1.

Istoric

Regatul Ţărilor de Jos (Nederland în neerlandeză), este o monarhie constituţională, făcând

parte din Benelux. Este situată în nord-vestul Europei în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei şi
Germaniei, şi mai include şi câteva colonii.

In secolul XVII, o mica tara din nord-vestul Europei, o natiune energica si tenace, cu nave
rapide, au devenit “carausii marilor”, luand locul Spaniei si Portugaliei. Olanda , pe plan commercial
si financiar, a devenit in acest secol placa turnanta a lumii. Pe cheiurile de la Rotterdam, Amsterdam,
Enkhuise, Delpht se ingramadeau intr-o varietate uluitoare pentru orice contemporan tot ceea ce
lumea producea si comercializa la acea data. Consumul de produse “coloniale” al aristocratiei
europene era asigurat in cea mai mare parte de antrepozitele olandeze. O bogatie imensa, provenita
din rolul dominant detinut pe piata mondiala, se revarsa asupra Olandei. Fascinata, intreaga Europa
privea la aceasta acumulare de prosperitate fara precedent, intr-un stat mic, neinsemnat din punct de
vedere politic. Ca un adevarat alchemist care reusise sa gaseasca secretul piesei filosofale, se poate
spune ca Olanda a reusit sa transforme fierul in aur, caci “secolul de fier” pentru restul Europei, a fost
de fapt “secolul de aur” al Olandei.
Intregul progres se explica prin forta flotei sale comerciale, prin rolul dominant pe care l-a
jucat in comertul mondial, rol care a determinat la randul sau punerea la punct a unor tehnici, practici
si forme de organizare, care au putut deservi corect si eficient aceasta orientare economica evident
capitalista.
Comertul maritim, insa, a fost destul de costisitor datorita conditiilor de transport ale vremii,
prin riscul navigatiei cu nave fragile. Astfel, a aparut ideea asocierii mai multor mari comercianti
pentru pregatirea unor nave comerciale, insa ele au avut un caracter temporar.
De la sfarsitul secolului XVI si inceputul secolului XVII au aparut astfel de asocieri cu
caracter permanent. Ele au deschis drumul care a dus la aparitia primelor societati anonime pe
actiuni, fara de care, dupa cum a afirmat-o Marx, nici nu ar fi putut fi vorba de capitalism. Prima
societate de acest gen a fost Compania olandeza a Indiilor orientale. Capitalul initial al acestei
companii a avut valoarea de 6 459 840 florini, o suma imresionanta pentru acea vreme. Acest capital
era constituit prin participarea celor 6 provincii si a principalelor orase ale Olandei. Jumatate din
acest capital apartinuse orasului Amsterdam, restul impartindu-se intre ceilalti parteneri. Fiecare
dintre acestia au emis, pana la completarea partii lor din capitalul social, hartii de valoare, puse la

