Relieful Europei și României

Prof. Bulgaru Mariana

Caracteristici generale:
-Tarmul putenic articulat si plin de fiorduri
(Norvegia) depaseste 80000 km lungime;
-altitudinea medie a reliefului este de 340
m;
-altitudinea max. Munții Caucaz, vârful
Elbrus = 5642 m și Munții Alpi, vf. Mont
Blanc = 4807m
-cel mai jos punct –ţărmul Marii Caspice,
Rusia (−28 m)
- Varietatea mare a formelor şi treptelor de
relief
 Unitati morfostructurale

1. Unități de platformă / Scutul continental – reprezintă primul nucleu

continental, care corespunde părții estice și nord-estice a continentului, fiind o
platformă de vârstă precambriană (peste 600 de milioane ani), alcătuită din Placa
Est-Europeană și Scutul Baltic.

Platforma Est – Europeană este lipită de Asia prin lanţul de munţi hercinici, Munţii Ural.
Este extrem de stabilă din punct de vedere tectonic, puternic erodată până la nivelul unor
coline, podişuri şi câmpii de eroziune: Câmpia Europei de Est (cea mai întinsă), Podişul
Volgăi, Colinele Nordice, Podişul Central – Rus, Podişul Valdai. Partea sudică a acestei
platforme este acoperită de sedimente recente, fluvio-maritime ce compun următoarele
unităţi: Câmpia (Depresiunea) Precaspică (situată sub nivelul mării), Câmpia Marii
Negre, Câmpia Niprului, Podişul Moldovei.

