SUEDIA

In lume si in special in tarile vorbitoare de limba engleza, suedezii par a fi unanim

populari. Profilul lor de oameni cinstiti, grijulii, bine informati, eficienti, care produc
bunuri de calitate, livrate la timp, se potriveste bine cu aspectul lor adesea dichisit,
cu imbracamintea de bun-gust (iertata sa-mi fie stereotipia), parul blond si ochii
albastri. Engleza lor, avansata din punct de vedere gramatical, este curata si
taioasa, ca aceea vorbita de scotienii care au studiat la Oxford. In societate, cel
putin, ei au niste maniere impecabile si spun tot ce se cuvine in primele 15 minute.
Totusi, este oarecum surprinzator sa constati ca suedezii nu sunt deloc populari, ba
chiar adesea ridiculizati si uneori dispretuiti in tarile nordice. Faptul ca nici unul dintre
vecinii Suediei Danemarca, Norvegia, Finlanda nu este renumit pentru agresivitatea
nejustificata face ca antipatia sa fie cu atat mai neasteptata. Ce este in neregula cu
suedezii? Este o intrebare la care suedezii insisi incearca sa gaseasca raspunsul de
cateva decenii incoace. Statistic vorbind, suedezilor nu li se poate reprosa mare
lucru. Asistenta medicala de exceptie a facut ca Suedia sa fie tara cu populatia cea
mai varstnica din lume (18,1% din totalul populatiei are peste 65 de ani) si numai
japonezii au o speranta de viata mai ridicata (Japonia 79 de ani, Suedia 78 de ani).
Mortalitatea infantila este printre cele mai scazute din lume (locul patru din finalul
clasamentului). Cu o populatie de 8,6 milioane, ocupand o suprafata de 450 000 de
kilometri patrati, Suedia se plaseaza confortabil cu o densitate a populatiei de 19
locuitori pe km patrat. Desi ca marime ocupa numai locul 54 in lume, Suedia se afla
pe locul 18 in ceea ce priveste PIB-ul, revenindu-i un meritoriu loc 5 la PIB-ul pe cap
de locuitor, in valoare de 25 487 de $ anual. Acest belsug se reflecta in nivelul de
trai in ceea ce priveste bunurile proprietate personala, suedezii sunt pe primul loc in
lume la telefoane, pe locul cinci la masini de spalat, pe locul sase la cuptoare cu
microunde, pe locul sapte la frigidere si videorecordere si pe locul zece la
automobile. Cu un procent de alfabetizare de 99%, suedezii detineau, in perioada
19901991, locul doi in lume (dupa Zimbabwe!) in ceea ce priveste ocuparea fortei de
munca a populatiei, cu 69,3%. Datoria straina este mica, iar ajutorul acordat tarilor
straine este foarte mare se afla pe locul noua in lume in ceea ce priveste ajutorul
bilateral (si pe locul patru ca donator bilateral, raportat la procentajul din PNB).
Suedia detine un remarcabil loc 14 in ceea ce priveste productia industriala si locul
15 in ceea ce priveste comertul mondial. Sunt niste cifre excelente pentru o tara cu o
populatie mai mica de 9 milioane, dat fiind ca Suedia nu este "un atelier in care se
munceste in conditii grele". Cu o populatie aflata intr-un proces lent de crestere
(Suedia are gospodariile cele mai mici, cu 2,2 persoane per locuinta) si dispunand
de vaste rezerve funciare, minerale si energetice, Suedia pare sa nu aiba cine stie
ce probleme de ordin material. Potrivit Indexului Dezvoltarii Umane elaborat de
ONU, Suedia este din nou bine pozitionata. Indexul, care este intocmit pe baza unor
factori precum PIB-ul pe cap de locuitor, speranta de viata, alfabetizarea la varsta
adulta, anii de studiu, puterea de cumparare etc. plaseaza Suedia pe locul cinci,
dupa Japonia, Canada, Norvegia si Elvetia, in ceea ce priveste standardele
dezvoltarii umane. Singurele statistici negative ale Suediei se refera la atacurile de
cord cele mai multe din lume, 37,3% dintre decese fiind cauzate de acestea; crime
locul 18; delicte referitoare la droguri locul doi. Cat priveste varsta la care se
casatoresc femeile suedeze, 27,6 ani, acestea se afla pe locul doi in lume intr-un
clasament al celor mai varstnice mirese, iar Suedia ocupa locul sapte in lume intr-un
clasament al tarilor cu cel mai ridicat cost al vietii, insa acesti ultimi doi factori pot fi
considerati in egala masura pozitivi. Suedia este cu siguranta o tara in care lucrurile
merg bine, asa cum o demonstreaza clar statisticile demne de invidiat mentionate
