Crowdfunding and business angels

In ultima vreme, auzim tot mai des vehiculat conceptul de ,,crowdfunding". Intr-o
definitie simpla, ,,crowdfunding-ul este o tehnic de finanare a proiectelor media
folosind resurse online (forumuri, platforme de socializare etc.) desprins din
crowdsourcing. Conceptul a fost implementat pentru prima data in SUA, si are la baza
ideea de a apela la o comunitate cu un potenial finanator pentru a dezvolta un produs.
Altfel spus, termenul ,,Crowdfunding descrie aciunea colectiv ce are rolul de a strnge
fonduri, n general prin intermediul internetului, pentru a finana un proiect, o organizaie,
sau pentru a sprijini diferite activiti cu rol social. Aadar presupune atragerea de
contribuii mrunte din ct mai multe pri, incluznd o mulime de participani. Acetia
pot fi deintorii de idei sau cei care i aduc efectiv contribuia monetar, formnd
mpreun activitatea de crowdfunding. Crowdfunding se poate referi, de asemenea, la
finanarea unei societi, prin vnzarea de cantiti mici de capital propriu, la ct mai
muli investitori.
Activitatea de crowdfunding este strns legat de reelele de comunicare i de
comunitile online, petru c internetul ofer avantajul ca informaia s circule n toat
lumea, precum i posibilitatea de a contribui oricine dorete. Din acest motiv au fost
create site-uri cu acoperire global, care permit antreprenorilor/organizaiilor/persoanelor
particulare s-i creeze propriile activiti de crowdfunding, doar nregistrndu-se i astfel
avnd posibilitatea de a comunica ideea i scopul activitii pe care dorete s o demareze
i de a strnge suma de bani necesar noului proiect.
Crowdsourcing-ul reprezint una dintre cele mai accesibile metode de a crea un
produs n urma utilizrii sprijinului dintr-o comunitate. Practic, aceast tehnic pune la
dispoziia unui iniiator un ntreg arsenal de resurs uman i materiale pentru a-i duce la
capt proiectul. Spre exemplu, dac un utilizator vrea s realizeze un desen animat
folosindu-se de crowdsourcing, va avea acces la artiti grafici i animatori care i-au fcut
public dorina de a se implica ntr-un astfel de proiect, dar i la scenariti, finanatori sau
doar simpli oameni care s ofere feedback sau pur i simplu sprijin moral. Lucrurile se
leag cu att mai bine nct folosind aceast metod este aproape sigur c ambele pri
implicate sunt interesate de proiect i i pun astfel la dispoziie toate resursele necesare.
Deosebirea ntre sourcing i funding este resursa pus n joc de cei interesai banul.
Puncte slabe
Puterea reelei sociale create. Dac reeaua creat n jurul produsului nu este
suficient de nchegat, este improbabil ca suma de bani strns n urma crowdfunding-
ului s fie suficient. De aceea este foarte important alegerea publicului int, niarea
exact i comunicarea n cadrul reelei, crend astfel o reea strns, ai crui membrii pot
realiza legturi rapide i eficiente. Abordarea direct a targetului implic o strategie de
risc, un plan de rezerv dar i un posibil succes. Importana puterii reelei sociale crete pe
msur ce proiectul avanseaz. Dac lucrurile se destram aproape de final, riscurile
financiare i legale cresc.
Suma necesar. Sistemul de crowdfunding i pierde eficiena cu ct suma de bani
necesar este mai mare. Indiferent de puterea financiar a publicului vizat, aceast tehnic
este foarte riscant ct timp exist sume mari n joc. Ideal este alegerea unei finanri
pariale a proiectului prin acest sistem i obinerea fondurilor complementare pe alte ci.
Desigur, suma posibil este direct proporional cu mrimea reelei sociale i cu nia
publicul int. De aceea trebuie creat mai nti reeaua i apoi stabilit suma n buget.
Totui un proiect cu necesar mic de fonduri poate s existe cu o finanare crowdfunding
de 100%.
Produsul final. Cu ct produsul final este mai credibil, cu att este mai uoar
strngerea de fonduri. Dac oamenii au ncredere n produs, sunt dispui s dea bani. De
aceea partea de PR a proiectului este extrem de important nc din primele stagii.
Comunicarea cu publicul devine astfel un aspect vital. De fapt ideea care trebuie luat n
calcul este c publicul devine ntr-o msur sau alta finanatorul proiectului. De aceea
trebuie tratat ca atare. De asemenea pentru ca produsul final s fie viabil, idea inial i
planul de aciune creat la nceput sunt elemente cheie ale proiectului.
Sistemul de recompensare. Dac acest sistem nu este bine pus la punct riscul de a
strange prea puini bani sau chiar deloc crete substanial. Sunt recomandate recompense
ct mai personale i ct mai difereniate, organizate ntr-o structur ierarhic bine
implementat. Secretul st n atragerea investitorilor i n recompensarea lor ct mai
exact, fr a pierde bani. Pentru zece dolari este suficient un tricou de un dolar, dac acel
tricou d impresia c e creat special pentru cel care a dat banii. Pentru 1000 de dolari sunt
aproape inutile produsele materiale (n general promoionale), ele fiind asociate cu
suvenirurile, iar o astfel de investiie trebuie s-i aduc mai mult dect un suvenir. Se
cere deci un sistem echivalent valoric. Cu ct sistemul este mai complex cu att
investiiile vor veni n numr mai mare.