1
vanzare pe piata , asa ca la formarea capitalului a putut participa un numar mare de oameni,
umparatori ai acestor hartii de valoare(actiuni).
Societatea a primit monopolul comertului pe o suprafata imensa a globului: de la Capul Bunei
Sperante spre est pana la stramtoarea Magellan. Initial a fost prevazuta sa functioneze timp de zece
ani. Dar rentabilitatea activitatii sale a fost de-a dreptul exceptionala. Expresia acestei situatii a fost
cresterea permanenta a valorii actiunilor V.O.C., care la sfarsitul celor zece ani au reprezentat o
valoare cu 200% mai mare decat cea initiala. Ca urmare, nici nu s-a mai pus problema lichidarii ei.
Aceasta societate anonima pe actiuni nu ar fi existat daca nu era Bursa de la Amsterdam,
prima bursa de valori din Europa ( si din lume), unde actiunile V.O.C. au putut sa fie comercializate.
Micuta , dar bogata Olanda, era amenintata din toate directiile: pe de o parte Anglia, care
dorea suprematia maritima, pe care o si obtine in urma razboaielor navale purtate cu Olanda , pe de
alta parte Franta, o mare putere politico-militara, nu agrea prosperitatea olandeza si suprematia ei pe
piata mondiala. Astfel, Franta condusa de Ludovic al XIV(Regele Soare), urmarea sa-si asigure o
pozitie cat mai puternica in comertul international, in traficul maritim. Forta Olandei s-a aflat pe
mare. Cum ar fi putut rezista invaziei pe uscat a francezilor cand nu avea nici un fel de putere militara
regulata? Toate aceste premise nefavorabile pareau sa condamne definitiv Olanda. Dar iata, ca ele, in
mod paradoxal, au actionat intre-o maniera indirecta in favoarea ei, in sensul ca i-au orbit pe
conducatorii militari francezi. Stralucitii nobili ai Frantei uitasera un singur lucru: natiunea
olandeza. Intr-adevar, in fata primejdiei pierderii libertatii toti olandezii s-au ridicat ca unul, iar
atunci cand situatia a devenit dramatica, ei nu au ezitat sa-si deschida digurile dinspre mare ridicate
cu atata efort si care smulsesera marii o buna parte din teritoriul tarii. Aproape intreaga tara a fost
inundata. Terenurile agricole, drumurile, ca si fermele olandeze se aflau sub ape. Armata franceza
incepuse sa se balaceasca in mijlocul unor mlastini dezolante in cautarea unui dusman care nu putea
fi vazut.
In secolul XVII , la Amsterdam au fost puse la punct tehnici si operatiuni de credit care vor
deveni caracteristice sistemului capitalist de credit. Aici, printre altele, s-au pus in circulatie” „hartii
de banca”, care au inlocuit monezile metalice, mai greu manipulabile, si care nu reprezinta altceva
decat viitoarele bancnote, atat de caracteriste circulatiei monetare din secolul XIX.
Unii autori, referindu-se la rolul deosebit jucat de Olanda in finantele internationale, au
avansat ideea ca aceste plasamente externe(numai bancile din Amsterdam au avut o cifra de afaceri
de 200-300 milioane florini) au afectat in final viitorul industrial al Olandei, caci au fost deturnate
de la efortul intern de investitii sume importante de bani. Asa s-ar putea explica de ce Olanda, care
detinea toate atuurile modernizarii, nu a fost cea care a inregistrat prima si Marele Salt al revolutiei
2
industriale si apoi al industrializarii. Prin intermediul comertului mondial, unde au jucat un rol
cheie ca intermediari, olandezii au reusit sa acumuleze mari disponibilitati de capital. Sectorul
industrial (manufacturier) olandez a ramas cel traditional. Este drept ca se raspandise sistemul
manufacturilor dispersate in jurul unor mari centre urbane( F.Mendels a numit fenomenul, cu totul
impropriu, „protoindustrializare”), dar el raspundea necesitatilor resimtite pe piata interna. Acest
sistem nu numai ca se autofinanta, dar a fost si o sursa de acumulare de capital. Cererea de pe piata
proprie nu a impus adoptarea unor masuri menite sa mareasca productia, sa o imbunatateacsa la toti
parametrii. Daca se considera ca este rezultatul unui efort de sinteza asupra unui proces complex, se
poate accepta termenul de „protoindustrializare”. Numai daca ar exista tendinta de a-l considera ca
fiind o etapa obligatorie in cadrul unui proces mai larg, cel al industrializarii, fireste ca este
inacceptabil. Fie ca folosim termenul de protoindustrializare, fie ca nu, procesul a fost real si, mai
ales in Olanda, impresionant.
Cel de-al doilea razboi mondial a lasat in urma un spectacol dezolant al unei tari devastate:
• 92000 locuinte distruse
• 228000 de acrii de pamant sub apa
• productia de gaz si electricitate se reduce cu 17% fata de nivelul din 1938
• reteau de cai ferate se reduce la 40%
In anul 1969 totalul importurilor inclusiv produsele agricole se ridicau la 39.8 mld florini, fata
de aproximativ 36.1 mld valoarea exporturilor, care asigurau o acoperire de numai 90%. Echilibrul
trebuia stabilit de sectorul serviciilor, care joaca un rol important in structura economica a tarii.

