ROMANIA

Relieful tarii noastre este predominant alpin.

UNITATI DE OROGEN : au rezultat din ciocnirea microplacilor (Moesica, Transilvana si Panonica), cu macroplaca
Eurasiatica (Placa Est-Europeana)
- Carpatii
- Subcarpatii
- Depresiunea Colinara a Transilvaniei
- Podisul Mehedinti
- Podisul Dobrogei de Nord
- Dealurile de Vest
- Campia de Vest
UNITATI DE PLATFORMA :fundamentul unitatilor de relief de la exteriorul Carpatilor.
- Campia Romana (Placa Moesica)
- Piemontul Getic (Placa Moesica)
- Podisul Moldovei (Placa Est-Europeana)

! Podisul Dobrogei este format din structuri vechi, de varste si origini diferite:
-Dobrogea de Nord (conserva structuri hercinice)
-Dobrogea Centrala (structuri caledonice)
-Dobrogea de Sud (este unitate de platforma acoperita cu loess).
 CARPATII
SUBDIVIZIUNI:
-s-au format in orogeneza alpina (din cretacic pana-n cuaternar) si ocupa o suprafata de 66 000 kmp
-constituie 54% din lantul Carpatilor (intre Bazinul Vienei si Valea Timokului)
-altitudine medie de 950 m - altitudinea maxima este de 2544m in Varful Moldoveanu (Muntii Fagaras) ; -11 varfuri depasesc 2500
-domina regiunile vecine cu altitudini de 300-1000 m
-prezinta o fragmentare accentuata, datorata miscarilor tectonice si eroziunii raurilor.
1. CARPATII ORIENTALI
-limitati de granita de nord a Romaniei cu Ucraina (in nord) si Valea Prahovei (in sud) ; -detin 52% din intreaga arie carpatica romaneasca
-s-au format in orogeneza alpina (din cretacic pana-n cuaternar) ; o latime ce depaseste 100m si o inaltime maxima de 2303 ( vf. Pietrosul Rodnei
-orientarea generala a culmilor este NV-SE (in Grupele Nordica si Centrala)
-petrografic, sunt alcatuiti din trei siruri de roci paralele:
-roci vulcanice, in vest: Oas, Gutai, Tibles, in Grupa Nordica, Calimani, Gurghiu, Harghita, Ciomatu, in Grupa Centrala.
-sisturi cristaline, in centru, sunt cele mai dure roci si formeaza muntii cei mai inalti; si partial calcare mezozoice: Maramures, Rodnei,
Suhard, Obcina Mestecanis, Giumalau, Rarau, Bistritei, Giurgeu, Hasmasu Mare, Rarau si Hasmasu Mare.
-flis sau roci sedimantare cutate, in est: Obcina Mare si Feredeu in Grupa Nordica, Ceahlau, Tarcau, Ciuc, Nemira si Stanisoarei,
Gosmanu si Berzunti in Grupa Centrala, integral in Grupa Sudica.
-sunt puternic fragmentati de vai si depresiuni intramontane (cele mai mari din Romania: Dp. Maramures, Dp. Dorna in Grupa Nordica, Dp.
Giurgeu, axata pe cursul superior al Muresului si Dp. Ciuc, axata pe cursul superior al Oltului, in Grupa Centrala, Dp.Brasov, drenata de Olt si
de Raul Negru si Depresiunea Intorsurii in Grupa Sudica.
-prezinta suprafete de eroziune/nivelare, asemanatoare celor din Meridionali
-au relief glaciar (in Muntii Rodnei si Maramuresului, la altitudini de +1800 m, format din circuri, vai glaciare, creste alpine si morene glaciare)
-au relief vulcanic dezvoltat (in vest, cel mai lung lant vulcanic stins, din Europa: Oas-Gutai-Tibles-Calimani-Gurghiu-Harghita-Ciomatu)
-prezinta relief carstic (format in calcare, sare si gips : chei,pesteri,defilee etc.)
