Tematica Examen

1.Geologia Carpatilor(unitati tectono -tructurale si masivele in care apar)

Carpatii Orientali - cea mai intinsa unitate carpatica din Romania, are cea mai
complexa alcatuire geologica
Unitatea cristalino-mezozoica
- alcatuita dominant din roci cristaline intens si mediu metamorfozate ce poarta
un sedimentar vechi
- doua mari compartimente : N(M.Maramures,Suhard,Giumalau,Rarau,Bistritei) si
S(M.Leaota,Postovaru,Piatra Mare),se adauga o insula cristalina cu sedimentar si roci
culcanice in M. Persani
Unitatea flisului - cea mai mare parte a Carpatilor Orientali
- se desfasoara pe ambele parti ale axului cristalin dar este dominant pe latura
de E, In V este falia E-carparica iar in E falia externa
-include numeroase masive : Obcina Federu, Obcina Mare , M. Ceahlau ,
TarcauCiuc,Gosmanu, Vrancei , Buzaului, Ciucas, Baiu,Baraolt
Se separa 3 subunitati :
Flisul intern - in V Panza de Ceahlau cusStratele de Sinaia cu marnocalcare
,stratele de Comarnic cu gresii , conglomeratele de Ciucas si Ceahlau
- in E Panza de Teleajen(argile,marne)
Flisul extern : - Audia (gresia de Siriu )
- Tarcau(gresia de Tarcau,de Fusaru,de Kliwa)
-Vrancea - areale mici (ferestre tectonice)
Flisul transcarpatic - in Maramures intre Viseu si Iza, depozite paleogene ce
formeaza Panza Botiza-Petrova
Unitatea Vulcanica : - in V lant continuu de aparate vulcanice si platouri
- cei mai importanti munti vulcanici : Oas,Gutai , Calimani , Gurghiu, Harghita
- dominant andezite si conglomerate vulcamice , se adauga riolite si local bazalte
(in M.Persani la Racos)
Carpatii Meridionali - intre falia Iezer -Papusa,Dunare,falia transilvana, unitate
mult mai omogena din punct de vedere litologic si tectono structural

1
 Autohtonul danubian - in S-V intre Oltet si Dunare in M Parang, Valcan ,
Cerna , Retezat , Almaj
- sisturi cristaline prehelcinice mezometamorfice in M Cernei , Valcan , Parang si
epimetamorfice M Almaj, hercinice in M Parang, Valcan , Retezat
- masive granitoide in M . Rtezat , Tarcu, sudul Parangului
- invelisul sedimentar Svinita-Svincea,Presacia,Cerna-Jiu , depresiunea
Petrosani
Panza Getica - alcatuita din : roci cristaline, blocuri magmatice si sedimentar
vechi
- in M Locvei, Semenic, Poiana Rusca Candrel, Capatanei,Fagaras,este extins
in M Godeanu,Mehedinti
- cristalinul :sisturi mezometamorfice (din Semenic pana in Iezer-
Papusa),epimetamorfice (M. Almaj),sisturi epimetamorfice (M .Semenic si S Poiana
Rusca)
- sedimentarul : unitatea Resita-Moldova Noua (gresii,conglomerate, carbuni )
,unitatea hateg (gresii,calcare,argile) , unitatea Magura Codlei(carbuni) ,unitatea
Vanturarita,unitatea Sopot(Almaj, )petice de sedimentar in M.Godeanu si la Gura Vaii
Unitati supragetice in Fagaras,Sureanu,P oiana Rusca , Dognecea si Locvei
- cristalinul : roci prehercinice(gnaise,micasisturi) in M Fagaras, Dognecea si
hercinice in M. Locvei si M. Poiana Rusca
-sedimentarul conglomerate,dolomite,calcare in M Fagaras , gresii calcaroase in
M Dognecea si conglomerate , gresii in M Capatanei si n M Cibin-Sebes
Magmatite cretacic superior-paleogen : M Poiana Rusca, Locvei,Dognecei,
Semenic
Depresiuni intramontane :
Depresiunea Petrosani : eocen-oligocen (conglomerate,argile) , oligocen
superior(marne,argile), miocen inferior (strate subtiri de carbuni ,gresii argiloase)
Depresiunea Hateg-Strei: intre M Poiana Rusca,Sebes si Retezat, doua
grabene Hateg si Strei
Depresiunea Caransebes-Mehadia:gresii,conglomerate,nisipuri ,argile,pietrisuri
Depresiunea Bozovici : graben umplut gresii, nisipuri,argile,pietrisuri