3
 2. Secolul –XX-

Pozitia la tarmul uneia dintre cele mai frecventate mari ale lumii ,ca punte intinsa intre tarile
scandinave Anglia ,RFG , Belgia si Franta ,va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice
structurii economice a tarii ,respectiv comertul, navigatia si agricultura .Este suficient sa amintim in
acest sens ca 81% din populatie iti castiga existenta in sectorul servicilor , 6,5% -1969 si 3% in 2000
din pop. activa in agricultura.
Acealeasi conditii naturale care au facilitat dezvoltarea comertului aveau sa stimuleze- prin
lucrarile de infrasctura efectuate in zonele portuare , de-a lungul adancilor cursuri de apa -constituirea
unor puternice centre industriale .
Stat cu o economie industrial - agrara puternic dezvoltata, Olanda este lipsita de resurse de subsol, cu
exceptia hidrocarburilor. Industria prelucratoare, diversificata si cu un inalt nivel tehnologic,
antreneaza 1/5 din populatia activa, contribuie cu 31% la PNB si este caracterizata prin rolul
important al companiilor transnationale Philips, Shell si Unilever. Se disting concentrarile industriale
Amsterdam - Haarlem - Velsen (nave, otel, prelucrarea prod. tropicale), Rotterdam - Haga -
Dordrecht (petrochimie, electronica, avioane), Eindhoven - Breda (electronica, autovehicule, textile).
Agricultura cea mai performanta din lume, antreneaza 5% din populatia activa, contribuie cu 5% lw
PNB si are ca specific prod. animaliera (peste 2/3 din prod. agr.), Olanda fiind primul exportator
mondial de lapte, oua si carne de porc; se cultiva cartofi , grau, sfecla de zahar, iar floricultura este
foarte dezvoltata.
In Olanda se afla primul port al lumii - Rotterdam; 30% din marfurile transportate pe mare incarcate
si descarcate in tarile U.E trec prin porturile olandeze.
Turismul prezinta incasari remarcabile (peste 3mld. $ anual), iar balanta comerciala, cea de plati si
servicii sunt excedentare.

