LECŢIA 2

ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZĂ-RELIEFUL

CARACTERISTICI GENERALE ȘI UNITĂȚI MORFOSTRUCTURALE

A. Caracteristici generale
1. EUROPA
I. Cuprinde:
a. 66% masă continentală;
b. 27% peninsule(Yutlanda, Balcanică, Scandinavă, Italică);
c. 7% insule(Corsica, Sicilia, Britanice, Mallorca, Sardinia)
II. Țărmurile sunt variate:
1. Ţărmuri cu gheață-Spitzbergen
2. Ţărmuri cu fiorduri – Norvegia, Islanda, Marea Britanie
3. Ţărmuri cu canale – Croația, Grecia
4. Ţărmuri cu estuare –Sena, Tamisa, Loara
5. Ţărmuri cu delte – Volga, Dunăre, Ron, Rin, Tibru
6. Ţărmuri cu limanuri și lagune – Marea Neagră, Marea Baltică
III. Treptele altimetrice și de relief
 Relieful –reprezintă totalitatea denivelărilor scoarţei terestre
 Altitudinea medie a reliefului este de 340m( max Vf. Mont Blanc 4807m şi Elbrus 5642m; min -27m
Marea Caspică)
 Treaptă de relief – asociere altimetrică a denivelărilor scoarţei terestre, pe anumite intervale
a. câmpie: -28m-200m(57%);
b. dealuri, podişuri joase: 200-500m(27%);
c. dealuri înalte, munţi joşi: 500-1000m(10%);
d. munţi: peste 1000m(6%) -munții peste 2000m(1.5%)
e. predomină relieful de câmpie şi podişuri joase-85%

2. ROMÂNIA
I. Cuprinde – partea continentală a europei, la nord de peninsula balcanică
II. Țărmurile sunt de mai multe tipuri
1. Ţărm cu deltă – Delta Dunării
2. Ţărm cu liman – Tașaul, Techirghiol
3. Ţărm cu lagună – complexul lagunar Razim - Sinoie
III.Trepte altimetrice și de relief
 Altitudinea medie este de 420m(max 2544 în Vf Moldoveanu, min 1-1.5m Delta Dunării)
 Treptele de relief:
a. munţii - 28%, peste 800m;
b. dealurile şi podişurile - 42%, între 200–800m;
c. câmpiile şi luncile – 30%, între 0 – 200m → predominarea reliefului de dealuri şi podişuri
 Caracteristicile reliefului:
1. proporţionalitatea treptelor de relief,
2. dispunerea concentrică şi simetrică a reliefului,
3. varietatea mare a formelor şi tipurilor de relief,
4. complementaritatea unităţilor de relief și tipurile de relief)
 B. Unitățile morfostructurale
 sunt rezultatul evoluţiei continentului în decursul timpului geologic, sub acţiunea
agenţilor modelatori.
 Morfostructură – aspectul major al reliefului determinat de caracteristicile subiacente ale
scoarţei
 Unitatea structurală – părţi ale scoarţei terestre care suportă şi condiţionează relieful
1. EUROPA
 Unităţi morfostructurale – se disting două tipuri de structuri
I. Unitățile de platformă (60%)
a. Scutul baltic(E Pen Scandinave), reprezintă fundamentul marilor câmpii din estul Europei
II. Unitățile de orogen (40%)
a. Orogenul caledonic –înalță europa nordică și NV(paleozoic inferior): alpii Scandinaviei,
munții Țării Galilor, munții Scoției și Irlandei
b. Orogenul hercinic-înalță Europa Centrală care are aspect de podiș din cauza eroziunii
(paleozoic superior: masivul Armorican, Central Francez, Renan, munții Vosgi, Pădurea
Neagră, Podișul Boemiei, Meseta Iberică, Pod Volgăi, M Ural, Corsica, Sardinia.
c. Orogenul alpin în sud-înalță 1/3, europa sudică (mezozoic-neozoic): munții Cordiliera
Betică, Pirinei, Alpi, Carpați, Dinarici, Balcani(Stara Planina), Pindului, Caucaz, Apenini.
 În urma acestor orogeneze s-au format
- unități formate prin depuri de sedimente în foste bazine lacustre: Câmpia Panonică, Română,
Germano-Polonă, Câmpia Padului, dealuri și podișuri submontane
- vulcani inactivi în Carpați(Vihorlat-Oaș-Călimani-Harghita) și activi în Bazinul Mării
Mediterane(Pen Italiacă)
2. ROMÂNIA
I. Unităţile de platformă – formate prin depuneri de sedimente în urma orogenezei alpine,
pe un fundament rigid (Podişul Moldovei, DCT-fără fundamentul acestuia, Getic, Câmpia
Română, Câmpia de Vest și Dealurile de Vest )
II. Unităţile de orogen, rezultate din deplasarea microplăcilor la contactul cu placa
est europeană în erele mezozoic şi neozoic
 Orogenul caledonian – înalță DobrogeaCentrală
 Orogenul hercinic – înalță Dobrogea de Nord
 Orogenul alpin – înalță Carpații, Subcarpații, Podișul Mehedinți, DCT
 Perioada glaciară(cuaternară) – are loc răcirea climei ce a permis instalarea gheţarilor pe culmile
carpatice şi formarea reliefului glaciar prin retragerea gheţarilor spre nord.