)
– axa fluviilor si canalelor (Dunare-Main-Rhin)
1.2 Oportunitati umane si economice
– Forta de munca de inalta specializare din Romania este mai ieftina.
– Piata romaneasca reprezinta o piata mare de desfacere pentru produsele UE.
– România deţine unele resurse naturale (fondul funciar arabil, domeniul forestier, gaz metan,
sare) ca şi
potenţial turistic diversificat, care pot fi valorificate în folosul comunităţii europene;
– Romania este implicata in proiectul Nabucco ce urmareste transportul gazelor din Caspica
spre V
europei
– Este membra OSCE, NATO s.a
2. Problema energiei in Uniunea Europeana
Caracteristici:
– resursele primare ale tarilor europene sunt limitate, fapt ce obliga tarile sa se preocupe de
asigurarea
unor cantitati de hidrocarburi din Orientul Mijlociu si Asia Centrala
– In producerea energiei electrice exista tari in care predomina carbunele (Bulgaria, Cehia,
Polonia);
petrolul (Regatul Unit, Austria); minereurile radioactive-energia nucleara-(Franta, Lituania);
apele
curgatoare-hidroenergie (Suedia)
– Resursele neconventionale nu ocupa suprafete foarte mari in Europa Totusi pe teritoriul
Europei apar
centrale mareemotrice (Le Rance); centrale solare (Odeillo); centrale eoliene, geotermale s.a
– Politica europeana vizeaza diminuarea sau chiar eliminarea carbunelui din productia energiei
electrice
Pe viitor politica energetica europeana vizeaza:
– promovarea unei productii de energie electrica durabila (reducerea emisiilor de gaze)
– promovarea surselor de energie regenerabila si a biocarburantilor
– utilizarea in viitor a unor tehnologii cat mai performante
– monitorizarea productiei de energie nucleara in spatiul U.E
 Europa si Uniunea Europeana in lumea
contemporana
Europa si Uniunea Europeana in lumea contemporana
Probleme fundamentale ale lumii contemporane
a) Epuizarea resurselor
Exploatarea nerationala a resurselor neregenerabile duce implacabil la disparitia acestora. In
ultima vreme se
apeleaza tot mai mult la resursele regenerabile (solara, eoliana, geotermala) care prezinta
numeroase avantaje
.
b) Schimbarile climatice
In Europa temperaturile au crescut cu aproape un grad in ultima suta de ani, tarile dezvoltate
aruncand in
atmosfera mai mult de 75% din gazele cu efect de sera.
c) Suprapopularea
Se apreciaza ca in 2040 populatia Indiei o va depasi pe cea a Chinei, din cauza natalitatii
ridicate existente in
India (cca 50000 de copii se nasc zilnic). La nivel global exista 3 mari zone de presiune
demografica
reprezentate prin subcontinentul indian, Marea Campie Chineza si Africa (Golful Guineei si
Campia Nigeriei)
d) Imbatranirea demografica
Afecteaza statele dezvoltate si este cauzata de sporul natural negativ. Se estimeaza ca pana in
2050 proportia
europenilor octogenari se va tripla.
e) Poluarea
– contribuie la degradarea mediului inconjurator
– cea mai mare proportie in UE provine din sectorul energetic (cca 75%)
f) Terorismul
Este cauzat de instabilitatea politica , situatia politica, vid de putere s.a

Rolul Europei in constructia lumii contemporane

Continentul european a avut contributie majora la creearea civilizatiei universale prin:
 Civilizatia greaca
– stiluri arhitectonice, sculptura, edificii
 Civilizatia romana
– edificii incluse intr-un sistem urban
– pictura
– infrastructura(poduri, apeducta s.a)
 Renastera:
– marile descoperiri geografice
– arta renascentista (Leonardo Da Vinci, Donnatelo, s.a)
 Revolutia industriala
– inlocuirea productiei manuale cu productia de fabrica
 Revolutia Franceza
 Importanta majora in cele 2 conflagratii mondiale
 Uniunea Europeana si ansamblurile
contemporane
Uniunea Europeana si ansamblurile contemporane