4
AGRICULTURA

Agricultura Olandei este una dintre cele mai performante din lume este intemeiata pe mica
proprietate privata aupra pamantului.Densitatea popilatiei influenteza ansa puternic dimensiunea
fermelor individuale , circa 90% dintre acestea avand intre 2-2,5 ha. si mai mult de jumatate circa 5
ha. O alta cale de dezvoltare a agriculturii este extinderea suprafetelor cultivabile , dar si aici s-a
ajuns la limita la care extindera urbana a depasit ritmul recuperarii de noi terenuri.In conditile
aratate , rezultatele agriculturii olandeze s-au obtinut datorita cultivariiintensive a terenurilor arabile
si a unei specializari foarte accentuate in sectorul cresterii vitelor si a horticulturii.
Din suprafata totala de 2.215.000 ha. utilizate in agricultura , pasunile ocupa 62% , pamantul
arabil 33% si gradinaritul 5% ( dintre care 7100 ha. culturile de sera).Primul loc in sectorul agricol
este ocupat de cresterea vitelor cu un apotr de 67,5% din valoarea productiei globale a agriculturi
olandeze fata de 18% partea horticulturii. Crestera vitelor este concentrata indeosebi in provincile din
nord si din vest.Reputatia Olandei ca mare producatoare de produse lactate este foarte veche , untul
de Delft sau cel de Leida bucurandu-se de o larga preferinta pe piata internationala.In aceasta
situatie ,Olanda isi avea asigurata plasarea in conditii avantajoase a acestui produs , in forte pana in
crahul din feb. 1673schimbul caruia importa penrtu cosumul intern , la preturi reduse , untul din
Anglia si Irlanda.In prezent , circa 40% din productia de lapte este industralizata in vederea
exportului.Olanda situandu-se pe primul loc in exportul mondial de branzeturi si de lapte
condesat.Aceasi atentie este acordata cresterii pasarilor ,Olanda fiind cea mai mare exportatoare de
oua de pe piata mondiala .
Culturile cerealiere (grau ,orz , secara, ovaz) ocupa o suprafata redusa (c. 3/5 din suprafata
terenurilor agricole ) si nu acopera consumul intern .In schimb , culturile de sfecla de zahar satisfac in
intregime consumul intern ( care atinge cifra de 50 kg de zahar pe locuitor , respectiv cu circa 30%
mai ridicat decat Franta) creand si un disponibil pentru export.
Apropierea de marile centre si admirabilul sistem de comunicatii au fost conditii de baza care au dat
un impuls deosebit culturilor horticole si florale ale tarii. Culturile de sera , care si-au vazut in ultimii
ani suprafata sporita cu mai bine de 70% dau regiunii Westland din sudul orasului Haga un aspect
mai mult industrial decat agricol, datorita nenumaratelor cosuri ale instalatilor destinate sa mentina
temperatura optima pentru dezvoltarea plantelor .
Faima Olandei ,bine meritata de altfel , este legata de de culturile sale de flori indeosebi de
culturile de lalele. Adusa in tara de naturalistul Clusius in anul 1593 ca o curiozitate exotica ,laleaua
avea sa devina curand echivalentul devizelor forte pana in crahul din 1637.Virusul care afectase la un
5
moment dat corola plantei face posibila crearea unor varietati necunoscute ceea ce se va dovedi
deosebit de important ;in plus se extinde in Europa moda franceza care consacra laleaua ca element
simbolic in relatiile de curtoazie , iar Olanda era deja bine pregatita sa devina primul furnizor. Pretul
unui bulb depaseste la un moment dat 5000 de florini; cu trei bulbi se poate cumpara o casa ,si acesta
tulipomanie dureza pana in momentul in care primul debitor nu va fi in masura sa platesca la
scadenta pretul bulbului cumparat si nici sa gaseasca un alt cumparator .Sute de familii burgheze au
fost ruinate , cursul bulbilor scazand vertiginos de la 5000 de florini la nu mai mult de 50 .
Un loc important printre resursele naturale ale Olandei il ocupa bancurile sezoniere de heringi
din Atlantic .Descoperirea pe sfarsitul sec. al XIV -lea de catre un pescar zeelandez ,a posibilitatilor
de conservare indelungata a pestelui avea sa dea la timpul sau un puternic impuls intregii economii,
transpunand pescuitul din limitele unei activitati de importanta locala pe planul larg al comertului
international .Aceasta avea sa insemne aparitia unui numar de porturi pescaresti , extinderea flotei de
pescuit si implicit a razei sale de actiune in cautarea unei noi specii, dezvoltarea unei retele de ateliere
profilate pe problemele conservarii pestelui . acorduri si conflicte internationale si, in orice caz ,
venituri importante. Heringii , olandezi midiile si pestele proaspat se exporta in mari cantitati.
In ceea ce priveste INDUSTRIA, Olanda a parcurs un proces istoric indelungat, legat de
functiile primare ale economiei ( comertul exterior , navigatia si agricultura). Comertul exterior a
facut posibila si necesara dezvoltarea unei vaste industrii de transformare, navigatia a antrenat
industria constructiilor navale si industria mecanica, iar agricultura a determinat industrializarea
produselor alimentare si, paralel cu aceasta , industria textila, care ocupa 30% din populatia activa in
prima jumatate a secolului trecut.
Plasata pe coordonatele economiei vest-europene, de care este legata printr-un sistem de
relatii speciale( fiind membra a Uniunii vamale a Benelux-ului, Comunitatii Economice Europene,
Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, a Comunitatii Europene pt Energie Atomica, a
Organizatiei Economice pentru Cooperare si Dezvoltare), economia olandeza se detaseaza prin
dimensiunile sale, care sunt prea putine in comparatie cu intinderea sa teritoriala.
Conditiile naturale dau economiei un profil deosebit. Lupta impotriva apelor va face sa se
realizeze , ca ramura deosebit de importanta, industria constructoare de dragi de diferite tipuri,
remorchere si alte echipamente de acest gen, consacrand reputatia mondiala a constructorilor
olandezi de diguri, porturi si ecluze.
Pozitia la tarmul Mediteranei, ca punte intinsa intre tarile scandinave Anglia, RFG,Belgia si
Franta, va favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice a tarii(comertul,

