ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA FINANE
CATEDRA BNCI I ACTIVITATE BANCAR

ONISIM Mariana

Rolul investiional n dezvoltarea economic

a Suediei
Referat
la unitatea de curs
Bazele activitii investiionale
Autor:
student gr.FB 142,
nvmnt cu frecven redus
ONISIM Mariana
____________________
(semntura)
Conductor tiinific
Prof.univ.
HINCU Rodica
____________________
(semntura)

Chiinu-2016

CUPRINS

Introducere.. 3
Capitolul 1. Profilul economic al Suediei.......................4
1.1Modelul economiei de piata negociate socialismul
suedez......6
1.2Relatii comerciale externe...7

Capitolul 2. Rolul investiional n dezvoltarea economic.9

2.1 Domeniile cheie pentru investii i stimulentele speciale avnd n vedere
importana investiiilor strine i beneficiile pe care acestea le aduc la
dezvoltarea economiei...10
2.2.Nivelul si ponderea ISD n Suediei ct i tipuri de companii n vederea
efecturii de activiti economice.11
2.3 Regim fiscal aplicat companiilor i angajailor ...12
ncheiere.13
Bibliogragie14

Introducere
Suedia este una dintre rile dezvoltate mici, a crei experien merit de asemenea s fie
cunoscut. Referirile la modelul suedez se fac atunci cand vine vorba despre o cale de mijloc
intre capitalism i socialism sau o a treia cale. Inc din anii 30, socialistul american Marquis
Childs, in cartea sa Suedia: calea de mijloc, susinea c nivelul pcii sociale, atins in aceast
ar scandinav va servi ca model pentru naiuni mai mari. Este semnificativ c adepii cii
a treia sunt, in majoritatea lor, socialitii occidentali, care ins nu se confund cu partizanii
comunismului. Ei sunt adepii unei societi capitaliste reformate, in care accentul s cad pe
protecia social. Numai c, in cazul Suediei, acest accent a fost exagerat, inclcandu-se cerinele
fundamentale ale economiei de pia, mai ales corelaia dintre producie i consum.
Fapt este c modelul suedez n-ar fi existat dac nu s-ar fi bazat pe o dezvoltare
economic susinut, pe termen lung, care a fost o dezvoltare capitalist. Avem in vedere
perioada cuprins intre anii 1870-1950, un fel de ciclu economic lung de tip suedez. Un factor
specific, care a stimulat aceast dezvoltare, a fost neutralitatea .
Socialitii suedezi au fost i au rmas adepii economiei de pia. Ei au acordat ins
sindicatelor i statului un rol sporit. In 1992, raportul dintre numrul salariailor din sectorul de
stat i cel din sectorul privat devenise favorabil primului. In Suedia, accentul a fost pus pe marea
proprietate capitalist, in timp ce intreprinderile mici i mijlocii n-au fost sprijinite. Statul a
colectat impozite, din ce in ce mai mari. In cele din urm, Suedia a devenit ara cu cele mai mari
impozite din lume6. Pe baza lor, statul, de coniven cu sindicatele, dar i cu patronatul, a trecut
la o politic de asisten social fr egal. Altfel spus, culegand roadele dezvoltrii capitaliste, s-a
practicat o redistribuire a avuiei sociale dup principii socialiste, egalitariste. Pe acest paradox sa realizat pacea social, grevele devenind lipsite de sens.
Sistemul de asisten social component esenial a modelului suedez asigura
drepturi pentru toi cetenii rii: asistena medical gratuit de inalt nivel, concedii pltite de
boal, de maternitate, ca i pentru creterea copiilor (inclusiv tatl) i mai ales ajutor de omaj
care se ridica la 90% din salariu. Statutul femeii a devenit fr egal pe plan mondial.
In Suedia a funcionat i un aa-numit sistem central i solidar de salarizare. Salariul era
determinat, la nivel central, de sindicate, impreun cu statul i patronatul. Majorarea salariului,
pentru o persoan sau un grup, nu era hotrat in funcie de competen, de rezultatele obinute,
ci la cerere, atunci cand alte persoane sau grupuri cu aceeai calificare aveau acces la venituri
salariale superioare. Se realizeaz, astfel, o nivelare a veniturilor la un nivel mereu superior.
Ceea ce conta nu era atat randamentul, cat solidaritatea, pentru ca bunstarea s fie general.
Sindicatele urmreau in acest mod s nu mai existe diferenieri sociale.
O dat cu anii 80 situaia se deterioreaz. Sistemul generase, inevitabil, un absenteism
cronic, fenomenul de nemunc in proporii alarmante. Productivitatea muncii a sczut foarte
mult; deficitele bugetare au btut toate recordurile din lumea occidental8. Indeosebi sectorul
public cunoate o criz profund. Modelul suedez ii demonstra limitele. Alegerile din 1991 au
insemnat plecarea de la putere a social-democrailor. Coaliia de centru-dreapta a alctuit un
guvern care a depus cerere de adeziune la CEE. Din acel moment a inceput cursa pentru
reducerea deficitelor bugetare. Guvernul, in acord cu opoziia social-democrat, a adoptat un
plan economic de austeritate. In 1995, Suedia devine membr a U.E. Dei la sfaritul lui 1998
social-democraii revin la putere, programul lor de protecie social nu mai poart amprenta
trecutului. Cu toate acestea, Suedia se menine printre rile cu nivel de trai ridicat.