2
 Depresiunea Sichevita-Culoarul Dunarii : culoar tectonic umplut cu
conglomerate,pietrisuri,gresii, argile
Muntii Apuseni - o mare complexitate structurala si evolutiva
- alcatuire : roci metamorfice,magmatice, sedimentare
Subunitatea central-nordica : M Gilau , Vladeasa, Bihor , Padurea Craiului ,
Codru Moma si V Zarandului
- sisturi cristaline prehercinice mezametamorfice(calcare,cuartite, micasisturi) in
M Gilau, Bihor, N Vladesei , M . Zarand si epimetamorfice in M Gilau,Codrului ,
- magmatite prehercinice: corpuri granitice in Muntele Mare, M Codrului in S
- sisturi cristaline slab metamorfozate in M Zarand
- magmatite hercinice : granite in M Zarand, diorite,gabrouri in centrul m Zarand
- sedimentarul : Domeniul Bihor (brecii, gresii,calcare,dolomite,argile) in M Gilau,
Vladeasa,Bihor si Padurea Craiului , Domeniul de Codru (gresii, flis marno-
grezos,complex vulcanogen-sedimentar ) in M Padurea Craiului,Bihor,Gilau,Codru-
Moma,Zarand, Domeniul Biharia(a rgile,gresii ) in M Zarand , Bihor
- sedimentar posttectonic :Rosia,Rachitele, Valea Draganului , Borod
(gresii,calcare)
- magmatidele laramice : Vladeasa, Budureasa, Iara- Baisoara(andezite,dacite )
Subunitatea sudica a Muntilor Apuseni : M Drocea, Metaliferi,Trascau,
- crsitalin in M .Trascau si pe Valea Muresului
- mamagmatite ofiolitice: andezite,dacite,riolite, bazalte in M Drocea,
Metaliferi,Trascau
- sedimentar prelaramic : Trascau-Ampoi, Deva-Zam (calcare) , M Drocea in S,
Halmagiu-Abrud (flis)
- magmatite laramice: diorite, granite la Savarsin, Cazanesti, Cebia
- vulcanism neogen-cuaternar : depozite volcanogen-sedimentare : Baia de
Aries , Dealu Contu, Valea Morii, bazantele de la Detunatele
- depresiuni posttectonice : Brad-Sacaramb (carbuni, marne,nisipuri) Zlatna-
Almas,(conglomerate, marne,tufuri)Rosia Montana (conglomerate, marne,argile)
2.Impartirea Carpatilor
Carpatii Orientali (Rasariteni)- de la granita cu Ucraina pana la Valea Prahovei