-prezinta relief rezidual, pe conglomerate (in Ceahlau);
-prezinta relief fluvial, in depresiuni (este reprezentat de terase si lunci)
GRUPA NORDICA (MARAMURESULUI SIBUCOVINEI)
-in nordul Carpatilor Orientali, intre granita de nord a Romaniei cu Ucraina, in nord, si culoarul depresionar: Dp. Dornelor - Campulung
Moldovenesc - Gura Humorului, in sud; orientarea generala a culmilor este NV-SE
-inaltime maxima: 2303 m (Vf. Pietrosul Rodnei din Muntii Rodnei); cel mai inalt pas din Carpatii Romanesti: Pasul Prislop (1416m)
-au relief glaciar (Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului) ; au relief vulcainc (Muntii Oas-Gutai-Tibles, ''Creasta Cocosului'' din Gutai)
-au relief carstic (M. Rodnei, Pestera Izvorul Tausoarelor, 16 km lungime, cea mai adanca)
-prezinta suprafete de eroziune in muntii alcatuiti din sisturi cristaline
-rocile sedimentare cu intruziuni magmatice (Muntii Bargaului)
GRUPA CENTRALA( MOLDO-TRANSILVANA)
-intre Dp. Dornelor-Campulung Moldovenesc in nord si Valea Oituz-Dp. Brasov in sud
-inaltimea maxima: 2100 m (Vf. Pietrosul, din Muntii Calimani) ; orientarea generala a culmilor este NV-SE
-au relief vulcainc (Calimani- Gurghiu- Harghita, pastrat mai bine, decat in Grupa Nordica, cu conuri, cratere )
-relief carstic: Muntii Hasmasu Mare cu o cuvertura de calcare in care s-au dezvoltat Cheile Bicazului
-relief rezidual pe conglomeratele: din Muntii Ceahlau (Stancile Dochia), din masivul calcaros Rarau: (''Pietrele Doamnei'')
-relief fluvial in depresiuni (terase si lunci)
GRUPA SUDICA(CARPATII DE CURBURA)
-situata in sudul Carpatilor Orientali, intre Valea Oituz si Valea Prahovei ; -inaltimea maxima este de 1954m, Muntii Ciucas
-petrografic, sunt alcatuiti integral din flis (adica din roci sedimentare cutate) ; orientarea generala a culmilor este curbata (NE-SV si N-S)
-au relief carstic (Muntii Barsei: Piatra Mare si Postavaru, cu statiunea Poiana Brasov)
-au relief rezidual (dezvoltat pe conglomerate in Muntii Ciucas, cu Sfinxul Bratocei, Tigaile, turnuri, ciuperci, babe)
-au relief eolian (dezvoltat pe dunele de nisip de la Reci din Dp. Brasov)
-relief fluvial in depresiuni (terase si lunci) ; alunecari de teren pe flis
-Muntii: Ciucas, Barsei, Baiu, Buzau, Muntii Intorsurii, Vrancei, Depresiunile Brasov, Depresiunea Intorsurii, Depresiunea Comandau
2. CARPATII MERIDIONALI
- situati in sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, intre Valea Prahovei, la est, si Culoarele Timis-Cerna si Bistra-Strei, la vest
- s-au format in orogeneza alpina (din cretacic pana-n cuaternar), prin cutarea si inltarea scoartei terestre
- inregistreaza altitudunea maxima din Carpatii Romanesti: 2544 m - Vf.Moldoveanu, 2535 m - Vf. Negoiu
- petrografic, sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline si granite, iar periferic din conglomerate (Bucegi) si calcare (Piatra
Craiului, Capatanii, Sureanu, Valcan, Cernei, Mehedinti)
- au o masivitate remarcabila pentru ca sunt alcatuiti din roci dure
-au putine depresiuni: Dp. Lovistei, Dp. Petrosani, Dp. Hateg, fiind traversati de putine vai transversale: Vl.Oltului-integral si Vl. Jiului-partial.
