Management comparat

Elveția
Coordonator:
Conf. Dr. Lukacs Edith Studenți:
Eftimița Elena
Irava Elena
 Cuprins:
• Prezentare generală
• Influențe culturale
• Clișee culturale
• Sectoare economice dezvoltate
• Companii
• Modelul lui HOFSTEDE
• Particularități ale Managementului
• Concluzie
• Bibliografie
 Prezentare generală
Elveția
 Suprafața totală – 41.285 km²
 Cel mai mare oraș - Zürich
 Densitatea – 192,6 loc/km²
 Limbi oficiale – germană, franceză, italiană, retoromană
 Sistem politic – Republică federală
 Capitala – Berna
 PIB 2016 - pe cap de locuitor 80,603 dolari valoare nominală
 Monedă – franc elvețian
 Influențe culturale
Fiecare cultură își imprimă propriile trăsături și își impune
propriile canoane celor care trăiesc în mijlocul ei, de aceea în Zurich
precizia, rigurozitatea sau punctualitatea sunt calități apreciate, pe
când în Tesin, canton din partea italiană, ordinea trece pe locul doi.
Chiar având aceeași cetățenie, există probabilitatea ca un
locuitor al orașului Zurich să nu se înțeleagă cu un locuitor al
orașului Lausanne, pentru simplul fapt că cei doi vorbesc două limbi
total diferite. Desigur, sistemul de învățământ impune limba
germană cetățenilor francofoni înaintea limbii engleze și invers. Deși
majoritatea locuitorilor sunt bilingvi, există și excepții. Însă aceste
diferențe devin șterse în fața devizei naționale adoptată de Elveția:
"Unul pentru toți, toți pentru unul". Este una dintre cele mai bune
descrieri în puține cuvinte făcută acestei țări. Elveția este din punct
de vedere cultural, o insulă. Înconjurată de țări puternice, aceasta a
adoptat trăsături lingvistice și culturale, reușind însă să nu devină un
duplicat, ci un stat puternic și autonom.
 Clișee culturale
• Obsedați de punctualitate – în Elveția oamenii sunt punctuali
și foarte punctuali, acest lucru poate avea legătură cu industria
ceasuilor dar și cu protestantismul.
• Ostili și reci – pentru elvețieni ideea de a începe o conversație
cu un străin este total nefirească.
• Individualismul – oamenilor pur și simplu nu le place să se
implice în problemele altora, tot de aici provine și proverbul
“Rufele murdare se spală în familie”.
• Obsedați de curățenie – pe străzi, în magazine, la birou totul
este intr-o deplină ordine și curățenie.
• Obsedați de reguli – elvețienii sunt cei care respectă toate
regulile oricât de neânsemnate ar părea ele, iar în afaceri
oamenii sunt obsedați de reguli.
• Respetă viața privată – nici un elvețian nu ar îndrăzni să
deranjeze pe cineva dacă nu a fost introdus, oricât de faimoasă
nu ar fi acea persoană.
Sectoare economice dezvoltate
Economia Elveției este una dintre cele mai stabile economii ale lumii. Insă
economia elveitană a trebuit să accepte 2 lucruri dificile: țara are resurse naturale
extrem de limitate și un sfert din suprafața sa e neproductivă.Elveția depinde
exclusiv de importul de materii prime, care sunt ulterior transformate în produse
de înaltă calitate pentru export.Companii industriale elvețiene au reprezentanți pe
toate cele 5 continente ale lumii .
Industria tehnologică e poate cea mai avansată, având fabrici specializate în
producția de energie, instalații și unelte .
Industria farmaceutică, textilă și a ceasurilor .Și desigur, produsele
alimentare.
Sectorul prestări de servicii e esențial pentru economia Elveției .În toată
lumea există bănci și companii de asigurare elvețiene.
Industria turismului și cea hotelieră au peste 200.000 de angajați, fapt care le
înscrie printre angajatorii cei mai importanți din țară .Doar 6% din populație
lucrează în agricultura, de un interes deosebit, bucurându-se creșterea renumitelor
vaci elvețiene pe pășunile alpine .
 Compania Nestle:
Fondată în 1886,
compania are sediul central în
cantonul elvețian Vaud, unul
dintre cantoanele cu impozite
mai mici. Nestle produce
alimente pentru copii, produse
lactate, cereale, produse de
cofetărie și hrană pentru
animale de companie.
Nestle are în prezent în jur
de 283.000 de angajați, precum
și fabrici și operațiuni în
aproape fiecare țară din lume,
cu o capitalizare de piață de
peste 247 de miliarde de dolari.
 Compania Rolex:
Rolex este o companie
elvețiană producătoare de
ceasuri de lux. Istoria companiei
Rolex începe în 1905 când
germanul Hans Wilsdorf
înființează compania la Londra.
Sediu: Geneva, Elveția
Venit: 4,7 miliarde USD (2016)
Fondatori: Hans Wilsdorf,
Alfred Davis
 Compania Cote d’Or