3
 Grupa Nordica (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) - se desfasoara intre
granita cu Ucraina, Campia si Dealurile de V, Depresiunea Transilvaniei,Valea Bistritei-
pasul Tihuta, Depresiunea Dornelor- pasul Mestecanis, culoarul depresionar al
Moldovei si Podisul Sucevei.
Subunitati : - muntii vulcanici Oas ,Gutai,Ignis
- muntii sedimentaro-vulcanici ai Lapusului , Tiblesului ,Bargau
- depresiuni tectonice si de baraj vulcanic : Oas,Maramures, Dornelor
- munti alcatuiti din roci cristaline cu petece sau fasii de sedimentar mezozoic :
Maramures, Rodnei, Suhard, Obcina Mestecanis
- munti alcatuiti din flis : Obcina Feredeului, Obcina Brodinei si Obcina Mare
- culoarul depresionar al Moldovei
Grupa Centrala (Carpatii Moldo-Transilvani )- incadrati de Subcarpatii
Transilvaniei , Subcarpatii Moldovei , Carpatii de Curbura si unitatea precedenta.
Subunitati : - munti vulcanici alcatuiti din andezite si aglomerate vulcanice :
M.Calimani,Gurghiu,Harghita
- depresiuni tectonice si de baraj vulcanic : Gheorghieni, Ciuc, Bilbor, Borsec,
Glod si Dragoiasa
- muntii din roci cristaline cu petece de roci sedimentare : Giumalau , Rarau, M
Bistritei , Giurgeu , Hasmas
- munti din flis : Stanisoarei , Ceahlau , Tarcau, Ciuc , Nemira,Gosmanu si
Berzunt
- vaile Bistrita si Trotus (cu depresiunea Comanesti)
- muntii Persani , Baraolt, Badoc
Carpatii de Curbura - la contactul cu Carpatii Meridionali , Subcarpatii de
Curbura, Depresiunea Transilvaniei
Subunitati : - Muntii Vrancei : Furu,Zboina Frumoasa, Lacaut,Coza, Lepsei,
Bretcului,Zboina Neagra,Casinului , Depresiunea Brasov
- Muntii Buzaului : Tataru , Penteleu ,Podu Calului ,Siriu, Intorsurii cu
depresiunile Comadau si Intorsura Buzaului ,Zmeuret-Muntioru , Ivanetu )
- Muntii Doftanei si Teleajenului (Ciucas, Grohotis, Baiu)
- Muntii Timisului formati din Piatra Mare ,Postovaru si Clabucetele Predealului

4
 Carpatii Meridionali - intre vaile Prahova si Timis , Subcarpatii de Curbura si
Getici, Podisul mehedinti si Depresiunea transilvaniei , In V si NV culoarele Timis-
Cerna si Bistra - Depresiunea Hunedoarei ii separa de masivele din Carpatii Orientali
Grupa Bucegi - intre vaile Prahova, Dâmboviţa şi Bârsa, Depr. Braşov şi
Subcarpaţii de Curbură.
Subunitati : Bucegi , Leaota, Piatra Craiului, Culoarul Depresionar Bran-Rucar
-Dragoslavele , Culoarul Prahovei
Grupa Fagaras - intre vaile Dambovita-Barsa si Oltului , Depresiunea Fagaras ,
Subcarpatii Argesului si Valcii
Subunitati : Fagaras, Iezer , Ghitu , Frunti , Cozia , Defileul Oltului si
Depresiunea Lovistei
Grupa Parang- intre vaile Olt,Jiu si Strei , Depresiunea Transilvaniei si
Subcarpatii Getici
Subunitati : Parang , Sureanu, Capatanii , Latoritei , Lotrului, Cindrel ,
Depresiunea Petrosani si Defileul Jiului
Grupa Retezat-Godeanu- intre Jiu- Strei , Cerna-Timis, Bistra- Hateg,
Subunitati : Godeanu , Retezat , Tarcu , Cernei ,Mehedinti , Valcan
,Depresiunea Hateg , Dealurile Hunedoarei si Culoarul Streiului , Culoarul Orastiei
Carpatii Occidentali - inchid arcul carpatic pe latura de V desfasurandu-se de la
Dunare la Barcau
Muntii Apuseni - intre Mures si Barcau
Subdiviziuni - Muntii Bihor-Vladeasa (Vladeasa,Batrana, Bihor,Gaina, Ariesului
cu depresiunile Campeni-Bistra , Abrud)
- Muntii Gilau , Muntii Meses, Muntii Plopis , Muntii Crisurilor (Padurea Craiului,
Codru Moma ) , Muntii Muresului (Zarandului,metaliferi,Trascau )
- Depresiuni tectonice : Vad-Borod ,Beious, Zlatna, Brad-Halmagiu
Muntii Poiana Rusca - intre Mures,Bistra, Bega constituie o unitate bine
conturata , frecvent atasata Muntilor Banatului
Muntii Banatului- intre Dunare si Culoarul Timis-Cerna , dealurile si partial
campiile Banatului