6
navigatia si agricultura). Este suficient sa amintim ca 81% din populatie isi castiga existenta in
sectorul serviciilor, 6,5%-1969 si 3% in 2000 din populatia activa isi castiga existenta in agricultura.
Aceleasi conditii care naturale aveau sa stimuleze, prin lucrarile de infrastructura efectuate in
zonele portuare, contituirea unor puternice centre industriale.Astfel amintim furnalele de la
Ijmuiden(clasate printre cele mai moderne din lume), rafinariile de petrol sau centrele importante ale
industriei petrochimice construite in jurul industrii realizate prin punerea in valoare a situatiei
geografice si mijloacelor de comunicatie si nu pe baza unor rezerve de materii prime.
Extractia carbunelui se realizeaza in conditii de slaba competitivitate, iar productia de petrol
este deocamdata insignificanta in raport cu consumul intern si, cu exceptia sarii si a enormelor
zacaminte de gaze naturale, Olanda trebuie sa importe materiile prime.
Repartitia teritoriala a industriei presupune o serie de corective, in sensul acordarii unor
prioritati regiunilor din nordul si sudul tarii. Inchiderea progresiva a minelor de carbuni din Lamburg
face necesara crearea de noi locuri de munca. Partea occidentala a tarii, in care locuiesc peste 7
milioane de oameni, este prea aglomerata.
Pornind de la aceste necesitati s-a trecut la masuri de imbunatatire a infrastructurii regiunilor
avute in vedere si s-a construit portul Eems(Eemshaven) in provincia Groningen. In plus, instalarea
de industrii pe terenurile nou amenajate beneficiaza de importante avantaje fiscale( prima investitie s-
a ridicat la 25% din costul terenului, cladirilor si echipamentului).
Aceste masuri nu au fost lipsite de rezultate. O uzina de aluminiu s-a instalat in regiunea de
nord ,in Limburg, s-a dezvoltat industria chimica, iar in 1967 s-a instalat uzina de automobile DAF.
Industria metalurgica si electrotehnica utilizeaza 25% din personalul angajat in industrie si
prezinta un profil foarte variat. Sectorul metalelor neferoase este reprezentat printr-o serie de
intreprinderi importante producand aluminiu(123 000 tone anual), plumb(45 000 tone) , zinc(60 000
tone), cositor (7 000 tone) precum si unele metale speciale, precum indiu.

TRANSPORTURILE:

In Olanda transporturile joaca un rol important decat in alte tari, datorita situatiei sale geografice
care-i rezerva pozitia unui punct de legatura al Europei cu restul lumii. In acest sens ele creaza
52,4% din locurile de munca. In ceea ce priveste rolul international al transporturilor olandeze, este
de mentionat ca 50-60% din marfurile care sosesc in aceasta tara sunt numai tranzitate.
Mentinerea pozitiei olandeze in domeniul transporturilor este legata de adaptarea constanta
la necesitatile comertului mondial si implicit de pastrarea ritmului progresului tehnic. Este vorba
7
despre introducerea petrolierelor gigant, transportul prin containere, introducerea turbo-reactoarelor
in transportul aerian. Acest sector este reprezentat printr-o serie de intreprinderi specializate in
comertul de tranzit, in operatiile triunghiulare in intreprinderi de asigurari, bancare si de transport,
care, in conditile unui comert international deosebit de activ, joaca un rol de primordial. Coloana
vertebrala a acestei activitati este în primul rand flota comerciala ,care numara 1314 uintaţi
(2,3 % din totalul mondial la 30 iunie 1970). Adaptarea porturilor la conditiile economiei si
traficul modern este unul dintre factorii care a stimulat dezvoltarea acestui sector al
economiei olandeze. Deschiderea in 1952 a canalului Amsterdam-Rin a imbunatatit in foate
mare masura accesul acestui port la importantul fluviu european, permitand transportul rapid
a marfurilor in tarile din bazinul său. Exista în Olanda 2200 de autostrazi, 70% din reteaua
feroviara este electrificata si masoara 3200 km , reteaua de transport fluviala masoară 5046
km , din care 3500km canale .
In ciuda structurii solului, reteaua rutiera este deasa si bine intretinuta .Printre marile
constructii rutiere trebuie mentionata, in afara digului de 32 km care a inchis Golful
Zuiderzee, podul de peste Schelde( Escaut) din Zeelanda. Cu lugimea sa de 5 km ,este cel
mai mare pod din Europa. In domeniul transporturilor aeriene , prezenta pe plan internatinal
se afirma prin personalitatea reputatului constructor de avioane Anthony Fokker si prin cea
mai veche linie aeriana civila din lume, infiintata de Koninklijke Luchtvaart Maatschappij -KLM
(Societatea regală de navigatie aeriana).
Cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze este cel al serviciilor (peste doua treimi
din PIB) - incluzând componentele bancar, asigurari si transporturi. Calitatea şi complexitatea
acestora, constituie factori importanţi în decizia firmelor straine de a-si stabilii sediul sau
reprezentanţa in Olanda, ca si pentru infiintarea de noi unitaţi de productie sau distributie. Peste 25%
din investitiile realizate in economia olandeza sunt de provenienta straina, totalizand cca. 7000
companii. In acelasi timp, investitiile olandeze sunt prezente in majoritatea tarilor lumii, ocupand
primele locuri atat in economiile dezvoltate, cat şi in cele emergente.
Patru dintre bancile olandeze sunt cotate intre primele 60 de institutii bancare din
lume: ABN AMRO, ING / BARINGS, RABOBANK si FORTIS. Impreuna, acestea au dezvoltat o
retea de aproximativ 6500 filiale pe teritoriul Olandei şi peste 500 in alte 50 de tari. In acelasi timp,
in Olanda functioneaza 60 filiale asi sucursale ale unor banci din Europa, Asia şi America. Bursa de
Valori Mobiliare de la Amsterdam este cea mai veche institutie de acest gen din Europa si una dintre
cele mai importante din lume.