1.Profilul economic al Suediei

Cu o pia intern relativ mica, dar cu un grad deosebit de inalt de industrializare si
specializare, Suedia are o economie foarte deschis, oarecum dependenta de importuri, ceea ce o
face interesanta pentru exportatorii straini. Competitia este acerba, dar exista o multitudine de
oportunitati de afaceri. Odata intrat pe piata Suediei, un exportator se poate bucura de stabilirea
unei afaceri profitabile pe termen lung. Suedia in cifre:
populatie 9,54 milioane (2% din UE)
suprafata - 450.000 km2 (16% din UE) a treia tara ca marime din Europa de vest
suprafata impadurita - 240.000 km2 (53% din total)
suprafata agricola - 36.000 km2 (8% din total)
Consumatorii au o putere ridicata de cumparare, sunt exigenti si iubesc diversitatea. Nivelul
importurilor in Suedia este deosebit de ridicat, ajungnd pna la 100% din consum in cazul
produselor textile, al cafelei si ceaiului, ct si al televizoarelor. Principala destinatie a
importurilor de pri, componente, subansable de masini si echipamente este industria. In cazul
industriilor orientate spre export, mai mult de jumatate din valoarea productiei o reprezinta
importurile. Att consumatorii, ct si managerii pentru achizitii sunt orientati spre import.
Suedia beneficiaza de retele de telecomunicatii foarte moderne si o forta de munca foarte
bine pregatita si competenta. Suedia are acces nu numai la piata interna si pietele scandinave,
foarte prospere, dar si la cea mai mare piata de liber-schimb din lume - Uniunea Europeana - cu
28 de tari si 500 de milioane de consumatori. Consumatorii si activitatile economice din tarile
nordice sunt in mare parte legate de viata economica a Suediei. Tara este adesea vazuta ca un
lider in adoptarea noilor tehnologii si stabilirea noilor tendinte de consum, ceea ce explica
numarul ridicat al companiilor care folosesc Suedia ca o piata-test.
Principalele caracteristici ale pietei si comportamentului de consum, suedeze, se prezinta
astfel:
venitul mediu este foarte inalt comparativ cu cel inregistrat la nivel mondial, ocupand locul 7
in lume conform statisticilor Bancii Mondiale; PIB/cap de locuitor a fost de aprox. 44.500 euro
in 2015;
Suedia are unul din cele mai ridicate niveluri ale taxelor din lume. Sistemul fiscal este, in
general, progresiv, taxele reprezentnd 45% din venit;
consumatorii suedezi utilizeaza o parte relativ ridicata din venitul obtinut, pentru cheltuieli
antrenate de gospodarie, si mult mai putin in alte arii (vezi tabelul privind Distributia
cheltuielilor aferente consumului); cheltuielile totale pentru consumul gospodariilor suedeze au
crescut continuu (ex: cu 4,7% in 2015, fata de anul anterior);
17% din populatie locuieste in case cu un singur locatar; oamenii se casatoresc foarte trziu,
rata divorturilor este foarte ridicata, iar oamenii in vrsta tind sa locuiasca singuri;
populatia are un grad ridicat de educatie, mai mult de 51% din populatie detinnd o diploma de
bacalaureat, si aprox. 22% o diploma universitara.
Suedia este n prezent printre natiunile cele mai bogate si mai avansate tehnologic din lume,
insa nu a fost intotdeauna astfel; Suedia a fost o societate saraca, n mare parte agrara, inainte de
a se transforma intr-un centru al industriei grele, n secolele XIX-XX.