Puncte tari
Surs de finanare cu efort sczut. Spre deosebire de alte metode, crowdfunding-ul
nu necesit o munc enorm. Este suficient un ochi bun i un creier dezvoltat pentru a
face rost de sume decente de bani. Desigur depinde de proiect i de iniiatorul lui. Dar cu
attea posibliti n fa, primul pas este cel mai important. Desigur sistemul nu trebuie
subestimat. Vorbim de interaciune direct ntre finanator i proiectul finanat, deci
implementarea unor strategii bine gndite trebuie fcut cu seriozitate. Dei munca fizic
nu este copleitoare, munca intelectual trebuie s dea randament de 100%.
Puterea social media. Anul 2010 a fost anul decisiv pentru Facebook i Twitter
deoarece s-au impus ca lideri pe segmentele lor de pia i au crescut intens zi de zi. Acest
lucru permite dezvoltarea unui sistem de crowdfunding n jurul acestor reele, fiind
necesar implicarea unui numr mai mic de resurse financiare dect n crearea unei reele
proprii. n plus avem formate deja comuniti pe o gam variat de domenii, posibil i pe
cel de care avem nevoie. Totodat social media nseamn globalizare i facilizarea
accesului la un public foarte larg i niat.
Distribuia i promovarea sigur. Odat strni banii necesari i creat produsul
final, intrarea lui pe pia se face printr-o strategie de marketing pornit de la 0. n cazul
crowdfunding abordarea se schimb, deoarece exist deja un public format n jurul
produsului, datorit reelei sociale i a investitorilor n numr mare din spatele lui. Astfel
se beneficiaz de o promovare mouth-to-mouth de prim mn n care este implicat
interesul personal al investitorilor.

Conceptul de ,,crowdfunding nu este unul nou. Ceea ce este nou, este folosirea
platformelor online de social media sau a canalelor de comunicare reprezentate de
website-uri, blog-uri, forumuri, Facebook, Google +, YouTube. Aceste canale au rolul de
a ajunge la retele mai mari de oameni, de a stabili o conexiune emotionala si de a-si folosi
puterea pentru a strange fonduri.
Exemple de crowdfunding din trecut si de azi:
In octombrie 1886 a inceput constructia Ateneului Roman. O parte din banii
folositi la constructie au fost adunati prin subscriptie publica, la indemnul
Dati un leu pentru Ateneu.
In 1982 Fundatia pentru Statuia Libertatii si Insula Ellis (SOLEIF), acestea
fiind 2 monumente din SUA dedicate libertatii, a strans de la poporul
american peste 600 de milioane $. Banii au fost folositi pentru repararea,
restaurarea si intretinerea acestor 2 monumente. Nu s-a folosit nici un fond
guvernamental.
In 2012, Ann Romney, sotia candidatului republican la presedintia SUA
Mitt Romney, care s-a ocupat de strangerea de fonduri pentru campania
sotului ei, le-a cerut americanilor prin email cate 45$ pentru campania
republicanilor.

