Cursul nr. 1.

Fundamentele noii diplomaţii

comerciale în condiţiile globalizării
 Aspecte metodologice
• Cursurile vor aborda problematica
definitorie pentru evoluţia comerţului
internaţional ca flux al circuitului economic
internaţional;
• Disciplina se va finaliza cu un examen scris
a cărui pondere va fi de 60% din nota
finală;
• Nota de la seminar va reprezenta 40% din
nota finală,
 Tematica cursului
• Fundamentele noii diplomaţii comerciale
internaţionale;
• Factorii care influenţează evoluţia
comerţului internaţional;
• Specificităţi ale comerţului internaţional cu
servicii;
• Aspecte comerciale ale drepturilor de
proprietate industrială şi intelectuală;
• Valenţe şi limite ale sistemului comercial
multilateral;
 Cont.
• Teorii cu privire la comerţul internaţional;
• Multilateralismul comercial –valenţe şi
limite;
• Aspecte specifice ale proceselor de
integrare economică regională;
“orice epocă este una de tranziţie.
Noi ştim despre viitor doar un
singur lucru cert, că nu va mai
arăta ca prezentul.
• Mr. Jensen: You get up on your little 21-inch and
democracy screen and howl about America. There is no
America. There is no democracy.there is only IBM,
ITT, AT&T, Dupont, Dow, Union Carbide and
Exxon.Those are the nations of the world today… The
world is a college of corporations, inexorably
determined by the inimitable bylaws of business. The
world is a business, Mr. Beale… and our children will
live to see the perfect world in which there is no war or
famine or brutality, one vast and ecumenical holding
company for who all men will work to serve a common
profit, in which all men will hold a share of stock, all
necessities provided, all anxieties tranquillised, all
boredom amused. And I have chosen you, Mr. Beale,
to preach this evangel.
Mr.Beale: Why me?
 La dinamica economiei globale
contribuie:
• Tendinţa tot mai pronunţată de deschidere a
economiei spre mediul extern;
• transformările din domeniul logisticii
internaţionale;
• dezvoltarea dinamică a tehnologiei informaţiei;
• tranziţia de la economia transnaţională la
economia globală.(transformarea rolului
economic al statului; abandonarea concepţiei
keynesiste sau fordiste şi însuşirea celei neo-
liberale)
 Globalizarea obligă actorii
economici să:
• Reacţioneze rapid în procesul de negociere;
• aleagă oportunităţile optime;
• prefere noi tipuri de tehnici tranzacţionale,
• aibă o viziune strategică;
• fie gestionari de mari portofolii;
• perceapă şi să-şi asume regulile jocului.
 Se schimbă specificităţile
actorilor comerciali
• Firma multinaţională:
-se află în căutarea factorilor de producţie;
-caută debuşeele optime pentru produsele şi
serviciile sale;
-se străduieşte să minimizeze costurile ca
principal atu al competitivităţii.
• Firma globală:
-integrează cele trei obiective;
-are o viziune globală asupra pieţei şi a
concurenţei;
-
 continuare
-trebuie să-şi cunoască foarte bine principalii
rivali concurând sau asociindu-se cu aceştia;
- se comportă ca un jucător global;
-tehnologiile au un rol tot mai important în
coordonarea filialelor;
-cultivă un lanţ de localizare, delocalizare,
relocalizare;
-se înscrie în triunghiul –global networking,
global switching, global focusing.
În prezent comerţul internaţional:
• Se asociază cu
-imaginea unei mari companii;
-rivalitatea între variaţi actori
economicii;
-practicile comerciale neloiale;
-negocierile, de multe ori confidenţiale
în cadrul unor forumuri regionale sau
multilaterale.
• Conectează oamenii obişnuiţi din toate zonele
lumii pe o axă producţie-consum tot mai
complexă;
• Determină modul în care oamenii.
-se hrănesc
-se îmbracă
-locuiesc şi petrec timpul liber
-au acces la educaţie
-le sunt respectate drepturile fundamentale
-participă la interdependenţele globale
 •Este perceput şi asociat în mod
diferit cu:
• Preţul la cafea a distrus comunitatea noastră.Atunci
când era favorabil mi-am putut trimite copii la şcoală şi
să-i hrănesc adecvat.Acum evoluţia preţului la cafea
face imposibile aceste deziderate.
• Acum mă tem de pierderea slujbei. Ni s-a spus că piaţa
americană a computerelor se află în criză ceea ce va
conduce la reducerea producţiei. Fără această slujbă
viaţa familiei mele va deveni foarte grea.
• Nu pot înţelege cum pot fermierii americani să-şi vândă
cerealele la preţuri aşa de mici. Am auzit că guvernul le
acordă subvenţii. Ceea ce ştiu foarte clar este că nu
putem concura cu ei. Importurile distrug piaţa noastră
internă.