4
Acum, tara are o influenta ridicata asupra mediului global de afaceri, iar companii de
origine suedeza, cum ar fi IKEA, H&M, Ericsson, Electrolux sau Volvo, sunt printre cele mai
cunoscute pe plan international. Suedia ocupa n mod constant locurile de varf in clasamentele
internationale de competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii spun cu mandrie: Taxele sunt
mari, dar strazile sunt curate. Principalele tinte ale politicilor economice urmarite de guvernele
socialdemocrate care au guvernat Suedia dupa 1930 au fost: mentinerea unui nivel scazut al
somajului, generarea de crestere economica, promovarea unei distributii echilibrate a veniturilor
in cadrul economiei, mentinerea unui echilibru economic la nivel regional si asigurarea
stabilitatii preturilor. Dezvoltarea economiei suedeze s-a bazat pe resursele bogate de minereu de
fier, lemn si pe energia hidro-electrica. Principalele sectoare industriale sunt: silvicultura,
telecomunicatiile, industria auto si farmaceutica. Astazi, Suedia este una dintre cele mai bogate
10 tari din lume raportat la PIB pe cap de locuitor, un statut sustinut de nivelul ridicat de educatie
si de forta de munc inalt calificata, de comunicatiile interne si externe excelente si de una dintre
cele mai nalte rate de acces la internet. Industria prelucratoare detine o pozitie importanta
datorita existentei materiei prime, 17% din totalul angajatilor fiind incadrati in companii din
acest sector. Desi, la inceputul secolului XX, Suedia era considerata drept o tara europeana
saraca, in prezent ea are propria industrie aviatica, nucleara, auto, IT&C, microelectronica,
telematica si fotonica. Succesul a fost in mare parte datorat politicii de neutralitate pe care a
adoptat-o in cursul secolului XX, dar si gratie fortei de munca educate/instruite si extrem de
disciplinate. Dupa criza economica de la inceputul anilor 90, urmare a procesului de reforma
adoptat, productia industriala in Suedia a crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe seama
dezvoltarii foarte dinamice a sectorului comunicatiilor si a celui farmaceutic. Totusi, dupa 2000,
Suedia a incetinit ritmul cresterii economice si al celei industriale datorita cererii slabe la nivel
international pentru produsele sale, dar si datorita crizei care a survenit in sectorul IT.
Industria suedeza este, in principal, o industrie de asamblare, dependenta de importurile
de materii prime si componente. Principala tendinta inregistrata la nivelul economiei este
delocalizarea productiei industriale, in tari cu costuri scazute, in Suedia pastrndu-se, in special,
serviciile conexe productiei de bunuri (C&D, proiectare, design, etc). Un alt domeniu care a
devenit din ce in ce mai important in ultimii ani este sectorul serviciilor, 74% din forta de munca
activnd in companii apartinnd acestui sector. O crestere substantiala se inregistreaza in
industriile creative (design, muzica, moda), acestea asigurand Suediei o sursa buna de venituri
din exporturi. Contributia diverselor sectoare economice la formarea PIB (2015):
- serviciile publice si private: 74,31% ;
- industrie: 24,19%;
- agricultura: 1,5%.
In Suedia erau inregistrate, in 2014, 1.148.125 companii; din acestea, 97% sunt mici, cu un
numar de angajati situat intre 1-10; 2,1% din companii au intre 10 si 20 de angajati, si numai
1,9% au mai mult de 20 de angajati. In cursul anilor 70, urmare a cresterii economice
exceptionale, companiile suedeze s-au dezvoltat la nivel international, ceea ce face ca in prezent
Suedia sa fie dependenta de un numar mic de companii de talie mare, care au prezenta
internationala (in cazul celor mai multe dintre ele, mai mult de 50% din actionariat este din afara
Suediei). Aceste companii reprezinta mai putin de 1% din totalul companiilor suedeze, dar au ca
angajati aproximativ 50% din forta de munca suedeza.

5
1.1 Modelul economiei de piata negociate socialismul suedez
Denumirea de model "negociat" vine de la mecanismul de adoptare a deciziilor n baza
negocierilor pentru diferite categorii de activiti: fiscale, reglementarea relaiilor de ocupare,
prestarea serviciilor sociale. rile scandinave (Danemarca, Norvegia, Suedia) i-au ales n
calitate de vector de dezvoltare constituirea statului bunstrii generale", ceea ce prevede
impozite nalte n afaceri i reglementarea masiv a sectorului social.
Modelul este bazat pe teoria social-democrat inspirat din creaia economitilor Alva i
Gunnar Myrdal, ce a condus la formarea filosofiei capitalismului cu fa uman.
Acest model mai este numit i "socialism funcional", deoarece are loc divizarea funciilor
n societate. Funciile de producie le ndeplinete businessul privat anume el controleaz
sectorul real. Funciile sociale, de asigurare a creterii calitii i nivelului de trai al populaiei, de
diminuare a inechitii veniturilor (prin impozitare progresiv, acordarea subveniilor celor mai
vulnerabile pturi ale societii) le ndeplinete statul. O obligaiune a statului este i formarea
infrastructurii moderne, susinerea tiinelor fundamentale. Dominanta social a politicii suedeze
este ponderea (cota) nalt a statului n economia rii i centralizarea deciziilor tripartite
(sindicat patronat guvern).
Scopul constituirii statului bazat pe bunstare, pe cale suedez susine Sven Otto Littorin
a fost s asigure poporului siguran, dreptate, hran i munci, totodat, s-i pun pe
capitaliti s plteasc pentru toate acestea. (*Vezi Sven Otto Littorin, Creterea i declinul
statului bunstrii sociale, Bucureti, 1994, p.112).
Economia Suediei se bazeaz pe o cultur nalt i pe un nivel ridicat de calificare a
muncitorilor i funcionarilor; pe tradiii serioase n privina disciplinei i rodniciei muncii; un
puternic sentiment de solidaritate; un profund consens social i dorin de cooperare, exprimat
n gradul nalt de sindicalizare a muncitorilor (cca 80%). Un rol important l au: biserica, regele,
aristocraia, proprietarii funciari. Astfel, Suedia a creat cel mai mare sector public din rile
capitaliste, sectorul creia depete 2/3 din PIB; a socializat nvmntul i asistena medical,
oferind cetenilor si un nalt standard de via.
La nceputul anilor 70, Suedia, alturi de celelalte ri scandinave, nregistreaz o rat a
omajului de peste 10%, inflaie nalt, reducerea creterii economice ceea ce a deteriorat mitul
modelului suedez, despre care se vorbete la trecut.
Statul-patron a crescut enorm i pentru ca s finaneze aceste dimensiuni au fost instituite
cele mai mari impozite din lume. Astfel, ntreprinderile suedeze emigreaz i investesc n
strintate, iar fluxul investiiilor strine scade. n locul unei economii de pia funcionnd
dinamic, cluzit de mna invizibil, apare o economie static i corupt, condus de
invizibila strngere de mn (**Ion Pohoa, Capitalismul, Iai, 2000, p.138).
Mariajul dintre capitalism i socialism, propunndu-i s ia de la capitalism mijloace de
creare a bogiei, iar de la socialism pe cele ale redistribuirii nu poate fi dect rezultanta evoluiei
economice, n baza unui mecanism. Ca s redistribui trebuie mai nti s posezi bogia
material, de altfel ansa e de a redistribui lipsurile i de a constitui o economie social de
pia srac.