- prezinta trei suprafete de nivelare (consecinta inaltarii in etape, intre perioadele de inaltare au fost intervale de stabilitate cand muntii au fost
erodati de agentii externi): Borascu ( la 2000 m) ; Rau Ses ( 1200 – 1600m) ; Gornovita ( 1000m)
 - au relief glaciar foarte bine dezvoltat (circuri, vai glaciare, creste alpine/custuri, praguri, morene)
- au relief carstic (creasta calcaroasa Piatra Craiului) ; au relief rezidual (''Babele'' si ''Sfinxul'' din Bucegi)
! Altitudinea, masivitatea remarcabila si relieful glaciar, l-au determinat pe geograful francez Emm. De Martonne sa-i denumeasca
Alpii Transilvaniei
GRUPA BUCEGI
-delimitata de Vl. Prahovei la est si Vl. Dambovitei la vest
Muntii Bucegi (2505 m - Vf. Omu, calcare, conglomerate, relief rezidual creat pe conglomerate prin eroziune diferentiala: Sfinxul si Babele din
Bucegi, cel mai circulat masiv montan din Romania)
Piatra Craiului (la vest de Culoarul Rucar-Bran, relief carstic: cea mai frumoasa creasta calcaroasa din Romania)
Muntii Leaota si Culoarul Depresionar Rucar-Bran
GRUPA FAGARAS
-delimitata de Vl. Dambovitei in est si Vl. Oltului in vest
Muntii Fagaras (in nord, 2544 m - Vf. Moldoveanu;cel mai extins relief glaciar, masivitate, orientare V-E, suprafete de eroziune, traversata de
drumul transcarpatic modernizat ''Transfagarasanul'')
Muntii Cozia (sisturi cristaline intens metamorfozate: gnaisul ocular de Cozia), Muntii Fruntii, Muntii Ghitu, Muntii Iezer, Muntii Papusa
GRUPA PARANG
-delimitata de Vl. Oltului (dintre Turnu Rosu si Cozia), in est si Vl. Jiului in vest
Muntii Parang (2519 m-Vf. Parangu Mare ; relief glaciar, carstic, suprafete de eroziune, relief fluvial in Dp Lovistei si Petrosani, traversati de
drumul de mare altitudine Transalpina la peste 2100m)
Muntii Sureanu, Muntii Capatanii, Muntii Lotrului, Muntii Candrel
Dp. Lovistei ( Tara Lovistei sau Dp. Brezoi, dezvoltata la confluenta Oltului cu Lotru)
GRUPA RETEZAT- GODEANU
-delimitata de Vl. Jiului (Dp.Petrosani) la est, Culoarul Timis-Cerna la vest si Culoarul Bistra- Strei (Dp. Hateg) la nord;
-orientare radiara a culmilor; relief glaciar; carstic; fluvial in Dep Petrosani si Hateg
Muntii Retezat (2509 m - Vf. Peleaga, adapostesc cele mai multe lacuri glaciare, aici a fost constituit Parcul National Retezat inca din 1935)
Muntii Godeanu (prezinta cele mai intinse platforme de eroziune)
Muntii Tarcu, Muntii Muntele Mic, M-tii Valcan, M-tii Cernei, M-tii Mehedinti
Depresiunea Petrosani (pe cursul superior al Jiului, origine tectonica, cel mai mare bazin huilifer al tarii)
Depresiunea Hateg (depresiune tectonica, veche zona de locuire, capitala Daciei Sarmizegetusa Ulpia Traiana)
Culoarul Timis- Cerna (are aspectul unui graben ce separa Gr.Retezat-Godeanu de Muntii Banatului)
3. CARPATII OCCIDENTALI
-situati in vestul Depresiunii Colinare a Transilvaniei, intre Valea Somesului si Valea Barcaului in nord, si Defileul Dunarii in sud
-s-au format in orogeneza alpina (cretacic pana-n cuaternar), prin cutarea si inltarea scoartei terestre
-constituie sectorul cel mai jos al Carpatilor Romanesti, altitudinea maxima fiind de 1849 m - Vf. Cucurbata din Muntii Bihor
-au alcatuirea petrografica cea mai complexa, incluzand toate tipurile de roci: sisturi cristaline, flis/sedimentare, roci vulcanice, calcare (mozaic
petrografic-varietate de roci dispuse neuniform)
-sunt puternic fragmentati de numeroase vai (Muresului, Timisului) si depresiuni, defilee (Defileul Dunarii intre Bazias si Orsova)
-specifice sunt depresiunile golf (patrunderi ale Campiei de Vest in interiorul muntilor, in lungul Crisurilor: Dp. Vad-Borod, Dp. Beius, Dp.