mai sus. Si atunci, care este cauza frictiunilor dintre Suedia si vecinii sai? In primul
rand, ei sunt vecini; dragostea intre vecini nu este o caracteristica umana. Norvegia,
Danemarca si Finlanda sunt mai putin impresionate decat altele de splendoarea
bunastarii suedeze, deoarece si ele au niste creatii proprii similare (si exista temeri
din ce in ce mai serioase in toate cele patru tari ca sistemul va functiona cu adevarat
pe termen foarte lung). Cinismul acestora fata de Suedia pare sa-si aiba originea
intr-o serie de factori istorici: Danemarca a jucat un rol important in regiune o lunga
perioada de timp. Suedezii au asediat in repetate randuri Copenhaga. Suedezii au
domnit peste Finlanda vreme de 600 de ani. Suedia si Norvegia au facut parte dintr-
o uniune incomoda pana in 1905. Norvegia, Danemarca si Finlanda au fost infrante
in Al Doilea Razboi Modial, nu insa si Suedia. Industria suedeza s-a bucurat de o
perioada de prosperitate intre anii 1945 1960, cand Norvegia si Danemarca au fost
tinute pe tusa de revenirea postbelica foarte lenta, iar Finlanda s-a confruntat cu un
handicap serios, fiind nevoita sa plateasca rusilor o suma imensa (si nejustificata),
reprezentand reparatii de razboi (19451952). Marile companii multinationale
suedeze Volvo, Saab, Electrolux, SKF, Axel Johnson si asa mai departe au inflorit in
acea perioada, cand otelul suedez era recunoscut ca fiind cel mai bun din lume.
Prosperitatea altora da nastere deseori la invidia vecinilor, mai ales cand este
insotita de o anumita impasibilitate. In regiunea nordica, Suedia era considerata o
tara importanta, preocupata de exporturi, puternica din punct de vedere financiar,
indestulata si enervant de ingamfata. E putin probabil ca suedezii sa fie astazi cu
mult mai putin multumiti de ei insisi decat erau in anii '50 si '60, insa, dintr-un studiu
pe care l-am realizat recent pe 100 de oameni de afaceri suedezi, a rezultat
urmatoarea compilatie exclusiv suedeza a valorilor lor nationale: constiinciozitate,
cinste, loialitate, toleranta, egalitate, pacifism, dragoste de natura, curatenie,
amabilitate, modestie. Nu este lipsit de importanta faptul ca subiectii au ales 10
valori pozitive si nici una negativa. Laine-Sveiby afirma ca suedezii refuza sa se
vada in lumina in care ii vad ceilalti; in aceasta privinta ei sunt diferiti de danezi, mai
preocupati de aspectul lumesc al vietii si de finlandezi, extrem de interesati de
relativismul cultural si care-si fac in permanenta griji pentru ce cred ceilalti despre ei.
Suedezii, pe de alta parte, sunt foarte preocupati de ce cred ceilalti suedezi despre
ei!< b>Luarea deciziilor</b> Managementul suedez este descentralizat si democratic
organigrama companiei suedeze tipice este in mod vadit orientata pe orizontala.
Distanta impusa de autoritate este mica, managerul fiind in general accesibil
personalului si disponibil pentru discutii. Intr-o firma suedeza vom intalni mai putine
esaloane decat, de pilda, in Franta sau in Germania. Exista de fapt o lege suedeza
(MBL) care prevede ca toate deciziile importante trebuie discutate cu toti membrii
personalului inainte de a fi puse in aplicare! Explicatia ar fi ca daca angajatii sunt mai
bine informati sunt mai motivati si in consecinta muncesc mai bine. Aceasta forma
colectiva de luare a deciziilor se preteaza la o comparatie interesanta cu sistemul
japonez. In ambele tari se considera a fi important ca toti colegii sa aiba pe deplin
ocazia de a discuta proiectele in amanunt, de vreme ce dreptul la dezbateri si la
exprimarea opiniei se plateste printr-o adeziune stricta la politica firmei, o data ce
aceasta a fost stabilita. In Suedia, ca si in Japonia, deciziile pot fi luate cu mare
intarziere, insa o data luate, sunt unanime; angajatii companiei, de la cel mai mic la
cel mai mare, vor merge apoi in aceeasi directie. Acest lucru contrasteaza puternic
cu, de pilda, situatia din multe companii americane in care convingerile individuale
conduc adesea la vrajba si la conflicte interne. Totusi, o diferenta majora intre
modelul suedez si cel japonez consta in faptul ca distanta impusa de autoritate intre
manageri si angajati este mult mai mare in Japonia. In ambele sisteme discutiile si