Scutul Baltic- situat în NV

 2. Unitatăți de orogen
 Orogenul caledonian se întâlnește în nordul și nod-vestul continentului și
reprezintă primul sistem montan ce s-a alipit unităților de platformă (la
sfârşitul paleozoicului, adică acum 500 milioane de ani în urmă).
Unitățile sunt puternic erodate, cu blocuri montane rămase înălțate numite
horsturi, separate de văi adânci, iar altitudinile sunt scăzute.
Acestui sistem îi aparţin lanţurile: Munţii Scandinaviei, Munţii Grampian,
Munţii Penini, Munţii Caledonici, Munţii Scoţiei.
Munţii Scandinaviei ating altitudini de peste 2400 m, datorită unei
supraînălţări la finalul glaciaţiunii. Marginile atlantice ale acestui lanţ
prezintă văi adânci şi înguste (săpate de gheţarii ce coborau din Munţii
Scandinaviei) numite fiorduri (Sogne Fjord, Trondheim Fjord etc.)
Aceste lanţuri montane sunt însoţite de zone de sedimentare sau de eroziune
ce compun Câmpia Lacustră – Finlandeză (de eroziune glaciară), Podişul
Norrland, Câmpia Suediei de Sud.
Unitate caledoniană este şi Podişul Casimcei din România.
• Orogenul hercinic s-a format în Paleozoicul superior (acum 300-400 de
milioane ani) și este cel de-al doilea sistem, cel care a înălţat partea mediană a
Europei.
Catenele montane sunt erodate, majoritatea masivelor fiind munţi în bloc numiţi
horsturi, care sunt separate de culoare de văi ce se numesc grabene (Ex.
Grabenul Rinului, Grabenul Ronului). Au altitudini medii, alcătuire geologică
complexă, culmi în platformă.
Cuprind: Messeta Spaniolă, Masivul Central Francez, Munţii Vosgi, Munţii Jura,
Munţii Pădurea Neagră, Masivul Renan (Munţii Rinului), Patrulaterul Ceh
(Metaliferi, Sudeţi, Pădurea Cehiei, Sumava), Munţii Măcinului.
Însoţind aceste masive apar regiuni largi de eroziune care includ podişuri cu
aspect de bazin şi câmpii de eroziune glaciară. Printre acestea Câmpia Irlandei,
Bazinul Londrei, Bazinul Parizian, Podişul Ardeni, Câmpia Nord – Europeană,
Podişul Cehiei etc.
• Orogenul alpin s-a format în erele Mezozoic și Neozoic (acum 150 de
milioane ani), ca urmare a coliziunii dintre fragmente ale paleocontinentelor
Laurasia și Gondwana. Este sistemul cel mai recent şi cel care franjurează
partea sudică a continentului.
Sistemele montane sunt semeţe, cu masivitate accentuată, culme zimţată şi
ascuţită, varietatea mare a formelor de relief.
Lanţurile alpine sunt: Cordiliera Betică (Sierra Nevada), Munţii
Cantabrici, Munţii Pirinei, Munţii Apenini, Munţii Alpi (cu vârful Mont
Blanc, de 4807m), Munţii Carpaţi (vârful Gherlachovska atingând 2655
m), Munţii Stara Planina (Balcanici), Munţii Rodopi, Munţii Dinarici,
Munţii Pind.
Separaţia dintre Europa şi Asia din partea de SE este dată de Munţii Caucaz
ce ating 5642 m în vârful Elbrus.
Domeniul alpin curpinde şi regiuni de sedimentare precum: Câmpia
Andaluziei, Câmpia Padului, Câmpia Panonică, Podişul Podolic, Podişul
Getic, Câmpia Română etc.
 În M-ții Carpați, s-a format cel mai lung lanț de munți vulcanici din Europa, în
prezent inactivi (Oaș-Gutâi-Țibleș-Călimani-Gurghiu-Harghita).
Vulcani activi sunt: Etna, Vezuviu, Stromboli (toți în Italia), Santorini (Grecia),
formați în urma subducției Plăcii Africane sub Placa sub Placa Euroasiatică; Hekla
(Islanda).
În cuaternar s-au definitivat câmpiile: Câmpia Europei de Est, Câmpia Europei de
Nord, Câmpia Panonică, Câmpia Parisului, Câmpia Londrei, Câmpia Aquitaniei
(Franța), Câmpia Andaluziei, Câmpia Aragonului( ambele în Spania), Câmpia
Padului (Italia), Câmpia Traciei (Bulgaria, Grecia).
 Tipuri genetice de relief
Tipuri genetice majore:
Sunt date de relieful morfostructurilor majore:
•Primul nucleu continental – Campia Europei de Est (cea mai intinsa unitate de relief a Europei);
•Sisteme montane (caledoniene, hercinice si alpine);
•Campii de acumulare exterioara (fluviale, fluvio-lacustre, fluvio-glaciare) sau depresiuni
interioare
•Unitati de podis pe structuri diferite:
-structuri foarte vechi: Pod. Podolic, Pod. Donetului, Pod. Volgai, Pod. Central Rus, Podisul Suediei,
Col. Timan
-structuri hercinice: Meseta Spaniola, Podisul Ardeni, Podisul Boemiei .
Tipuri genetice derivate:
1.Suprafete de eroziune cu 3-4 trepte de evolutie, puternic fragmentate situate la altitudini variate;
2.Tesase si lunci cu 4-8 trepte formate de-a lungul vailor din muntii si podisurile din Europa Centrala
si de Sud;
3.Rel. glaciar : creat de calota glaciară în cuaternar, din nordul Europei (Scandinavia, M.Britanie,
N.Germaniei, Poloniei si Rusiei) și ghețari montani, în masivele montane cu înălțimi mai mari de 1800
m. Formele de relief păstrate sunt: circuri, vai ,morene, câmpii de eroziune.
În prezent există ghetari montani in masivele cu alt. de peste 3000 m.
4.Rel. carstic (pesteri, doline, chei, polii, avenuri) format in calcare dar si in dolomite si sare. A fost
studiat in Pod.KARST (Slovenia), Muntii Alpi etc.
Ex: cea mai lunga pestera HOLOCH- Elvetia
cea mai lunga stalactita CUVEAS DE NERJA- Spania
cea mai lunga stalagmita KRASNOHORSKA - Slovacia
rel. in gips OPTIMISTICESKAIA- Ucraina
rel. in sare 6 S – Romania
5.Rel. vulcanic (vulcani, platouri,
vulcani activi din cuaternar)
ex: VEZUVIU, ETNA,
STROMBOLI, VULCANO-
Italia; HEKLA- Islanda