Zarand)
-in dreptul Muntilor Zarand, campia intra in contact direct cu muntele (lipseste zona dealurilor)
-cei mai populati din Carpatii Romanesti, asezarile permanente ajungand pana la 1600 m (cranguri) ; prezinta suprafete de nivelare
-prezinta relief vulcanic (Coloanele de bazalt de la Detunatele - Apuseni)
-relief carstic: Pestera Scarisoara, Focul Viu, cu ghetari, complexul carstic Cetatile Ponorului, Izbu- cul Calugari din Apuseni; Def. Dunarii. 140
km; Pestera Vantului, 50 km, cea mai lunga din tara)
MUNTII APUSENI
-situati la nord de Valea Muresului
-includ: Muntii Bihor (1849 m - Vf. Cucurbata), in centru; Muntii Gilau; Muntii Vladeasa (1836 m), in centru;
Muntii Muntele Mare (1826 m), in centru; Muntele Gaina (''Targul de fete'', la sfarsitul lunii iulie)
Muntii Metaliferi si Trascau (in sud) ; Muntii Zarand, Codru Moma si Padurea Craiului (in vest)
Muntii Plopis/Ses si Meses (in nord)
Jugul Intracarpatic (este sectorul muntilor scufundati, situat la nord de Vl. Barcaului), face trecerea intre Apuseni si Orientali
Depresiunile ''golf '': Dp. Brad, Dp. Zarand, Dp. Beius, Dp. Vad-Borod
-mozaic petrografic, fragmentare ridicata ; numeroase vai si depresiuni ; -relief carstic; vulcanic/magmatic
MUNTII POIANA RUSCA
-situati la sud de Vl. Muresului si la nord de Valea Timisului ; altitudini scazute: 1374 m - Vf. Padesu
-alcatuiti din sisturi cristaline cu intercalatii de calcar, marmura si roci vulcanice
-au aspectul unui horst, cu forma de cupola ; prezinta vai adanci si culmi largi ; suprafete de eroziune
MUNTII BANATULUI
-situati la nord de Defileul Dunarii si la sud de Timis/ Includ :
Muntii Semenic (1446 m - Vf. Padesu)
Muntii Almajului (1224 m - Vf. Svinecea Mare)
Muntii Aninei (Pestera Comarnic, Cheile Nerei)
Muntii Locvei ; Muntii Dognecea
Defileul Dunarii: intre Bazias si Gura Vaii (140 km, cel mai lung si spectaculos din Europa), este o vale transversala, ce prezinta o alternanta de
sectoare inguste (Cazanele mari si Mici, Portile de Fier) si bazinete depresionare (Moldova Noua si Orsova)
Depresiunile Bozovici/Dp. Almajului (drenata de Nera) si Dp. Caras-Ezeris
-prezinta mozaic petrografic (sisturi cristaline, calcare, roci vulcanice)
-relief carstic in Muntii Aninei (pesteri, chei)
-relief fluvial in depresiuni (terase, lunci)
-suprafete de eroziune in Muntii Semenic

DEPRESIUNEA COLINARA A TRANSILVANIEI

-este situata in centrul tarii, fiind incadrata de Carpati ( unitate de orogen)
-reprezinta 1/10 din suprafata tarii cu inaltimi de 400 – 800 m
-s-a format in timpul orogenezei alpine prin scufundarea fundamentului carpatic (sfarsitul cretacicului) si sedimentare marina
(pana in pliocen)
-inclina de la NE la SV, dupa cum s-au retras raurile