evaluarile prelungite duc la o buna comunicare a informatiilor si genereaza un
sentiment de incredere si siguranta intre angajati. Modelul suedez nu este nici el
perfect. Moran mentioneaza ca punctele slabe ale suedezilor in implementarea
afacerilor sunt urmatoarele: evitarea conflictului sau a atitudinii partinitoare teama de
confruntari dependenta de echipa in luarea initiativelor evitarea competitiei cu alte
persoane din cadrul companiei. Desi participarea angajatilor la luarea deciziilor este
evident oportuna in firmele moderne, ritmul alert in care se conduc afacerile in ziua
de azi (imbunatatit de facilitatile puse la dispozitie de tehnologia informatiei) necesita
adesea decizii clare si rapide. Procesul de luare a deciziilor este probabil cel mai
rapid in SUA; cel mai lent este in Japonia si in alte tari asiatice. Majoritatea tarilor
europene se situeaza undeva intre cele doua extreme. Suedia se apropie periculos
de mult de Japonia, "periculos" in sensul ca desi este un concept oriental recunoscut
faptul ca luarea deciziilor importante poate dura luni intregi, lucrurile nu stau
nicidecum asa in Europa si in SUA. Managerii francezi, britanici si finlandezi s-au
simtit frustrati lucrand cu sau in companii suedeze, motivele frustrarii fiind:
consultarile permanente la toate nivelurile, sedintele nesfarsite, intarzierile obisnuite
in luarea deciziilor, obsesia pentru indrumarea oamenilor, prudenta exagerata,
politicile confuze referitoare la personal si "indicatiile" neclare venite din partea
managerilor.< b>Managerul suedez</b> Managerii suedezi se pricep la manuirea
resurselor umane, apeland la charisma, la un stil de comunicare bland, dar
convingator si la abordari psihologice inteligente. Ei sunt buni pentru ca trebuie!
Sarcina lor nu este una simpla. Ca si in Japonia, in Suedia nu este usor sa te
debarasezi de un angajat incompetent, chiar lenes sau nu foarte cinstit. Deoarece
este la fel de necuviincios sa te imbogatesti, managerilor le lipseste momeala. Ei nu
pot face concedieri si nu pot oferi prea multe stimulente financiare (bonusurile si
folosirea masinii de serviciu determina cresterea impozitului). In consecinta, ei au
mari batai de cap pentru a obtine tot ce e mai bun de la cei aflati in subordinea lor.
Din pacate, actul de comanda nici nu presupune mare lucru. Ei nu dau ordine
acestea seamana mai degraba cu niste indicatii si adesea nu sunt mai mult decat
niste sugestii. Ei nu aplica nici macar aceste directive, insa isi deleaga autoritatea
ierarhic, de sus in jos, pentru a fi indeplinite. Daca angajatul este incompetent sau
lenes, trebuie facuta "curatenie" in toata regula. Pentru a fi corecti in privinta
suedezilor trebuie spus ca personalul suedez este in mare parte extrem de
constiincios, cooperant si loial. Problemele apar (ca si in Japonia) atunci cand
sarcina atribuita depaseste posibilitatile persoanei in cauza. Un profesor suedez
arata ca pentru a-ti exercita autoritatea in Suedia trebuie sa lasi impresia ca nu esti o
persoana foarte puternica. Managerii suedezi "fac echilibristica" intre interventia
personala inoportuna si controlul dezlanat, ineficient. Ei incearca sa-si stabileasca
linia printr-o atenta planificare si niste metode alese cu grija. Se spune ca
planificarea minutioasa ii ajuta pe managerii suedezi sa doarma mai bine!<
b>Societatea feminina </b> Geert Hofstede, in binecunoscutul sau studiu despre
culturile de afaceri, conchide ca dintre toate tarile analizate, Suedia este cea mai
feminina. In culturile masculine, valorile dominante sunt: succesul, banii,
recompensele, obiectele si bunurile aflate in posesie. In cele feminine, aspectele
inter-personale, calitatea vietii, ambientul fizic, oferirea de servicii, cultivarea relatiilor
sunt considerate mai importante pe scurt, crearea unei societati grijulii. In cazul
Suediei de azi, oamenii (inclusiv suedezii) incep sa se intrebe daca nu cumva este
prea grijulie. Intretinerea sistemului de asistenta sociala de departe cel mai bun din
lume costa foarte mult. Impozitele te doboara, iar tara se afla intr-un accelerat
proces de imbatranire. In fiecare an sunt tot mai putini sustinatori ai familiei si sunt