6.Rel. eolian format din campuri de

dune, ex: SV Frantei, Cp. M.
Caspice
7.Rel. litoral prezinta mai multe
tipuri de tarmuri:
- fiorduri: pens Scandinava si M.
Britanie
- Riass: M.Britanie si NV Frantei
- Dalmatic(canale): V Croatiei
- Delte: Volga, Dunare
- Estuare: Sena, Tamisa, Elba
- Limane si lagune: M. Neagra
Tarm dalmatin
Islanda
eruptie subglaciara
 RELIEFUL ROMÂNIEI Unitati morfostructurale
Caracteristici generale Din punct de vedere tectonic se disting:
-Relieful se inscrie intre 0m și 2544 m
a)Unitati de platforma definitivate in
-Desfasurarea formelor de relief se relizeaza precambrian, rigide, vechi;
in trepte concentrice in jurul Carpatilor;
ex - Platf. Moldoveneasca; se afla situate
-Ponderea unitatilor de relief indica o
distributie relativ proportionala a acestora; la exteriorul Carpatilor, in fundamentul
campiilor si podisurillor;
- Campia Romana; fundamentul
acesteia constitue Platforma Moesica.
Pondere unitatilor de relief
b)Unitati de orogen formate prin
deplasarea placilor; lor le corespund
campii
munti
28%
unitatile montane, subcarpatice, Pod.
30%
Mehedinti.
Se gasesc 3 tipuri de unitati:
podisuri -caledonice –Podisul Casimcei, Dobrogea
dealuri
25%
17% Centrala.
-hericinice –Muntii Macin din Dobrogea;
-alpine – restul unitatilor.
 -Varietatea tipurilor de relief
1.Terase: 6-8 in munti si dealuri inalte, 3-5 in dealuri
joase, 1-3 in campii; definitivate in cuaternar;
2.Rel. glaciar la alt. mai mari de 1800 m (Carpatii
Meridionali si Muntii Rodnei);
3.Rel. carstic - pe calcare ex: Apuseni( Pest. Scarisoara,
Ursilor, Vantului), Aninei, Bucegi(Pest Ialomita)
Piatra Craiului(Pest. Dambovicioara), Parang(Pest.
Muierii, Polovragi), Mehedinti, Sureanu
- pe sare si gips ex: Subcarpati- Sub.
Curburii Platoul Meledic, Slanic, Telega;
5.Rel. vulcanic ex: in Orientali pe lat. De V cel mai
lung din Europa si in Apuseni apare sub forma de
maguri, creste;
6.Rel.eolian format pe dunele de nisip din Baragan, S.
Cp.Olteniei, Delta Dunarii;
7.Rel. petrografic (ruiniform) creat prin eroziune diferentiala in conglomerate si
gresii, ex:Bucegi, Cehlau, Ciucas;
8.Rel structural:
-pe structura monoclinala ex: Pod.Moldovei, Dobrogei si Pod Somesan;forme de
relief: cueste, platou structural;
-tabulara ex: campia Romana si de Vest;
-faliata (ex. la contactul dintre delurile de Vest cu campia); forme: horst si graben
-cutata (ex. in reg. subcarpatice); frome: anticlinale si sinclinale;
9.Rel. litoral format din:
-plaje inguste si faleze abrupte la S de Constanta;
-cordoane de nisip, lagune, plaje intinse la N de Constanta.
10. Suprafete de eroziune- marturii ale modelarii reg. montane din neozoic;
evidentiate in Meridionali de catre Emm. De Martonne: Borascu, Rau-Ses,
Gornovita.
11.Rel. pe argile si marne produc alunecari de teren, ex: DCT, Pod. Moldovei,
Getic
12.Rel. pe loess in urma tasarii se fromeaza: crovuri, gavane si padine, ex: Cp.
Romana, Pod. Dobrogei.
Blocul de gheata are un volum de 50
000 metri cubi si o grosime de peste
20 m.