-prezinta cute diapire (cu sare), in est, sud si partial in vest
-prezinta domuri gazeifere (gaz metan), in centru (Campia Transilvaniei, Podisul Tarnavelor)
-prezinta relief fluvial (relieful cupride vai largi cu terase, lunci)
-versanti afectati de alunecari de teren, interfluvii, cueste (interfluvii asimetrice)
Se divide in:
1. PODISUL SOMESAN (in nord)
-500-600 m, orientare generale NE - SV
-roci sedimentare (argile, gresii, marne) ; relief fluvial pe Somes ; relief de cueste si vai subsecvente ( asimetrice)
2. CAMPIA TRANSILVANIEI (in centru, intre Somes si Mures)
-altitudini intre 400-500 m
-roci sedimentare moi (nisip, pietris, argila ) ; apar alunecarile de teren
-relief de domuri cu acumulari de gaz metan ; relief fluvial
3. PODISUL TARNAVELOR (in sud)
-600-800 m ; orientare E-V
-roci sedimentare (argile, gresii, marne) ; apar alunecari de teren pe versanti
-relief de domuri cu acumulari de gaz metan ;relief fluvial
4. DEPRESIUNI SI DEALURI CIRCUMTRANSILVANE (pe margine, langa munti):
Dp. Lapus situata in nord, pe raul omonim
Dp. Sibiu si Dp.Fagaras pe latura de sud, formate prin eroziunea Oltului si Cibinului, cute diapire
Dp. Alba Iulia-Turda, Dl. Feleac (832 m), Dp. Iara, Dp. Almas-Agrij pe latura de vest Subcarpatii Transilvaniei pe latura de
est, impropriu denumiti astfel, aici se inregistreaza altitudinea maxima, de 1080 m , in Dl. Becheci cute diapire cu samburi de
sare, alcatuiti din doua siruri de depresiuni (interne si intracolinare), separate de doua siruri de dealuri (interne si externe)
C. SUBCARPATII
-se desfasoara la exteriorul Carpatilor, intre raul Moldova si Motru
-s-au format prin cutarea si inaltarea sedimentelor depuse in avanfosa carpatica (depresiune tectonica aflata la exteriorul
Carpatilor), in ultimele faze ale orogenezei alpine (in neogen)
-alcatuite din roci sedimentare (nisipuri, pietrisuri, argile, marne, gresii, sare), cutate si inaltate
-prezenta argilei si a marnei a favorizat aparitia alunecarilor de teren
-relieful este format din depresiuni sinclinale, inchise la exterior de dealuri anticlinale
-prezinta relief fluvial in vaile raurilor mari (lunci si 6-8 terase
-diviziuni:
1. SUBCARPATII MOLDOVEI
-se desfasoara intre Moldova si Trotus, la exteriorul Carpatilor Orientali
-cel mai simplu sector, fiind alcatuiti dintr-un sir de depresiuni (Dp. Neamt, Cracau-Bistrita, Tazlau-Casin), inchise de un singur
sir de dealuri (Dl. Plesu - 911 m)

2. SUBCARPATII DE CURBURA
-se desfasoara intre Trotus si Dambovita, la exteriorul Carpatilor Curburii
-reprezinta sectorul cel mai complex, fiind alcatuiti din doua siruri de depresiuni (interne - Dp. Vrancei, si intracolinare - Dp.