8
 Finantarea afacerilor se realizeaza, de asemenea, prin alte institutii specializate, cum
sunt Banca Naţionala de Investitii (specializata in imprumuturi pe termen mediu şi lung), companii
de investitii de capital (initial create de guvern, in prezent semi-independente) si agentii regionale de
dezvoltare (sprijin pentru infiintarea de noi companii sau preluarea riscului ).
Suplimentar, in funcfie de tipul afacerii, guvernul olandez acordă o serie de stimulente, subventii sau
reduceri de taxe pentru export si investitii. Dezvoltarea comertului exterior a determinat crearea unui
sistem sofisticat de servicii de asigurare si finanţare a exporturilor.
Turismul :6.558.000 turisti (1996); venituri din turism =6,23 mld. dolari Principalele zone
sau obiective : orasele de arta Amsterdam (vizitat de circa 50% din turisti străini) Haga,
Delft , Haarlem, Utrecht cu vestigi ale "secolului de aur" ( sec. 17 ) si numeroase muzee( din
cele peste 400 existente în Olanda )litoralul M. Nordului , cu 55 de staţiuni balneare
( renumite fiind Hock van Holland , Zandvoort ,Noordwijk).M. Wadden şi ins.Frisce (pentru
sporturi nautice); intre Haga şi Scheveningen se află Madu-rodam, oras miniatura cu
reproduceri fidele, la scara , ale multor monumente si curiozitati ale tarii; in S tarii se remarca
Maastricht ,cel mai vechi oraş al Olandei (arhitectura medievala , a Renasteri ,baroca) .
Relatiile comerciale dintre Romania si Olanda se deruleaza in baza Acordului European de
Asociere. Conform acestui acord, incepand din ianuarie 2002, produsele industriale circula liber intre
Romania si Uniunea Europeana, inclusiv Olanda (fara taxe vamale). In cazul produselor agricole,
taxele vamale de import se vor reduce gradual, pana la eliminarea totala si instituirea unei zone de
comert liber.
Conform Economist Intelligence Unit, Olanda este una dintre cele mai sigure tari pentru
derularea relatiilor de afaceri, bucurandu-se de un climat politic stabil, o baza macroeconaomica
puternica, un cadru legal clar şi relatii comerciale bine dezvoltate, in special cu tarile vecine.

3.Economia in contextual Uniunii Europene

9
 4. Situatia prezenta

Este specializata in transportul maritim. Aportul serviciilor in PIB este de 1,32%.