• Comerţul se derulează având la bază o reţea de
norme de conduită naţionale, regionale sau
internaţionale,
• Comerţul are o pronunţată dimensiune umană;
• Fluxurile de bunuri şi servicii:
-implică creare şi transfer de bunăstare;
- consolidează dezvoltarea durabilă;
-contribuie la atenuarea sau adâncirea decalajelor.
La modul cel mai comun Sistemul
comercial internaţional este
• O reţea de pieţe în care consumatorii se angrenează în
schimburi cu alţi actori invizibili pentru ei, dar ale căror
vieţi sunt afectate de reguli care le guvernează
comportamentul economic;
• Aceste reguli pot schimba fundamental vieţile oamenilor şi
pot crea un mediu în care sunt partajate beneficiile
fluxurilor comerciale,
• O mare parte din importantul potenţial al comerţului de a
acţiona ca forţă a creşterii economice se risipeşte pentru că
este gestionat inadecvat.
 Modificarea determinanţilor
diplomaţiei comerciale
• Interdependenţele tot mai pronunţate permit ţărilor să se
specializeze în sectoarele şi activităţile în care sunt mai
competitive;
• Se produce o tot mai evidentă deschidere spre mediul
economic extern care generează avantaje dar şi
disconfort;
• Concurenţa, dinamica şi structura pieţelor de export,
evoluţia cererii sunt influenţate de avantajele
tehnologice şi de modificarea preferinţelor
consumatorilor;
• Ţările cu economiile cele mai deschise au de câştigat pe
termen mediu şi lung.
 Fundamentele comerţului
internaţional sunt influenţate de:
• Avantajele comparative şi competitive ale statelor
şi companiilor;
• Structura sectoarelor analizate;
• Specificităţile strategiilor şi de managementul
firmelor;
• Natura, previzibilitatea şi eficacitatea politicilor
guvernamentale;
• Inerţia istorică( tradiţii, obiceiuri, moduri de viaţă
specifice).
 Naţiunile fac comerţ între ele
pentru că:
• Este tehnic imposibil şi economic nerentabil ca să
se producă la nivel naţional tot ceea ce cere
funcţionarea unei economii moderne;
• Economiile de scară şi de gamă implică
dimensiuni productive care nu se regăsesc în
cadrul relativ îngust al unei economii naţionale;
• Factorii de producţie sunt relativ asimetric
răspândiţi pe glob;
• Au nevoie de rezultatele creaţiei ştiinţifice şi de
forţele concurenţei externe
Câştigurile obţinute din participarea
la comerţul internaţional
• Locuri de muncă mai bune şi mai bine
remunerate;
• Pieţe cu dimensiuni mai mari,
• Mai multă stabilitate şi armonie la scară
regională şi internaţională,
• Reducerea sărăciei şi a subdezvoltării;
• Creşterea interesului pentru forme
instituţionalizate de raporturi comerciale,
 Continuare.
• Descoperirea şi utilizarea unor tehnici de
comercializare noi şi adecvate şi a unor noi reţele
logistice,
• Diseminarea tehnologiilor şi îmbunătăţirea
canalelor de comunicare;
• Stimularea altor fluxuri ale circuitului economic
mondial.
• Apele politicii actuale se izbesc de alte tipuri de
stânci.
• Apare un nou raport între forţa interdependenţei şi
cea a teritorialităţii .
 Globafobie sau antiglobalizare
• Există o notabilă deosebire între cele două curente;
• Luările de poziţie împotriva globalizării reprezintă
provocări la adresa SCI şi a regulilor care îl
guvernează şi nu respingerea comerţului în sine,
• “Globafobia” este, mai degrabă, o percepere
pesimistă a comerţului internaţional;
• Susţinătorii acesteia consideră că globalizarea
produce mai multă sărăcie, polarizare socială,
exploatarea ţărilor sărace de către cei dezvoltaţi şi
de CTN, pagube ambientale. Nu se poate demonstra
că fluxurile comerciale sunt responsabile de aceste
efecte.
 Globafilia
• Susţinătorii acestui curent practică un optimism
nesustenabil;
• Are o puternică susţinere în cadrul FMI, BIRD, OMC
şi în ţările dezvoltate;
• Se concentrează pe creşterea exporturilor,
liberalizarea importurilor şi sporirea coeficientului de
integrare la nivelul economiei mondiale;
• Se consideră că toate fluxurile comerciale sunt un
lucru pozitiv iar barierele comerciale sunt un “rău
nenecesar”;
• Principala provocare este transformarea comerţului
internaţional în generator de bunăstare prin
schimbarea instituţiilor, a normelor de conduită şi a
comportamentului actorilor economici.
 Se pun următoarele întrebări:
• De ce anumite naţiuni devin terenul pentru
concurenţa de succes în anumite sectoare?
• De ce unele firme localizate în anumite ţări
sunt capabile să-şi creeze şi să menţină
avantaje competitive în raport cu alţi
concurenţi din acelaşi sector sau din sectoare
diferite?;
• De ce unele ţări sunt gazda celor mai
importanţi leaderi globali?