Mera), limitate de doua siruri de dealuri (interne - Dl. Gurbaneasa, si externe - Magura Odobesti cu 996 m)
-complexitatea creste prin patrunderea din zona montana a unor pinteni montani de flis paleogen: Pintenul Ivanetu (1021 m),
Pintenul Valeni
-cele mai active alunecari de teren
-Vulcanii noroiosi: Paclele Mari si Paclele Mici ; focurile vii de la Andreiasu de Jos
-relief carstic pe sare (Pestera 6 S din comuna Manzalesti, Buzau)

3. SUBCARPATII GETICI
-se desfasoara intre Dambovita si Motru, in sudul Meridionalilor
-relieful cuprinde doua siruri de depresiuni (Dp. Campulung, Dp. Rm. Valcea), intrerupte de doua randuri de dealuri (Magura
Matau - 1018 m la sud de Campulung, Dl. Chiciora - 1218 m la nord de Curtea de Arges)
-este cel mai inalt sector subcarpatic
D. PODISUL MOLDOVEI
-suprafata de 22200 kmp
-este o unitate de platforma, acoperita cu roci sedimentare (nisipuri, pietrisuri, gresii, marne, argile)
-inclina de la NV spre SE, dupa cum curg si raurile
-prezinta relief structural: cueste, vai subsecvente (vai asimetrice) si platouri structurale
-prezinta relief fluvial
-prezenta argilei si defrisarile au favorizat alunecarile de teren, siroire, curgeri de noroi
-subdiviziuni:
PODISUL SUCEVEI (situat in NV)
-altitudinea maxima de 688 m in Dl. Ciungi
-cueste si vai subsecvente ; relief fluvial cu lunci si terase
CAMPIA MOLDOVEI (in NE)
-sectorul cel mai jos, 200-300 m, (Dealul Cozancea cu 247 m)
-are alunecari si curgeri de noroi pe substratul argilos
PODISUL BARLADULUI
-in sud, intre Siret si Prut
-altitudini de 200-500 m (Dl. Dorosanu cu 561 m)
CULOARUL SIRETULUI
-vale lunga si asimetrica
-cu lunca larga si 6-8 terase, predominant pe partea dreapta a Siretului (in sensul de curgere

E. PODISUL GETIC
-suprafata de 13950 kmp
-este o unitate de platforma (Platforma Moesica) in sud, cu un fundament carpatic in nord
-cel mai mare piemont din Romania (format in pliocen prin sedimentare, in mediu subaerian)
-alcatuit din nisipuri si pietrisuri cu intercalatii de argila, peste care s-au depus pietrisuri de Candesti (cu structura incrucisata)
-scade altimetric de la nord (600-700 m) la sud (300 m), ca urmare relieful inclina de la nord la sud
-prezinta relief fluvial
-prezenta argilei a favorizat alunecarile de teren, torentialitate
-a fost puternic fragmentat de apele curgatoare, care au delimitat interfluvii largi si netede numite platforme, prezentate de la V la
E:
-PLATFORMA STREHAIEI la est de Motru si Jiu
-PLATFORMA (Gruiurile) JIULUI intre Gilort si Motru
- PLATFORMA OLTETULUI intr Olt la est si Jiu si Gilort la vest
-PLATFORMA COTMEANA intre Arges si Olt