 UE-ONU
– toate tarile membre UE sunt si membre ONU
– obiectivele celor 2 organizatii se suprapun si vizeaza cooperare in toate domeniile,
promovarea pacii si
libertatilor fundamentale.
 UE-NATO
– NATO este alcatuit din tarile UE+SUA si Canada
– Initial Nato a fost construit ca o structura militara, dar in prezent sprijina initiativa UE de a-si
forma o
structura proprie de aparare
– Cele 2 organizatii lupta impreuna pentru inlaturarea terorismului
 UE-OCDE
– OCDE este alcatuita din 30 de tari si are ca obiectiv promovarea dezvoltarii economice si
incurajarea
schimburilor comerciale mondiale
Ghid de pregatire profudegeogra.eu 35
 UE-OSCE
– OSCE (Organizatia pentru cooperare si Securitate in Europa) include statele Europei+Canada
si SUA+
opt tari asiatice foste membre URSS. Are ca obiectiv principal asigurarea pacii
 UE-NAFTA
– NAFTA este alcatuita din cele 3 state nord americane (SUA, Canada, Mexic)
– relatia UE-NAFTA este benefica ambelor parti
 UE_MERCOSUR
– MERCOSUR este un important furnizor de resurse pentru tarile UE
– produsele UE pot sa ajunga pe piata MERCOSUR
 UE-ASEAN
– obiectivele ASEAN se aseamana cu cele UE (promovarea pacii, accelerarea progresului
social,s.a)
– cea mai mare parte din populatia ASEAN este ocupata in agricultura si industrie
– caracteristicile principale ASEAN sunt:
– are un ritm de crestere economica ridicat
– detine monopolul la anumite resurse (staniu)
– accent ridicat pus pe agricultura
– dezvoltarea mare a domeniului electronic si electrotehnic
 Alte organizatii
Organizatia de cooperare Shanghai
– este compusa din China, Rusia, Uzbekistan, Kazahstan, Kargastan si Tadjikistan
– principalul obiectiv este reprezentat de o cooperare eficienta in domeniile economic, cultural,
stiintific
s.a
Forumul de cooperare Asia-Pacific (APEC)
– Principalul obiectiv viza la inceput liberalizarea comertului si investitiilor, dar in prezent se
pune accent si
pe cooperarea economica si tehnica.
 Mondializare, internationalizare si globalizare
din perspectiva europeana
Mondializare – Se refera la aspectele internationalizarii economice ce acopera toata lumea
(Ex:Banca
Mondiala, Fondul Monetar International, Organizatia Mondiala a Comertului).

Globalizarea vizeaza practicile de management ale unor organizatii autonome ce doresc sa se

extinda si in
alte parti ale globului. Europa are mult de castigat de pe urma globalizarii deoarece aici se gasesc
mari societati
transnationale .
Forme de afirmare a globalizarii
– globalizarea comertului international

– globalizarea productiei ( Ex:O firma producatoare de masini isi poate face rotile intr-un anumit
stat,
caroseria in altul s. a m. D)

– globalizarea financiara (Creearea Bancii Mondiale si A FMI)

Efecte ale globalizarii

– efectele pozitive apar atunci cand marile STN_uri se extind spre alte zone crescand astfel
gradul de
ocupare al populatiei pe piata muncii si ridicarea nivelului de trai

– odata cu globalizarea s-au globalizat si crima organizata, piata drogurilor, prostitutia,

societatile
secrete

-politica globalizarii este impusa de tarile dezvoltate, cele sarace sunt marginalizate
 Caile de comunicatii in Europa
Reteaua rutiera

Magistrale rutiere transeuropene:

– Berlin-Budapesta-Bucuresti-Sofia-Istanbul
– Moscova- Paris-Lisabona
– Helsinki-Sankt Petersburg-Chisinau-Bucuresti-Plovdiv
Producatori importanti de autovehicule:
– Germania (BMW, Audi, Opel,Mercedes)
– Franta (Citroen, Nissan, Peugeot)
– Italia(Fiat, Ferari, Lamborghini)
– Marea Britanie (Jaguar, Rools-Royce)
– Cehia (Skoda)

Reteaua feroviara

Magistrale pan-europene
– Balt Orient Express (Berlin-Praga-Budapesta-Bucuresti)
– Orient Express (Paris-Bucuresti-Istanbul)
– TransBalkan (Budapesta-Bucuresti-Sofia-Salonic)
Trenuri de mare viteza:
– TGV in Franta
– AVE in Spania
– Pendolino in Italia
Marile capitale europene dispun de retele de metrou (cea mai veche retea de metrou din lume
este cea londoneza)

Caile maritime

Porturi maritime importante (Rotterdam, Anvers, Hamburg, Constanta

Navigatia fluviala se face pe Dunare, SENa, RHON dar si pe canale (Dunare-Main-Rhin)

Transporturile aeriene

Aeroporturi mari: Heathrow, Frankfurt, Charles de Gaulle s.a

In industria aeronauticii tari cu traditie sunt Rusia (Tupolev), Franta (Air Bus), Marea Britanie
s.a
 Caile de comunicatii in Romania
Reteaua rutiera

– Romania dispune de cca 74000 de km

– Dispune de 2 autostrazi (Bucurest-Constanta; Bucuresti-Pitesti)
– Principalele drumuri de importanta europeana care traverseaza tara sunt: E60, E70,
E85

Reteaua feroviara
Din Bucuresti pornesc spre extremitatile tarii 9 magistrale feroviare