5
 Subunitati : Semenic, Aninei , Dognecei , Almajului , Locvei , Culoarul Resitei
compartimente depresionare Ezeris , Resita, Lupac , Depresiunea Almajului , Culoarul
Timis-Cerna(Depres Caransebes)si Culoarul Mehadia-Cerna (depres mehadia si
orsova), Culoarul Dunarii cu o serie de bazine depresionare (Dubova,Pojejena)
3.Relieful Carpatilor(suprafete de nivelare, modul in care s-au format,modul in
care apar in peisaj,relief glaciar:masive in care apar,faze,relief petrografic:carst,platouri
carstice,goluri cu gheata,sare)
Suprafetele de Nivelare
Pediplena s-a format prin : procese de pedimentare intr-un climat cald cu variatii
de la nuanta de savana pana la cea mediteraneana , fragmetare puternica a zonei
cristaline si formare de horsturi si grabene,inaltari diferentiate regional .
Aspect de platouri/culmi netede dominate de varfuri .
Suprafta medie Carpatica s-a format prin : cicluri de nivelare incomplete
intrarupte de miscarile savice si stirice , formarea de pedimente intr-un climat
mediteranean
Aspect : suprafete cvasiorizontale, poduri interfluviale si culmi rotunjite ,
aliniamentte de varfuri separate de sei adanci, bazine de receptie largi
Suprafata de bordura carpatica s-a format prin glacisare,pliocen si abraziune
marina
Aspect : prispa/culmi paralele, foarte netede, umeri de vale si culmi secundare ,
sei largi la obarsia unor vai
Relieful Glaciar
Carpatii Orientali : M Rodnei , M Maramures, M Calimani
Carpatii Meridionali : M Bucegi , Leaota, M Fagaras, M.Iezer , M Sureanu si
candrel , M Parang , M Retezat , M Godeanu ,M Tarcu
Doua faze glaciare : - prima faza se reconstituie prin circurile foarte mari si vaile
glaciare largi , sei de transfluenta si morene frontale , existenta unor ghetari de platou
- a doua faza se reconstituie prin : dezvoltarea circurilor suspendate, crearea
unui al doilea jgheab glaciar, mai multe nivele de morene frontale
Relieful Petrografic

6
 A.Relieful dezvoltat pe calcare şi dolomite - exondarea masivelor calcaroase
in intervale diferite de timp a facilitat o modelare diferită.
- platouri (Padiş, Scărişoara, Vaşcău, Damiş, Zece Hotare, etc.)
• exocarst bogat: doline (foarte mari),uvale, depresiuni de contact similare
poljelor, lapiezuri, văi antitetice, ponoare
• endocarst:peste 300 pesteri (Vântului, Meziad, Cetăţile Ponorului, Urşilor,
Coiba Mare,Coiba Mica ), numeroase avene ( Şesuri, Peştera Neagră, avenul Negru ),
- mase de gheaţă in goluri carstice (Scărişoara, Focul Viu, Bortig, Vârtop, Barsa),
izbucuri (Tauz, Călugări).
- chei (Turzii, Galbenei, Someşului Cald etc.) şi olistolite (martori petrografici) in
M. Metaliferi
B. Relieful dezvoltat pe sare :
- areale mici în Depresiunea Maramureş (Ocna Şugatag şi Coştiui)
- dizolvarea a facilitat dezvoltarea unor forme de tasare şi a lapiezurilor.
3.Clima (izotermele caracteristice,precipitatii,temperaturi,vanturi locale)
Izoterma de 8 ⁰ C se desfasoara la Periferia Carpatilor Occidentali , la altitudini
in jur de 600 m si este depasita in Banat pe culoarele văilor Dunăre, Bârzava, Timiş,
Mureş unde se ajunge la 9-9,5⁰ C , pe ramadepresiunilor (Beiuş, Oaş, Zarand, Borod)
şi pe culmile joase din sud-estul M. Apuseni sau nordul M. Făgăraş, unde se resimt
influenţele foehnale (8-9⁰C).
Izoterma de 6⁰ C este în mare măsură legată de altitudinile cuprinse între 800 m
(în nord-est, la contactul cu Podişul Sucevei, în unele depresiuni intramontane – Ciuc,
Dornelor, estul Maramureşului ) şi 1000 m în restul masei montane carpatice
Izoterma de 0⁰C delimitează areale insulare în masivele a căror înălţime
depăşeşte 2000 m (Rodnei, Călimani, Bucegi, Piatra Craiului, Leaota, Iezer, Făgăraş,
Cândrel, Latoriţei, Căpăţânii, Parâng, Şureanu, Retezat, Godeanu, Ţarcu)
Izoterma de -2⁰C se circumscrie vârfurilor şi crestelor alpine desfăşurate la
peste 2200 m, cea mai mare întindere in Iezer, Parâng, Retezat, Godeanu .
Precipitatii
Cantitativ, mediile anuale, pe ansamblul Carpaţilor, oscilează între 800 mm la
contactul cu regiunile limitrofe (600-800 m) şi 1200 m în etajul alpin. Faţă de aceste