-PLATFORMA (Gruiurile) ARGESULUI (772m), intre Argesel si Arges
-PLATFORMA CANDESTI (Dl. Perilor – 745m), intre Dambovita Arges si Argesel

PODISUL MEHEDINTI
-suprafata de 760 kmp ; este o unitate de orogen (s-a format odata cu Carpatii Meridionali)
-se desfasoara intre Motru si Dunare
-altitudini de 500-700m (altitudinal este un podis) ; -este o peneplena inaltata cu relief intinerit
-alcatuit din sisturi cristaline si calcare
-relieful prezinta platouri si culmi, separate de vai adanci
-relief carstic foarte dezvoltat: pesteri (P. Topolnita, P. Ponoare), chei (C. Cosustei, C. Topolnita), doline (intr-una s-a format
Lacul Zaton), campuri de lapiezuri, poduri naturale (Ponoare), sohodoluri (vai seci pentru ca apa se infiltreaza prin fisurile
calcarelor)
 G. PODISUL DOBROGEI
-suprafata de 10400 kmp
-cea mai complexa arie geologica si geomorfologica
-unitate de platforma ; relief major de podis
1. Masivul Dobrogei de Nord
-Muntii Macin (alt. max. 467m in Vf. Greci, orog hercinica, granit, bazalt, relief ruiniform)
-Podisul Babadag (relief de podis neted cu altitudini de 300-400m, calcarele favorizeaza relieful carstic)
-Dealurile Tulcei (roci sedimentare vechi, calcare si dolomite, 200m, paralele cu Br. Sf. Gheorghe)
-Depresiunea Nalbant
2. Podisul Dobrogei Centrale sau Podisul Casimcei (altitudini de cca 300 m, este o peneplena formata in orogeneza baikaliana, a
fost exondat, inaltata din apele marine, in orogeneza caledonica, alcatuit din sisturi verzi, cele mai vechi roci aflate la suprafata in
Romania)
3.. Podisul Dobrogei de Sud
-unitate de platforma formata prin sedimentare
-alcatuit din roci sedimentare: calcare si gresii acoperite de loess
-altitudini sub 200 m
-prezinta relief carstic (Pestera Gura Dobrogei, Pestera Movile langa Mangalia)
-prezinta relief litoral (faleza si plaja ingusta cu nisip fin)
-prezinta relief pe loess (forme de sufoziune: vai, palnii, hrube)
-relieful prezinta interfluvii netede sau usor ondulate
-in partea cea mai joasa, pe Vl Carasu, s-a construit Can Dunare-Marea Neagra, inaugurat in 1984.
-cuprinde: Podisul Medgidia, Podisul Oltinei, Podisul Negru-Voda
DEALURILE DE VEST ( BANATO- SOMESENE)
-reprezinta o bordura de dealuri piemontane (o treapta intre Carpati Occidentali si Campia de Vest)
-pe un fundament carpatic, faliat si scufundat (unitate de orogen)
-au altitudine de 200 - 400 m ; inclina de la est la vest
-alcatuite din roci sedimentare moi (nisipuri, pietrisuri, argile, gresii, marne) si roci dure (vulcanice sau cristaline, ce dau un relief
de maguri: Magura Simleu, Culmea Codru, Dealul Mare, Dealul Prisnel, Dealul Preluca). Magurile sunt dealuri cu forma conica.