1.2 Relatii comerciale externe

Economia Suediei poate fi caracterizata ca fiind de dimensiuni mici dar deosebit de
deschisa. Este puternic dependenta de schimburile internationale, comertul exterior contribuind
in ultimii ani cu peste 50% la realizarea PIB. Marile grupuri industriale suedeze sunt puternic
internationalizate, avnd o mare parte din capacitatile lor de productie in strainatate, in special in
tarile membre ale UE. In ciuda numarului mic de locuitori, contributia Suediei la comertul
international este destul de mare. Cu numai 0,2% din populatia totala a globului, aceasta tara
acopera 2% din comertul mondial. 5.1 Uniunea Europeana La 1 ianuarie 1995 Suedia a devenit
membra a Uniunii Europene cu toate drepturile si obligatiile privind politica comerciala comuna
de comert exterior si de realizare a pietei unice (Common Commercial Policy - CCP). Aceasta
inseamna ca intreg comertul sau exterior, cu bunuri si servicii, inclusiv incheierea de acorduri
comerciale cu alte state, se supune legislatiei comunitare. In relatiile din cadrul OMC, Uniunea
Europeana trateaza problematica comerciala in numele tuturor statelor membre.
Politica comerciala a Uniunii Europene este in unele cazuri restrictiva in relatiile cu statele
terte; aceste restrictii se refera in primul rnd la importul in Uniune a produselor agricole, dar si
la masurile de protectie comerciala anti-dumping, in cazul in care se constata practici de subfacturare. Embargourile comerciale impuse de ONU sunt respectate cu strictete.
n 2014-2015 exporturile de bunuri ale Suediei au fost de 1.126,9 miliarde coroane (cca
120 mld euro), n timp ce importurile s-au situat la un nivel de 1.105,8 miliarde coroane (117,8
mld euro), cu un excedent de 21,1 miliarde coroane, ceea ce reprezint o evoluie negativ
semnificativ fa de 2013, cnd s-a BPCEStockholm,13 octombrie2015, obinut un excedent de
51,8 mld coroane i fa de 2012 cnd soldul favorabil a fost de 58,8 miliarde coroane. n anul
2014 exporturile suedeze au sporit cu 3%, n timp ce importurile au fost cu 6% mai mari,
comparativ cu anul anterior. Se poate constata c n perioada 2012-2014 a avut loc o reducere
constant a excedentului balanei comerciale a Suediei, evoluie negativ pentru o ar cu o pia
intern relativ redus, care ii bazeaz strategia de cretere economic pe expansiunea extern,
prin exporturi i investiii.
Trendul manifestat de comerul exterior suedez in ultimii ani, n special n 2014, genereaz
ngrijorare la nivelul mediilor de afaceri locale, mai ales pe fondul incertitudinii generate de
dificultile ntmpinate de noul guvern suedez, care fiind minoritar n parlament, nu poate
promova propriile politici economice i trebuie s recurg la negocieri i compromisuri
permanente cu opoziia. Se remarca, de asemenea, faptul ca n comerul cu rile UE, Suedia
continu s nregistreze un deficit semnificativ, acesta fiind n anul 2014 de 105,9 mld coroane,
dup ce a fost de 90,8 mld coroane n 2013 i de 88,3 mld coroane n 2012, deci un spor de 20%
n ultimii trei ani.
Primele zece produse din nomenclatorul de export al Suediei sunt: petrol rafinat (6,2%),
aparate de telefonie (5,2%), medicamente (4,4%), autovehicule (3,6%) i piese, pri auto
(3,3%), hrtie caolin (2%), lemn (1,9%), minereu de fier (1,9%), camioane marf (1,7%) i
motoare cu combustie (1,4%).
Cele mai importante 10 destinaii ale exportului suedez sunt: Germania (9,9%), Marea
Britanie (6,7%), Danemarca (6,7%), Norvegia (6,6%), SUA (6,3%), Finlanda (6%), Olanda
(4,9%), Belgia-Luxemburg (4,9%), Frana (4,6%) i Italia (3,3%).