7
limite, regional şi local sunt diferenţe, uneori destul de mari (100-250 mm), faţă de
valoarea medie corespunzătoare altitudinii.
Ninsorile
• Etajele alpin şi subalpin - ninsorile sunt posibile între 250 şi 330 zile pe an.
• Etajul montan cu altitudini medii (1000-1800 m) numărul de zile în care ninsorile
sunt posibile variaza, mai întâi pe verticală, între 200 şi 280, apoi ca poziţie geografică
(250-280 în nord şi 200-250 în sud şi vest).
• Etajul montan periferic care cuprinde munţi şi culmi sub 1000 m ,aici intervalul
de producere al ninsorilor este mic (100-150 zile)
• Etajul depresionar intramontan unde, deşi intervalul nu este prea lung (din
octombrie până în aprilie) iar stratul de zăpadă, datorită temperaturilor foarte scăzute
se menţine în jur de 100 de zile.
Vânturile locale :
• Crivăţul – vânt care afectează iarna culmile estice ale Carpaţilor Orientali
pătrunzând şi pe culoarele văilor principale ale acestora, provocând ger şi îngheţ;
• Nemira – este o variantă a crivăţului prezentă în masivele Berzunţ-Nemira-
Breţcu ce provoacă scăderi bruşte de temperatură şi îngheţ;
• Foehnul – vânt generat pe versanţii masivelor ce domină depresiuni şi spaţii
extracarpatice colinare de descendenţă rapidă a maselor de aer (pe culmile de la
exteriorul Carpaţilor de Curbură şi Carpaţilor Orientali, pe versanţii nordici ai Carpaţilor
Meridionali pe care se produce descendenţa maselor de aer sudic
• Brizele de munte – realizate diurn sub forma unei circulaţii locale, produsă ziua
între vatra depresiunilor sau văilor şi culmile înalte limitrofe şi invers în timpul nopţii
4.Ape : lacuri naturale,principale rauri
Lacuri Naturale
• Lacurile de baraj natural: au forma alungita sau bifurcata - lacurile Betiş (M.
Maramureş) Roşu (M. Hăşmaş), Bălătău (M. Nemirei), Cuejdel (M. Stânişoarei).
• Lacurile carstice se formează în general în doline, au o comunicare cu
subteranul destul de instabilă.. Se găsesc destul de multe în M. Apuseni, Godeanu,
• Lacurile de nivaţie formate prin acţiunea mecanică a zăpezii : L. Vulturilor
(Siriu).