Caile maritime

– cel mai mare port la Marea Neagra este Constanta

– navigatia fluviala se face pe Dunare

Transporturile aeriene

– cel mai mare roport este Bucuresti Otopeni (cca 3 milioane de pasageri/ an)
 Diversitatea umana Europei
In Europa
A. Diversitatea lingvistica
Familia limbilor indo-europene
– limbile romanice (italiana, franceza, spaniola , portugheza , romana)
– limbi germanice (germana, engleza, daneza, norvegiana s.a)
– limbi slave (rusa, ucrainiana, bulgara s.a)
– alte limbi (albaneza, greaca)
Familia limbilor fino-ungrice – Maghiara, finlandeza
Ghid de pregatire profudegeogra.eu 37
B. Diversitatea religioasa
– Romano-catolicismul(cca 60%)
– Protestantismul (30%)
– Ortodoxismul (aproximativ 3%)
C. Diversitatea etnica
Dupa origine si limbile vorbite se disting 3 mari grupe de popoare:
– romanice
– germanice
– slave
Pe langa acestea mai apar si alte natii precum:albanezii, ungurii finlandezii s.a
In Romania
A. Structura etnica in Romania
– romani 89,5%
– maghiari 6,6% (majoritari in Harghita si Covasna)
– romi 2,5%
– germani 0,3% (sudul Transilvaniei si Banat)
– ucrainieni ruteni 0,3 %
– turcii si tatarii 0,3% (Dobrogea)
B. Structura confesionala – Ortodocsi 89,8%
– Catolici 5,6% (prezenti mai ales in Transilvania)
– Protestanti 6,7% (Transilvania, Banat)
C. Structura pe grupe de varsta
Romania se confrunta cu fenomenul de imbatranire a populatiei din cauza sporului natural
negativ si din cauza
cresterii duratei medii de viata. In prezent valoarea este de 71,3 ani.
PROBLEMA ENERGIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI ÎN ROMÂNIA
- În prezent Uniunea Europeană realizează aproximativ 1/3 din energia electrică produsă
pe Glob şi ½ din energia produsă în centrale nucleare;
- resursele primare de energie ale ţărilor membre U.E., inclusiv România, sunt limitate,
ceea ce explică preocuparea pentru asigurarea unor mari cantităţi de hidrocarburi din
zonele Orientului Apropiat şi Mijlociu, Asia Centrală, Marea Caspică; resursele U.E. se
limitează la rezervele de petrol şi gaze naturale din Marea Nordului, Olanda, Polonia şi
României şi cele de cărbune din Regatul Unit, Germania, Polonia, Cehia);
- ţările U.E. utilizează surse variate, cu pondere diferită de la ţară la ţară, în producerea
energiei electrice; predomină: cărbunele (Bulgaria, România, Slovenia, Germania, Cehia,
Polonia), petrolul (Austria, Belgia, Regatul Unit, Franţa, Ungaria), minereurile
radioactive-energia nucleară (Bulgaria, Franţa, Lituania), apele curgătoare-
hidroenergie(Suedia, România), alte surse – predominant energie eoliană (Austria);
- resursele neconvenţionale (energia mareelor, eoliană, termală) ocupă ponderi
nesemnificative atât în Europa cât şi în România; în prezent România este dependentă de
resurse energetice din exterior în proporţie de 40%;
- în politica energetică a ţărilor U.E. se constată câteva tendinţe: diminuarea sau chiar
eliminarea cărbunelui ca resursă utilizată în producţia energiei electrice (din cauza
poluării accentuate), creşterea ponderii energiei nucleare (dar sub o strictă supraveghere),
realizarea unor sisteme complexe de transport a petrolului şi gazelor naturale (în condiţiile
în care totuşi se are în vedere limitarea dependenţei U.E. faţă de importurile de gaz şi
petrol);
- Comisia Europeană din 10 ianuarie 2007 a adoptat un Pachet de măsuri ce defineşte
politica energetică a U.E. pe viitor, remarcându-se:

 realizarea unui studiu de impact cu privire la realizarea unei pieţe comune a

gazului şi electricităţii;
 interconectarea cu prioritate a conductelor (oleoducte, gazoducte) şi a liniilor de
transport a energiei electrice din ţările U.E.;
 promovarea unei producţii de energie electrică durabilă (având în vedere
reducerea poluării conform Protocolului de la Kyoto, respectiv reducerea
emisiilor de gaze cu 8% faţă de nivelul anilor 1990 şi prevenirea schimbărilor
climatice datorată încălzirii globale);
 promovarea surselor de energie regenerabilă şi a biocarburanţilor;
 monitorizarea producţiei de energie nucleară în spaţiul U.E.;
 elaborarea unui Plan strategic european, cu accent pe utilizarea în viitor a unor
tehnologii cât mai performante;

o Comisia Europeană a publicat la 8 martie 2007 Cartea Verde

(semnată o zi mai târziu de şefii statelor membre U.E.), care impune
liniile directoare ale unei politici energetice comune şi lansează o
dezbatere publică la nivelul U.E.;
o obiectivele U.E. prevăd paralel cu diversificarea surselor necesare
producerii energiei electrice şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de
seră cu 20% până în anul 2020, cu 30 % până în anul 2030 şi cu 60-
80 % până în anul 2050.