-prezinta relief fluvial (raurile au vai largi pe care s-au format 3-5 terase)
-altitudinea maxima in Dealul Preluca, 795 m
-diviziuni:
DEALURILE SILVANIEI
DEPRESIUNEA BAIA MARE (ambele la nord de Barcau)
DEALURILE CRISENE (intre Barcau si Muntii Zarandului)
DEALURILE BANATULUI (la sud de Mures)
CAMPIA DE VEST( BANATO – SOMESANA)
-are o suprafata de peste 17000 kmp, formata in cuaternar
-s-a format prin sedimentare pe un fundament carpatic si prin retragerea lacului Panonic spre vest
-altitudine medie 80 - 150 m
-este o fasie ingusta (15 - 70 km), ce patrunde in interiorul Apusenilor sub forma depresiunilor golf
-incline usor de la est spre vest, fapt pentru care raurile au cursuri divagate
-alcatuita din roci sedimentare moi: nisipuri eoliene (Cp. Carei), loess (Cp. Timisului)
-genetic, deosebim:
-campii inalte / piemontane, ( peste 100 m, sunt campii de terase si glacis, neinundabile, la contactul cu dealurile si
muntii din est):
-CAMPIA VINGAI (altitudinea maxima din Campia de Vest, 174 m, intre Mures si Bega)
-CAMPIA MIERSIG (intre C„risul Repede si Crisul Negru
-CAMPIA ARADULUI (intre Crisul Alb si Mures)
-CAMPIA CAREILOR (cu dune de nisip, in prezent cu plantatii de vita de vie)
-CAMPIA GATAIEI (intre Timis si granita cu Serbia)
-campii joase / de subsidenta (lasare lenta), (sub 100m, cu panta slaba, in care raurile au cursuri meandrate, inundatii
frecvente):
-CAMPIA SOMESULUI (la nord de Barcau)
-CAMPIA CRISURILOR (intre Barcau si Mures)
-CAMPIA TIMISULUI (la sud de Mures)
CAMPIA ROMANA
-suprafata de 52600 kmp ; ocupa 20% din suprafata Romaniei
-s-a format in cuaternar, prin retragerea Marii Pontice de la N la S si de V la E
-este o unitate de platforma (Platforma Moesica), acoperita cu sedimente (nisipuri, pietrisuri, argile) peste care s-a depus o
cuvertura de loess
-altitudinea este cuprinsa intre 10 m si 300 m (min 4 m in Cp. Siretului max 321 m in Cp. Pitestilor)
-inclina de la nord la sud, dar si de la vest la est, dupa cum s-au retras raurile
Genetic, deosebim:
-campii inalte (piemontane, de terase si de glacis, la contactul cu dealurile din nord):
CAMPIA PITESTIULUI (300m), CAMPIA PLOIESTI, CAMPIA TARGOVISTEI ; CAMPIA RAMNICULUI
-campii joase (de subsidenta, intre Arges si Siret):
CAMPIA TITU, CAMPIA GHERGHITEI, CAMPIA BUZAULUI, CAMPIA SIRETULUI INFERIOR
-campii orizontale (tabulare, sunt acoperite cu loess, pe care s-a dezvoltat relieful de tasare: crovuri, gavane, padine si
relief de sufoziune: palnii si hrube, , sunt situate la est de Arges si au cele mai mari intinderi):
CAMPIA BRAILEI, CAMPIA VLASIEI, CAMPIA BARAGANULUI (cele trei la est de Arges),CAMPIA GAVANU BURDEA
-campii de terase ale Dunarii si raurilor mari:
CAMPIA BURNAZULUI, CAMPIA BOIANU (la est de Olt), CAMPIA OLTENIEI (la vest de Olt, este o campie cu dune de
nisip)
Diviziuni:
CAMPIA OLTENIEI (la vest de Olt)
CAMPIA OLT-ARGES
CAMPIA VLASIEI (la est de Arges)
CAMPIA BARAGANULUI
CAMPIA SIRETULUI INFERIOR
CAMPIA FLUVIO-LAGUNARA
-ccc 5000 kmp (a doua din Europa, dupa Volga,)
-include: Delta Dunarii si complexul de lacuri Razim
-s-a format intr-un fost golf marin, din aluviunile aduse de Dunare si din sedimentele marine depuse de curentii circulari ai Marii
Negre, sub forma grindurilor
-este o campie terminala in formare
-este unitatea de relief cea mai noua (formata in holocen), si cea mai joasa (0-12 m)
-uscatul este format din grinduri (25%):
-continentale (CHILIA)
-fluvio-maritime (LETEA, 12,4 m)
-fluviale (STIPOC)
-relief eolian: dunele de pe grinduri, de pe ostroave (insule alungite)
-relief submers: brate, canale, garle, lacuri, lagune, mlastini, balti

! Factorii genetici:
- lipsa mareelor
- prezenta curentilor litorali
- aluviunile aduse de Dunare
- adancimea mica a platformei litorale
- oscilatiile de nivel ale Marii Negre