7
Din analiza structurii pe destinaii a exporturilor Suediei se remarc faptul c Romnia,
reprezint 0,20% din totalul exporturilor suedeze, fa de 2,44% ct deine Polonia, 0,66%
Estonia, 0,59% Republica Ceh i 0,38% Ungaria.
Primele 10 produse din nomenclatorul de import al Suediei sunt: petrol brut (7,9%),
autovehicule (4,8%), petrol rafinat (4%), piese i pri auto (3,4%), aparate de telefonie (2,4%),
calculatoare (2,3%), medicamente ambalate (1,9%), circuite integrate (1,8%), echipamente
audio-video (1,7%) i nitrogen heterocidic (1,1%).
Din 14 octombrie 2015, cele mai importante surse de provenien a importurilor suedeze
sunt: Germania (18,2%), Danemarca (9,56%), Norvegia (9,14%), Olanda (6,2%), Marea Britanie
(5,9%), Finlanda (5,75%), Frana (5,18%), Rusia (4,47%), Belgia-Luxemburg (3,98%) i China
(3,48%).
n totalul importurilor Suediei se remarc faptul c Romnia reprezint cca 0,30%, fa de
ri precum Polonia cu 3,37%, Republica Ceh 1,31%, Ungaria 0,70%, Estonia 0,68%, Lituania
0,58%, Letonia 0,52% i Slovacia 0,40%. Cele mai mari 20 de companii suedeze, n
conformitate cu cifra de afaceri nregistrat n 2013 sunt: Volvo si Volvo Personvagnar, Ericsson,
Vattenfall, Skanska, Hennes&Mauritz, Electrolux, Preem, TeliaSonera, Sandvik, ICA, Atlas
Copco, Nordea, Svenska Cellulosa, Aktiebolaget, Scania, Securitas, Nordstjernan, SKF, ABB
Norden Holding i Sony Mobile.
Firmele care au realizat cel mai mare export n anul 2014 au fost: Ericsson (13 mld euro),
Volvo Personvagner (11 mld euro), Volvo AB (9 mld euro), Preem (6 mld euro), Astra Zeneca (5
mld euro), SSAB (3,8 mld euro), Sandvik (3 mld euro), LKAB (2,5 mld euro), Tetra Pak (1,6
mld euro), SAAB (1,4 mld euro), ST 1 Energy (1,2 mld euro), Sodra Skogsagarna (1,1 mld
euro), SCA (1,1 mld euro), Siemens Ind. Turbomacinery (1,1 mld euro), Pharmacia Holding (1
mld euro), BilllerudKorsnas (0,9 mld euro), Husqvarna (0,9 mld euro).
Production volume 2000-2016, trend and seasonally adjusted series

Figura 1.1

2. Rolul investiional n dezvoltarea economic

Suedia este ara cu cea mai numeroas populaie dintre rile nordice i, n acelai timp, a
treia ca suprafa din Uniunea European. La vest, Suedia este separat de Norvegia printr-un
relief muntos, iar la sud este legat de Danemarca printr-un pod rutier i feroviar.
Suedia are al optulea cel mai mare venit pe cap de locuitor din lume.
n 2013, Suedia s-a plasat pe locul al doilea n lume in functie de Democracy Index, pe
locul al aptelea (la egalitate cu Irlanda) laIndex-ul Naiunilor Unite pentru
Dezvoltare Uman, pe locul al doilea la Index-ul Better Life al OCDE. Potrivit The
Economist,rile nordice "sunt, probabil, cele mai bine guvernate din lume," Suedia fiind
considerat pe primul loc.
Economia Suediei este bazat pe industrie i servicii / PIB : 2% agricultur, 32% industrie,
66% servicii.
Agricultur specializat n creterea animalelor pentru lapte i carne (bovine, ovine, porcine,
psri) i producia de cereale (gru, orz, ovz, secar). Se mai cultiv cartofi, sfecl de
zahar, legume, plante furajere.
La nceputul secolului XX, Suedia era o ar preponderent agrar si una dintre cele mai
srace naiuni europene.
Dispune de nsemnate zcminte de minereuri de fier, isturi bituminoase, cupru, zinc,
wolfram, uraniu, aur, argint.
Industrie avansat: extractiv, metalurgic (font, otel, aluminiu .a.), constructoare de
maini (nave, avioane, automobile, material rulant .a.), energetic (peste 1000 de
hidrocentrale, centrale nucleare), forestier, de celuloz i hrtie, chimic i petrochimic,
textil, alimentar.
Suedia este o ar industrial-agrar dezvoltat, cu o puternic industrie extractiv,
siderurgic, a metalurgiei neferoase, iar construciile navale au o mare dezvoltare (la Malmo
si Goteborg).
Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulic), au
permis o industrializare rapid, care a transformat Suedia ntr-un modern stat al bunstrii.
Cea mai important ramur industrial este construcia de maini (autovehicule, motoare
diesel, aeronave, ambarcaiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm,
Goteborg, Vasteras).
Suedia ocup locul 4 pe glob n industria mobilei, locul 5 in producia de cherestea i locul 7
la plci aglomerate i fibrolemnoase.
Stockholm reprezint un important centru industrial i comercial al Suediei (industrie
constructoare de maini, electrotehnic, antiere navale, industrie poligrafic, chimic,
usoar, pielrie i alimentar).

 Una dintre cele mai favorabile dezvoltri au cunoscut sectoarele de nalt tehnologie, precum
telecomunicaiile i industria farmaceutic, orientate ctre export.
Comer exterior: principalii parteneri: Germania, Marea
Britanie, Norvegia, SUA, Danemarca, Frana, rile de Jos, Finlanda
Export: nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere i chimice,
hrtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
Import: combustibili, maini i utilaje industriale, fructe, legume.
Turismul are din ce in ce mai mare amploare.