Cote d’Or este un

producator de ciocolată
elvețiană deținut de
către Kraft Foods. Cote
d’Or a fost înființat în
anul 1883 de către
Charles Neuhaus, un
producător de ciocolată.
Ciocolata Cote d’Or
este vândută în peste 40
de țări pe 5 continente,
printre care și în
România.
Modelul Hofstede
 Distanța față de putere – în societate elvețiană se consideră că
inegalitățile dintre persoane ar trebui reduse la minimum.
Puterea este descentralizată. Atitudinea față de manager este
informală și bazată pe nume, comunicarea este directă și
participativă. În schimb în partea vorbitoare de franceză oamenii
acceptă ordine ierarhică în care toată lumea are un loc și care
nu are nevoie de altă justificare.
 Individualismul/colectivismul – atât în partea germană cât și
în cea franceză oamenii au un scor relativ ridicat, considerându-
se o societate individualistă. Relația angajator/angajat este un
contract bazat pe avantaje reciproce, deciziile de angajare și de
promovare se bazează doar pe merit, managementul este
gestionarea persoanelor.
 Masculinitate/feminitate – masculinitatea are un scor ridicat.
În țările masculine, oamenii "trăiesc pentru a lucra", managerii
sunt de așteptat să fie decisivi, iar accentul se pune pe echitate,
competiție și performanță - un sistem de valori care începe în
școală și continuă pe tot parcursul vieții organizaționale.
 Evitarea incertitudinii - vorbitorii de limbă franceză au o
preferință puternică pentru a evita incertitudinea, în vreme ce în
partea unde se vorbește limba germană scorul este mai scăzut.În
aceste culturi există o nevoie emoțională de reguli. Deciziile sunt luate
după o analiză atentă a tuturor informațiilor disponibile.
 Orientarea pe termen lung – cu un scor destul de ridicat cultura
elvețiană este cu siguranță pragmatică, în asemenea societate
oamenii cred că adevărul depinde foarte mult de situație, timp și
context. Acestea arată capacitatea de a adapta tradițiile la diferite
schimbări, perseverența în obținerea de rezultate.
 Indulgența – are un scor relativ ridicat, ceea ce înseamnă ca
Elveția are o cultură indulgentă. Oamenii din această societate
manifestă, în general, dorința de a-și realiza impulsurile și
dorințele în ceea ce privește bucuria vieții și distracția. Ei posedă o
atitudine pozitivă și au o tendință spre optimism.
Particularități ale managementului:
Cultura companiilor poate varia într-o oarecare măsură,
în funcție de zona în care se află. În general, se poate spune
că deciziile sunt luate de managerii de top. În majoritatea
organizațiilor, angajații au o responsabilitate redusă, deși
diferă de la o companie la alta. Multe companii internaționale
de la Geneva au o mai mare cultură de management
americană, ele sunt mai puțin ierarhice, iar angajații sunt
mai responsabili. În general, conducerea unei organizații este
responsabilă pentru planificare. Majoritatea companiilor
utilizează planificarea detaliată, cu un program strict, deși
organizațiile din partea franceză și cea italiană pot avea o
abordare mai relaxată a strategiei. Cea mai mare parte a
planificării este pe termen lung.
 Concluzie
În concluzie, Elveția este o societate individualistă unde
se consideră că inegalitatea dintre persoane trebuie redusă la
minim. În această țara predomină masculinitatea, punând accentul
pe echitate competiție și performanță. Elvețienii își respectă viață
privată, sunt reci, iar discuția cu un străin li se pare nefirească. În
afaceri oamenii sunt obsedați de reguli însă comunicarea între
angajator și angajat este directă și participativa.
Datorită populației precum și a poziționării geografice
avantajoase, Elveția este o țară stabilă din punct de vedere
economic. O problemă este aceea că aceasta depinde exclusiv de
importul de materii prime.
 În Elveția, Moș Crăciun – așa cum îl
știm noi – vine pe 6 decembrie. Al lor nu
vine de la Polul Nord sau din Laponia ci
mai degrabă din Pădurea Neagră din
Germania.
 Webografie:
• www.hofstede-insights.com
• www.wikipedia.com
• www.referate.com
• www.nationalstereotype.com
• www.sigtax.ro