8
 • Lacuri glaciare care se formează în urma proceselor de eroziune şi chiar de
acumulare glaciară. Majoritatea acestor lacuri sunt prezente în escavaţiile circurilor
glaciare(Bucura, Bâlea, Capra, Podragu, Calcescu, Iezeru Şureanu, Lala. ) au o formă
circulară, franjurată, cu numeroase deformaţii datorate blocurilor de grohotiş dispuse p
e margine. Dar ele se pot forma şi pe văile glaciare prin bararea acestora de morenele
frontale: în M. Retezat (Tăul Agăţat, Tăul Porţii, Viorica, Florica, Ana, Lia); în M.
Făgăraş (Viştişoara, Văiuga, Doamnei)
• Lacuri de crater: Lacul Sf. Ana aflat în M. Ciomatu la 950 m altitudine; tot aici se
adaugă câteva mici lacuri aflate în cadrul turbăriei Mohoș .
• Lacurile sărate iau naştere prin dizolvarea apei în masivele de Sare (Ocna
Şugatag şi Coştiui).
Principale rauri
- Grupa râurilor de nord-vest: afluenţii direcţi ai Tisei, Vişeu, Iza, Săpânţa
- Grupa râurilor vestice: Someş, Crişuri, Mureş, care au izvoare în Carpaţi
- Grupa râurilor de S-V care drenează M. Banatului şi P. Ruscă (Bega, Timiş,
Caraş, Nera)
- Grupa râurilor sudice – cuprinsă între Cerna şi Ialomiţa, în care toate râurile (cu
excepţia Oltului) au izvoare în C. Meridionali.
- Grupa râurilor estice – aparţin bazinului Siretului al cărui bazin are o mare
asimetrie datorată numărului mare de afluenţi ce vin din Carpaţii Orientali.
6.Vegetatie : etajele de vegetatie,caracteristici definitorii
Etajul nemoral
• În cadrul său sunt conturate următoarele subetaje: al pădurilor de amestec
gorun-fag, al pădurilor de fag şi al pădurilor amestecate de răşinoase şi fag. Acest etaj
începe la 700-800 m, dar si sub altitudinea precizată anterior si cuprinde un spaţiu larg
care începe din Defileul Dunării, mai jos de 100 m (fagul coboară la o altitudine sub 70
m). Astfel, la altitudini mai reduse (sub 600-700 m), pădurile de fag formează
amestecuri cu gorunul, trecându-se apoi, sub altitudinea de 300-400 m, la stejarul
pedunculat.

9
 • Limita inferioară a pădurilor montane de fag corespunde cu limita geografică
dintre munţi şi dealuri şi se află la altitudinea medie de 700-800 m. Făgetele pure
neîntrerupte coborând pe dealuri la altitudini 400 – 500 m
• Subetajul pădurilor amestecate de răşinoase şi fag format din păduri de
amestec de fag cu brad ,de fag cu brad şi molid , sau de fag cu molid,.Limita inferioară
a acestui subetaj se situează între altitudinile de 700 m şi 900 – 1000 m .
Etajul boreal
• La înălţimi mai mari de 1400 m, se realizează condiţii climatice relativ mai
austere, care favorizează dezvoltarea molidului.
• Între 1400-1650 m se dezvoltă molidişuri cu o productivitate superioară. Molidul
are anumite însuşiri ecologice, ce îi asigură avantaje mari faţă de alte specii lemnoase.
Stratul arbustiv este în general slab dezvoltat şi este compus din: specii de caprifoi, soc
roşu. Pe alocuri, pe văiugile din partea superioară a etajului, poate coborî aninul verde.
Dintre subarbuşti fac parte afinul şi merişorul .
• Subetajul rariştilor. Formate predominant din molid şi mai rar din larice sau
amestecuri de molid cu larice si reprezintă tranziţii între etajul molidişurilor şi cel alpin.
Se dezvoltă în condiţii mai austere, arborii, frecvent cu coroana zdrenţuită de vânturi şi
în formă specifică de drapel, vegetează răzleţ sau în pâlcuri, sau formează arborete
rărite, asociate obişnuit cu tufărişuri de anin verde, jneapăn, salcie .
• Subetajul tufărişurilor. Limita dintre subetajul rariştilor şi subetajul tufărişurilor
este marcată prin ultimele pâlcuri sau exemplare izolate de arbori. Tufărişurile sunt
alcătuite predominant din jneapăn ,aninul verde , ienupărul pitic, smirdarul, salcia,
afinul, merişorul . Spre partea superioară a subetajului jnepenişurile devin tot mai
scunde, arealele lor se fragmentează, fiind întrerupte tot mai frecvent de pâlcuri de
pajişti.
Etajul alpin
• Limita inferioară a etajului alpin în Carpaţii Româneşti: Rodna-1850-
2000;Călimani-1890-1970;Bucegi-2200-2300;Făgăraş-2200;Parâng2200-2300;
Retezat-2250-2300.