2.1 Domeniile cheie pentru investii i stimulentele speciale

avnd n vedere importana investiiilor strine i beneficiile
pe care acestea le aduc la dezvoltarea economiei
Suedia este cunoscut ca una din naiunile cele mai industrializate,
care acord o importan deosebit globalizrii i inovrii. Descoperirile
tehnologice au fcut fiecare sector industrial un domeniu sigur pentru
investitori. Unele dintre sectoarele industriale cu cea mai rapid cretere a
atragerii investitiilor sunt: productia de automobile, tehnologiile curate
(cleantech) si tiinele vieii (life sciences), IT&C. Suedia are, de asemenea,
un potenial ridicat pentru investiii n mediu, energie i constructiile verzi,
urmare a interesului guvernului suedez pentru creterea eficienei energetice
i a resurselor alternative de energie. Sectoarele care atrag cele mai multe
investitii straine sunt: chimie si industria medicamentelor (19%), servicii
financiar-bancare si de asigurari (10%), masini si echipamente (10%),
serviciile de alimentare cu energie si apa (9%), comertul de marfuri (9%).
6.1.1 Politica de atragere a investitiilor straine directe Guvernul suedez si-a
reorientat politica de investiii n anul 1993, cand a fost realizata tranzitia
catre o politica mai deschisa si liberala, in ciuda restriciilor complexe. De
asemenea, reforme structurale si economice majore au fost efectuate n
momentul in care Suedia a devenit membru al Uniunii Europene.
BPCEStockholm,15 octombrie 2015 , unele dintre acestea includ
dereglementarea sectoarelor energetic i de trafic aerian i atragerea de
investiii strine n domeniul telecomunicaiilor.
Stimulente speciale Avand in vedere importana investiiilor strine i
beneficiile pe care acestea le aduc la dezvoltarea economiei pe ansamblu,
guvernul suedez face tot posibilul pentru a incuraja investitiile straine in
Suedia. Pentru aceasta, au fost luate o serie de masuri in trecut si este
dispus s continue sa ia toate masurile necesare pentru a elimina problemele
care ar putea mpiedica afluxul de investitii straine. In anul 2003 au fost
desfiintate impozitele pe castigurile de capital pentru a atrage mai multe
investitii straine. De asemenea, Legea Societilor Comerciale intrata in
vigoare in anul 2006 ofer investitorilor straini o putere de decizie sporita
asupra afacerilor lor. Pe langa acestea, Suedia are unul dintre cele mai
scazute nivele ale taxei corporative din Uniunea European. In Suedia nu

exista restrictii privind utilizarea valutelor straine; este liber transferul in

strainatate al profiturilor sau al altor sume provenind din lichidari de
investitii, royalitate sau din alte incasari sau taxe percepute de companii. O
filiala a unei companii straine poate transfera catre firma mama din afara
Suediei orice suma provenita din servicii de management, pentru cheltuieli
de cercetare, etc. In general, veniturile realizate din fonduri de investitii,
precum dividende, dobnzi, etc. pot fi transferate liber in strainatate. O firma
suedeza cu capital strain poate primi credite de la compania mama sau de la
orice alte institutii financiar-bancare straine.

10
2.2.Nivelul si ponderea ISD n Suediei ct i tipuri de companii n
vederea efecturii de activiti economice
Nivelul si ponderea ISD in Suedia Investiiile strine totale n Suedia se ridic la valoarea
de 379 miliarde euro, iar investiiile suedeze n exterior sunt de circa 408 miliarde euro, Suedia
fiind deci un investitor net n exterior. Prin faptul ca Suedia si-a creat o imagine de pionier in
adoptarea tehnologiilor de vrf, cu o populatie educata, destul de diversificata din punct de
vedere etnic si foarte receptiva, Suedia este vazuta de multe companii internationale ca o
piatatest pentru noile produse.
In 2015 existau in Suedia 15.017 companii straine, avand un total de peste 700 mii angajati
(1/4 din totalul angajatilor suedezi din sectorul privat). Ponderea, pe tari de provenienta, in
totalul ISD in Suedia:
- investitiile din trile UE-28 sunt in crestere, de la aprox. 60% n 2000 la aprox. 70% n 2014; investitiile provenite din Statele Unite ale Americii sunt in scadere, de la aprox. 23% la aprox.
8%;
- investitiile din celelalte tari nordice sunt in crestere, reprezentand 20%.
Cele mai importante investitii provin din: Olanda (454 mld. SEK), Luxemburg (357 mld.
SEK), Marea Britanie (301 mld. SEK), Finlanda (230 mld. SEK), Danemarca (173 mld. SEK),
SUA (158 mld. SEK), Norvegia (129 mld. SEK), Germania (125 mld. SEK), Belgia (114 mld.
SEK).