tot mai multi cei care depind de acestia. Intr-o lume fara competitie, suedezii ar
putea continua sa vanda produse de calitate la preturi mari pentru a-si sustine
nivelul de trai, insa in secolul al XXI-lea, competitia va fi acerba. Asiaticii si
americanii nu isi permit concedii de sase saptamani, plus tot felul de week-end-uri
prelungite si vara sa iasa pe usa biroului la ora 16. Managerii sudezi primesc in
permanenta solicitari de concediu pentru graviditate, ingrijirea copiilor bolnavi,
concediu pentru calatorii acordat profesorilor universitari, concediu pentru studii,
pentru membrii garzii civile, pentru activitati sindicale etc. In Suedia, capitalul si
industria au fost lasate in general pe maini private, insa sistemele de impozitare au
grija ca nimeni sa nu se imbogateasca pe cale legala. Cei care ameninta sa faca
acest lucru (Ingmar Bergman, Bjrn Borg) sunt siliti sa traiasca in strainatate pentru a
evita platirea unor impozite care ar putea ajunge la peste 100% din profit. Nici macar
in Monte Carlo nu se intampla asa ceva! Unii banuiesc ca in neregula ar fi mai
degraba sistemul suedez si nu suedezii ca atare. Acestia sunt niste oameni amabili,
inteligenti, fermi, care vor sa faca bine desi nu le va fi usor sa se debaraseze de
mentalitatea indeplinirii strict a sarcinilor de serviciu, fara a lucra in plus, atunci cand
vor da de greu. O societate exagerat de reglementata, indiferent de politica
adoptata, poate genera niste indivizi foarte plictisitori, fara pic de spontaneitate.
Cand tratati cu suedezii, retineti: Ei se considera cinstiti si spun intotdeauna
adevarul. Nu le place sa-si contrazica proprii colegi. In companiile suedeze,
autoritatea se deleaga de sus in jos, prin urmare s-ar putea sa nu aflati ce crede
seful lor, de fapt. Pretul s-ar putea sa fie fix, deoarece suedezii considera ca pretul
lor de pornire este cel corect. S-ar putea sa vi se para inflexibili in alte privinte,
deoarece ei cred cu tarie in decizia grupului, bazata pe consens. Asemenea
japonezilor, le vine greu sa faca modificari individual, pentru ca acest lucru ar
contraveni consensului. Sunt buni ascultatori si vor manifesta intelegere fata de
punctele voastre de vedere. Daca vor sa va faca un serviciu, le trebuie timp ca sa
puna totul la punct. Pe ei ii intereseaza mai putin profitul decat va intereseaza pe voi.
In pofida firii lor "grijulii", se concentreaza mai mult asupra afacerii decat asupra
persoanei. Sunt pragmatici in ceea ce priveste calitatea tehnica. La o vanzare,
punctele lor forte sunt: calitatea, designul si livrarea prompta. Cand cumpara un
produs, ii intereseaza calitatea si nu tin exagerat de mult sa obtina un anumit pret.
Te trateaza bine si cu multa generozitate, cand acest lucru intra in sarcina lor. Ca si
americanii si finlandezii, nu pun mare pret pe mancare, in timpul unui pranz "de
lucru", continuand sa discute detaliile afacerii in timp ce mananca. Francezii si
spaniolii nu pot suporta acest lucru. Pot discuta "la infinit" detalii de ordin tehnic, insa
palavrageala o epuizeaza in 1015 minute. Totusi, au niste glume si anecdote clasa
intai! Cand toasteaza, sunt ceremoniosi si pretind ca discursurile sa fie tinute in
timpul cinei sau dupa aceea. Sunt extrem de familiari in adresare, folosind numai
forma "Du". In Suedia, tacerea nu are neaparat o conotatie negativa. Suedezii sunt
meditativi si mai degraba introvertiti. Nu apartin unei culturi "tactile", asa ca nu va
apropiati prea mult de ei. La intalnirile de afaceri apeleaza prea putin la gestica si la
expresia fetei, cu toate ca zambesc mai mult decat germanii si finlandezii. In timpul
discutiilor isi pastreaza calmul si politetea si nu prea stiu ce atitudine sa adopte fata
de grosolanie sau de exuberanta latina. Nu manifesta un respect deosebit pentru
titluri si trateaza persoanele importante de la egal la egal. Francezii, germanii, sud-
americanii si asiaticii nu privesc intotdeauna cu ochi buni acest tratament egalitar.
Nu sunt niciodata aroganti si nu folosesc forta bruta chiar daca sunt in avantaj. Cel
mai bun mod de abordare este sa le respecti dorinta de a avea niste consultari
prelungite, multilaterale si sa dai dovada de rabdare si intelegere, ca si de fermitate
si integritate.