10
 • În ţara noastră nu există o limită superioară a etajului alpin. Limita inferioară a
etajului alpin coincide cu limita superioară a jnepenişurilor şi a pajiştilor cu ţepoşică şi
oscilează între 1850 – 2300 m.
• Principalele elemente componente ale etajului alpin sunt asociaţiile de ierburi
scunde, asociaţiile de plante ce formează periniţe şi asociaţiile de plante lemnoase
pitice, adesea repente.
• Dintre ierburi fac parte: iarba vântului, coarna, păruşca rugina, firuţa , alături de
o serie de dicotiledonate, cum sunt clopoţeii, ochiul găinii
• Dintre subarbuştii târâtori fac parte arginţica, azaleea pitică (şi sălciile pitice
Destul de numeroşi sunt lichenii şi muşchii .
7.Soluri : asociatii specifice pe etaje de vegetatie
• Sub pădurile nemorale (păduri de fag şi de amestec, molid-fag), dar şi în
partea inferioară a pădurilor boreale asociaţia caracteristică de soluri este formată din:
districambosoluri (pe versanţi şi culmi), pe roci intermediare şi acide, de preluvosoluri şi
eutricambosoluri (pe roci intermediare şi bazice) şi de prepodzoluri, chiar podzoluri (pe
roci hiperacide). Versanţilor cu declivităţi foarte mari le sunt specifice litosolurile şi
regosolurile. Local, pe suprafeţe mai plane se întâlnesc luvosoluri (albice), pe rocile
carbonatice compacte s-au format rendzine şi eutricambosoluri rodice, iar pe marne
faeoziomuri inclusiv clinogleice, la baza versanţilor umeziţi de izvoarele de coastă.
• Sub molidişuri (mai puţin în partea lor inferioară) şi sub jnepenişuri predomină
prepodzolurile şi podzolurile, dar apar frecvent districambosolurile (pe rocile
intermediare şi bazice), litosolurile şi regosolurile pe versanţi povârniţi, iar local (pe
calcare) rendzinele şi eutricambosolurile.
• Sub pajiştile alpine specifice sunt humosiosolurile asociate cu litosoluri (chiar
stâncărie la zi), local, pe calcare apar rendzine.
• În lanţul vulcanic din vestul Carpaţilor Orientali (ca şi în sectoare ale Munţilor
Metaliferi), părţii inferioare a spaţiului muntos îi sunt specifice districambosolurile şi
andosolurile (sau districambosoluri cu caracter andic), iar părţii superioare,
prepodzolurile şi andosolurile.
8.Arii protejate : enumerare si localizare

11
 Grupa Nordica : Parcul National din Muntii Rodnei , Parcul Natural Muntii
Maramuresului Superior , Parcul Natural Vanatori Neamt
Grupa Centrala :Parcul National din Muntii Calimani, Parcul Natural din Masivul
Ceahlau , Parcul national Cheile Bicazului - Lacul Rosu ,-Muntii Hasmas ,
Grupa Sudica : Parcul Natural Putna-Vrancea
Grupa Bucegi : Parcul Natural Muntii Bucegi ,
Grupa Fagaras: Parcul National Piatra Craiului
Grupa Parang: Parcul National din Muntii Coziei , Parcul National Buila-
Vanturarita, Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina
Grupa Retezat-Godeanu: Parcul National Defileul Jiului , Parcul National
Retezat , Parcul National Domoglet-Valea Cernei, Geoparcul Platoul Mehedinti
Muntii Apuseni : Parcul Natural Apuseni
Muntii Poiana Rusca : Geoparcul Dinozaurilor -Tara Hategului
Muntii Banatului : Parcul National Cheile Nerei -Beusita , Parcul National Muntii
Semenic - Cheile Carasului , Parcul Natural Cazanele Dunarii-Portile de Fier

12