Evoluia economic n Suedia

Figura1.2

Sursa: Statistica
Suediei
Tipuri de companii In vederea efecturii de activitti economice, persoanele fizice si
persoanele juridice se pot asocia i pot constitui societti comerciale, ntr-una din urmtoarele
forme:
societti cu actionar unic;
societti cu rspundere limitat;
sucursale (filiale) ale unei companii strine;
societti in comandita simpl sau pe actiuni;
societti cooperative (asociatii de afaceri).
Capitalul social minim necesar unei societti este 50.000 SEK, in cazul societtilor private
si de 500.000 SEK in cazul celor publice. In general, investitorii straini infiinteaza in Suedia
companii cu raspundere limitata sau filiale ale companiei mama. O filiala a unei companii
internationale, conform legislatiei suedeze, este tratata ca o companie suedeza. Acelasi regim
juridic se aplica att companiilor ai caror actionari sunt straini, ct si celor cu actionari suedezi.
11

2.3 Regim fiscal aplicat companiilor i angajailor

Regim fiscal aplicat companiilor.Impozitul pe profit aplicat companiilor este de 26,3%, in
general, in anumite situatii putnd ajunge la numai 25%. Toate veniturile unei companii sunt
taxate cu 28%, inclusiv cstigurile din capital. Determinarea venitului impozabil se face in baza
bilantului anual, contul de profit si pierderi. Companiile sunt obligate sa completeze registrele
contabile in conformitate cu GAAP (principiile contabile general acceptate). De altfel, legislatia
interna privind taxarea urmareste indeaproape GAAP in ceea ce priveste evaluarea bunurilor
curente/activelor circulante (current assets). Dividendele si cstigurile din capital rezultate in
urma vnzarii de actiuni sunt exceptate de la plata impozitului in anumite situatii. Suedia a
introdus participation exemption rules in ceea ce priveste dividendele si cstigurile din capital
aferente actiunilor detinute de companii in scopuri de afaceri.
Regim fiscal aplicat angajatilor.Suedia are o schema progresiva de impozitare a veniturilor
persoanelor fizice (de la 32% la 57% in functie de nivelul venitului). Se pot deduce din venitul
impozabil cheltuielile cu transportul, daca depasesc 9000 SEK; de asemenea, se pot deduce orice
costuri mai mari de 1000 SEK, daca se prezinta dovezile necesare. BPCEStockholm, 17
octombrie 2015 , Impozitul aplicat pentru dividende, cstiguri de capital si veniturile din
proprietati imobiliare este de 30%. Taxe si impozite indirecte Taxa pe valoare adaugata (TVA)

este 25%. Pentru anumite categorii de produse TVA este redusa la 12% sau 9% (in special
produse agro-alimentare si tiparituri, servicii hoteliere). Alte taxe se percep pentru benzina,
alcool, tutun, energie, loterie, jocuri de noroc si vehicule cu motor.

Figura1.3

Sursa: Statistica Suediei

12

ncheiere
Suedia este stat membru al ONU, OSCE, OCDE, Consiliul Nordic.Suedia are o politic
extern activ i pragmatic, subsumat obiectivului de cretere a exporturilor (actualul guvern
i-a propus continuarea creterii volumului exporturilor suedeze).
De-a lungul secolului 20, politica extern suedez s-a bazat pe principiile non-alinierii,
n timp de pace, i al neutralitii, pe timp de rzboi. La baza politicii de securitate a Suediei se
afl principiul ne-participrii la alianele militare. Rolul Suediei, de mediator i partener de
dialog, este strns legat de poziia sa de neutralitate.Suedia continu politica sa tradiional de
neutralitate. Se bucur de un nivel ridicat de credibilitate pe plan internaional. Particip activ la
operaiuni de pace derulate n plan internaional, sub egida ONU, UE sau NATO.Suedia nu este
membr NATO, ci membru-partener al Parteneriatului pentru Pace din cadrul NATO.
n Suedia reformele au avut ca efect i accentuarea inegalitii dintre venituri n ultimii 20
de ani. Msurat dup coeficientul Gini, inegalitatea din Suedia a urcat de la 21 de puncte la 25
de puncte. Dar acesta este cel mai bun scor din ntreaga lume. n cazul SUA, indicatorul a
crescut de la 31 de puncte n 1975 la 38 de puncte n prezent. Coeficientul Gini este msura
standard a inegalitii dintre venituri i a fost dezvoltat de sociologul i statisticianul italian
Corrado Gini la nceputul secolului trecut.