Excedentul din transporturi (respectiv 5,001 mld. EURO) acopera deficitul mare din turism (3,746
mld. EURO), rezultand un sold pozitiv pentru servicii (4,669 mld. EURO).
Deficitul mare al balantei turistice se explica prin faptul ca se efectueaza cheltuieli masive cu
turismul: din punctul de vedere al plecarilor, Olanda se situeaza pe locul 5 cu 22,286 milioane turisti
(1996); din punctul de vedere al cheltuielilor se situeaza pe locul 8 cu 11,370 miliarde dolari; din
punctul de vedere al cheltuielilor pe turist, Olanda se situeaza pe locul 9 cu 510 $/turist.
Trebuie mentionat faptul ca Olanda ocupa locul 3 din punctul de vedere al ritmului de
dezvoltare al serviciilor de constructii.
Tot locul al 3-lea in ocupa din punctul de vedere al serviciilor de distributie. Distribuitorii
executa servicii de import - export. Piata olandeza primeste produse din U.E., dar si efectueaza
transferul rapid si functional al acestora. Olanda isi imprumuta reteaua de distributie intregii U.E.
Un alt domeniu dezvoltat din Olanda este cel al serviciilor bancare, Rabobank Nederland fiind
considerata printre "cele mai sigure banci din lume", deoarece toate cele trei agentii de rating au
plasat-o pe primul loc cu calificativul AAA.
Ca serviciu dezvoltat apare si serviciul de asigurari, dintre care ING se situeaza pe primul loc
cu 3600 milioane ECU, Aegon pe locul al doilea cu 1838 milioane ECU, si Achmea pe locul al
treilea cu 1287 milioane ECU.
Este o tara dezvoltata din punct de vedere economic, dezvoltare reflectata de:
-PNB/locuitor=17320 $/locuitor;
-rata inflatiei scazuta=2%;
-rata somajului scazuta=4%.
-soldul balantei comerciale este pozitiv (=16357 milioane Euro).
-populatia ocupata in servicii totalizeaza 66% din populatia activa ocupata.
Grupul ING este astazi cel mai puternic grup financiar olandez, situandu-se printre primele in
sfera serviciilor financiare integrate. Mai mult de 82 de mii de angajati in 60 de tari sunt antrenati in
activitati financiar-bancare si de investitii.
Activitatea de asigurari se desfasoara in 31 de tari. Valoarea de piata a intregului grup a depasit, in
1998, 30 miliarde de dolari, iar activele sale au fost apreciate la 320 miliarde de dolari.

10
 ING este numarul 1 in Olanda pe piata asigurarilor de viata si pensii cu un volum al primelor
brute subscrise de 3600 milioane ECU in 1997.
Grupul ING a fost constituit in anul 1991 prin fuziunea dintre Nationale-Nederlanden si grupul NMB
PostBank, intrand astfel pe piata financiara olandeza ca un puternic concurent al celorlalte grupari.
Originile sale se afla situate in timp, la jumatatea secolului XIX(1845 - asigurarile prin societatea
fondatoare Nederlanden si 1863 - activitatea bancara prin cea de a doua societate fondatoare
Nationale Levensverzekering Bank), atunci cand asigurarile si serviciile bancare s-au constituit deja
ca sector distinct pe piata olandeza.
Societatea Nederlanden a fost infiintata la 12 aprilie 1845 de catre G.J. Dercksen si C.
M.Henry in oraselul olandez Zutphen, situat la granita cu Germania si avand un comert infloritor.
Firma a avut ca obiect de activitate asigurarea impotriva incendiilor, adaugand treptat in oferta sa si
alte produse legate in oferta sa si alte produse de asigurare legate in speciale in transportul si
comertul maritim, mai ales dupa ce fondatorii amintiti si-au format propria lor companie.
Strategia noii companii a fost de a derula operatii de asigurare atat in Olanda, cat si in afara ei.
Astfel, printre primii clienti mai importanti ai noii ai societatii s-a numarat si Nederlandsche Handel-
Maatschappij, care detinea monopolul comertului cu Indiile de Est olandeze, Indonezia de azi,
colonie a Olandei din acea vreme. A fost infiintata, ca urmare, o retea deosebit de ampla de vanzare
a asigurarilor pentru transportul maritim. Ea cuprindea Valparaiso, San Francisco, Shanghai, Londra,
numarand la inceputul secolului XX, 139 de reprezentante in diferite orase ale lumii.
Dupa cel de al doilea razboi mondial, societatea Nederlanden a continuat politica sa de
extindere pe piata internationala prin achizitionarea unor societati de asigurare cu situatie economica
stabila si cu o buna reputatie pe piata din Canada, Australia, Belgia si Marea Britanie.
In anul 1963, Nederlanden s-a asociat cu o alta societate de asigurari Nationale Levensverzekering
Bank, specializata in asigurarile de viata si cu o experienta de 100 de ani in acest domeniu. Sediul
acestei societati se afla la Rotterdam, oras cu o populatie de 10 ori mai mare decat Zutphen,
caracterizat printr-o dinamica economica iesita din comun, mai ales datorita faptului ca este un oras
port. Fondatorii acestei societati si-au concentrat de la inceput activitatea firmei pe piata asigurarilor
de viata, reprezentand in Olanda cea mai moderna societate de acest , organizata ca societate pe
actiuni si apeland pentru calcularea primelor de asigurare la principiile actuariale.
Asocierea celor doua societati descrise mai sus a fost stimulata de formarea CEE in 1957,
creandu-se astfel posibilitatea extinderii acestei grupari puternice dincolo de granitele Olandei. Noua
societate a inceput sa se miste rapid si cu pasi mari spre regiuni extraeuropene. Astfel, in 1974, ea si-

11
a facut intrarea pe piata americana, cea mai mare piata de asigurari din lume, achizitionand pachetul
majoritar al societatii Peerless Insurance Co.
Ramura bancara a grupului ING isi are originea in numeroasele fuzionari ale unor banci cu
traditie si vechime cum ar fi Rijkspostpaarbank si Postchecque en Girodienst care au fuzionat si
format Postbank, care la randul ei a fuzionat cu Nederlandse Middemstandsbank si au creat NMB
Postbank Group, care a devenit in 1991 componenta bancara a Grupului ING.
In anii care au urmat fuziunii au mai fost facute o serie de alte achizitii importante care au
intarit pozitia grupului pe piata internationala, cum ar fi banca britanica de investitii Barings in 1995,
compania de asigurari pe viata Equitable of Iowa si Furman Selz pe piata americana. Preluarea
bancii belgiene Banque Brussels Lambert, la sfarsitul anului 1997, a reprezentat cea mai mare
achizitie a unei companii olandeze de pana acum.
Specializarea in servicii bancare se datoreaza pozitiei geografice avantajoase si faptului ca au avut
intotdeauna o atitudine de neutralitate.

Indicatori ai dezvoltarii
economice
Indicatori An Olanda
1 PNB/locuitor ($) 1997 17320
2 PIB (mld. EUR la preturi constante 1998 351,78
din 1995)
1999 362,33
2000 373,93
3 Evolutia PIB (%) 1998 3,7
1999 3,0
2000 3,2
4 Balanta de plati (mil. ECU/EUR)
4,1 Bunuri 1998 C: 152895;D:136656;
S: 16239

4,2 Servicii 1998 C: 47162; D: 42493;

S:4669

4.2.1 Transport 1998 C: 18368; D:13367;

S:5001
4.2.2 Turism 1998 C: 6070; D:9816;
S: -3746
4.2.3 Alte servicii 1998 C: 22724; D: 19310;
S:3414
5 Conturi curente si de capital 1998 C: 36846;D:219430; S:
17416
(mil.ECU)
6 Soldul investitiilor directe (mil. ECU) 1998 -5898
7 Exporturi totale (mil. ECU/EUR) 1998 190865
1999 202410
12
 8 Importuri totale (mil. ECU/EUR) 1998 174508
1999 189767
9 Export net/Balanta comerciala totala 1998 16357
(7-8)
1999 12643
10 Export extra UE (mil. ECU/EUR) 1998 40206
1999 42140
11 Import extra UE (mil.ECU/EUR) 1998 73061
1999 84054
12 Soldul Balantei comerciale extra UE 1998 -32855
(10-11)
1999 -419144
13 Export de bunuri si servicii (mld. 1998 221,05
ECU/EUR preturi constante din
19995
1999 230,78
14 Deflatorul PIB / Indicele general al 1998 99,4
pretului (% 1995=100)
1999 102,0
2000 104,8
15 Rata inflatiei (%) (IGP-100) 1998 (-) 0,6
1999 2
2000 4,8
16 Rata somajului (%) 1998 4
Sursa: Anuarul U.E.

Gradul de deschidere a tarilor member ale UE in 1995 (export intra UE/PIB in

procente)

1. Irlanda 52,3% 8. Austria 16,0%

2. Belgia-Luxemburg 46,7% 9. Marea Britanie 12,9%
3. Olanda 41,0% 10. Franta 12,3%
4. Suedia 20,5% 11. Germania 12,1%
5. Danemarca 19,0% 12. Italia 12,1%
6. Finlanda 18,6% 13. Spania 11,4%
7. Portugalia 18,1% 14. Grecia 5,8%

Sursa datelor: Eurostat , ianuarie 1997

13
14