Cel mai mare stat al europei nordice dispune de variate resurse minerale (uraniu, minereu de
fier de buna calitate, sisturi bituminoase) a caror valorificare reprezinta insa numai 0.5% din
PNB. Lipsa de combustibili clasici a impus constructia de numeroase hidrocentrale (peste 1000)
si de atomocentrale, ultimele contribuind cu circa 50% din productia de energie electrica.
Productia industriala este diversificata, de un inalt nivel tehnologic, totusi in pierdere de viteza
pe piata internationala. Se obtin oteluri speciale, material rulant, productii petrochimice, nave,
cherestea si celuloza, textile si produse alimentare. Cea mai mare parte a industriei fiind fiind
concentrata in centrul si sudul tarii. Agricultura practicata mai ales in Skania, antreneaza 4% din
populatia activa, contribuie cu 3% la PNB si este specializata in cresterea animalelor (2/3 din
productia agricola), cultura cerealelor, a sfeclei de zahar, cartofului si legumelor. Caile de
comunicatie au o densitate mai ridicata in jumatatea sudica, porturile sunt active si legate prin
linii de ferryboat cu tarile riverane Marii Baltice. Turismul aduce anual venituri de circa 3
miliarde de $. Balanta comerciala este excedentara principalii parteneri fiind tarile CEE si AELS
cu 50% si respectiv, 20% din volumul comertului exterior. Se vorbeste limba suedeza. 1
krona=100 Ore, 23 600$/locuitor.
Suedia este una dintre rile dezvoltate mici, a crei experien merit de asemenea s fie
cunoscut. Referirile la modelul suedez se fac atunci cand vine vorba despre o cale de mijloc
intre capitalism i socialism sau o a treia cale. Inc din anii 30, socialistul american Marquis
Childs, in cartea sa Suedia: calea de mijloc, susinea c nivelul pcii sociale, atins in aceast
ar scandinav va servi ca model pentru naiuni mai mari. Este semnificativ c adepii cii
a treia sunt, in majoritatea lor, socialitii occidentali, care ins nu se confund cu partizanii
comunismului. Ei sunt adepii unei societi capitaliste reformate, in care accentul s cad pe
protecia social. Numai c, in cazul Suediei, acest accent a fost exagerat, inclcandu-se cerinele
fundamentale ale economiei de pia, mai ales corelaia dintre producie i consum.
Fapt este c modelul suedez n-ar fi existat dac nu s-ar fi bazat pe o dezvoltare
economic susinut, pe termen lung, care a fost o dezvoltare capitalist. Avem in vedere
perioada cuprins intre anii 1870-1950, un fel de ciclu economic lung de tip suedez. Un factor
specific, care a stimulat aceast dezvoltare, a fost neutralitatea .

13
Socialitii suedezi au fost i au rmas adepii economiei de pia. Ei au acordat ins
sindicatelor i statului un rol sporit. In 1992, raportul dintre numrul salariailor din sectorul de
stat i cel din sectorul privat devenise favorabil primului. In Suedia, accentul a fost pus pe marea
proprietate capitalist, in timp ce intreprinderile mici i mijlocii n-au fost sprijinite. Statul a
colectat impozite, din ce in ce mai mari. In cele din urm, Suedia a devenit ara cu cele mai mari
impozite din lume6. Pe baza lor, statul, de coniven cu sindicatele, dar i cu patronatul, a trecut
la o politic de asisten social fr egal. Altfel spus, culegand roadele dezvoltrii capitaliste, s-a
practicat o redistribuire a avuiei sociale dup principii socialiste, egalitariste. Pe acest paradox sa realizat pacea social, grevele devenind lipsite de sens.
Sistemul de asisten social component esenial a modelului suedez asigura
drepturi pentru toi cetenii rii: asistena medical gratuit de inalt nivel, concedii pltite de
boal, de maternitate, ca i pentru creterea copiilor (inclusiv tatl) i mai ales ajutor de omaj
care se ridica la 90% din salariu. Statutul femeii a devenit fr egal pe plan mondial.
In Suedia a funcionat i un aa-numit Yrinte central i solidar de salarizare. Salariul era
determinat, la nivel central, de sindicate, impreun cu statul i patronatul. Majorarea salariului,
pentru o persoan sau un grup, nu era hotrat in funcie de competen, de rezultatele obinute,
ci la cerere, atunci cand alte YrinterY sau grupuri cu aceeai calificare aveau acces la venituri
salariale superioare. Se realizeaz, astfel, o nivelare a veniturilor la un nivel mereu superior.
Yrinter conta nu era atat randamentul, cat solidaritatea, pentru ca bunstarea s fie Yrinter.
Sindicatele urmreau in acest mod s nu mai existe diferenieri sociale.

Figura 1.4

SursaStatistica suediei

Sistemul generase, inevitabil, un YrinterYism cronic, fenomenul de nemunc in

proporii alarmante. Productivitatea muncii a sczut foarte mult; deficitele bugetare au btut toate
recordurile din lumea occidental8. Indeosebi sectorul public cunoate o criz profund. Modelul
suedez ii demonstra limitele. Alegerile din 1991 au insemnat plecarea de la putere a socialdemocrailor. Coaliia de centru-dreapta a alctuit un Yrinte care a depus cerere de adeziune la
CEE. Din acel moment a inceput cursa pentru reducerea deficitelor bugetare. Guvernul, in Yrinte
cu opoziia social-democrat, a adoptat un plan economic de austeritate. In 1995, Suedia devine
membr a U.E. Dei la sfaritul lui 1998 social-democraii revin la putere, programul lor de
protecie Yrinte nu mai poart amprenta trecutului. Cu toate acestea, Suedia se menine Yrinter
rile cu nivel de trai ridicat.
14

Bibliogragie
1. Statele Lumii autori: Nicolae Steflea; Nicolae Gheorghiu;
Victor Dumitescu Editura DIDACTICA SI
PEDAGOGICA anul aparitiei: 1975
2. Enciclopedia Statelor Lumii editia a VII-a autori: Horia
Matei; Silviu Negut; Caterina Radu; Ion Nicolae Editura:
MERONIA anul aparitiei: 2001.
3. www.statistics.Sweden
4. www.zf.ro.business-international

5. www.ziare.com
6. https://ro.wikipedia.org/wiki/Suedia
7. www.wall-street.ro
8. http://www.academia.edu/5968450/Modelul_Suedez_de_Dezvoltare
9. www.cnfp.md

15