Lipsa know-how-ului managerial, a competentelor si a experientei in pornirea unei
afaceri de la zero poate fi suplinita prin apelarea la un Business Angel, un investitor care
dispune de resurse financiare personale semnificative si de experienta in conducere.
Rolul lor este sa ofere suport financiar proiectelor mici de afaceri care nu pot
accesa usor un alt tip de finantare (credite bancare, investitori institutionali). In general,
antreprenorii care apeleaza la grupurile de investitori de tip Business Angels au necesitati
mici de capital (cum sunt serviciile) sau afaceri in domenii legate de IT, comunicatii,
turism.

De unde provine aceasta denumire?
Termenul de business angel a fost preluat de mediul de afaceri al anilor 1900 din
limbajul colorat al producatorilor de spectacole de pe Broadway New York, cand
oameni de afaceri bogati au investit in productii teatrale si au contribuit cu priceperea lor
la angajarea unor contracte care au asigurat succesul economic al acestui sector.
Conceptul a capatat o mare importanta in lumea afacerilor in ultima vreme.

Cine sunt de fapt Business Angels?
Business Angels sunt oameni de afaceri care investesc bani, idei si experienta in
dezvoltarea afacerilor de inceput sau a celor in crestere. Deseori, acest gen de investitii
aduc finantatorului un profit mai mare decat plasamentele financiare traditionale. Multi
dintre Business Angels sunt antreprenori de succes care ajuta tineri intreprinzatori sa-si
cladeasca o afacere. Acesti finantatori intervin intr-o afacere atunci cand niciun alt ajutor
financiar din partea familiei, a bancilor sau a fondurilor de investitii nu sunt
disponibile antreprenorului.

Ce motiveaza un om de afaceri sa devina Business Angel?
Motivatia celor mai multi Business Angels variaza de la obtinerea unui profit pana
la dorinta de a sprijinii o persoana sau o idee deosebita, care are potentialul de a obtine un
viitor succes in afaceri si, astfel, de a deveni o sursa de profit.
Nu de putine ori, decizia acestor antreprenori de a deveni finantatorii unei afaceri
aflate la inceput de drum este mai mult legata de intuitie decat de criterii rigide
prestabilite. Fara indoiala, un Business Angel veritabil are un fler deosebit in a sesiza
potentialul unei idei noi de afaceri.

Care este profilul unui Business Angel?
In SUA, finantatorii informali reprezinta cea mai mare sursa de finantare pentru
micile afaceri; au fost realizate o serie de studii privind investitiile ingerilor, fiind
realizat un profil al acestora:
varsta medie: 47 de ani;
un venit anual apropiat de 90 000 USD (considerat un venit mare);
o avere de 750 000 USD (nu sunt chiar milionari);
absolventi de studii superioare (educatie mai buna decat media cetatenilor);
au avut propria afacere;
investestesc aproximativ 37 000 USD in fiecare noua afacere;
cei mai multi investesc aproape de casa (70 % din investitii sunt facute la
mai putin de 80 km de casa sau birou);
9 din 10 investitii sunt destinate micilor afaceri de inceput cu mai putin de
20 de angajati;
9 din 10 investitori ofera imprumuturi sau garanteaza imprumuturi firmelor
in care investesc;
in medie acestia duc la o majorare a capitalului disponibil cu 57%;
acestia se asteapta la la un venit anual de 26% din suma investita si
estimeaza opierdere de 33% din capital in cazul unui esec;
accepta 3 din 10 afaceri pe care le analizeaza;
cel mai des motiv de respingere a unei afaceri este potentialul mic de
crestere, pretul mare al actiunilor, lipsa capacitatilor manageriale si lipsa
informatiilor despre intreprinzator.
Conform acestui studiu, capitalurile investitorilor informali nu sunt epuizate
niciodata. Investitorii intervievati au marturisit ca ar mai fi investit inca 35% din suma
investitiilor deja realizate daca ar fi intalnit afaceri atractive.

Ce pot oferi Business Angels?
In zilele noastre termenul de business angel acopera o gama larga de mici
investitori in firme mici. Ei reprezinta o legatura intre afacerile si persoanele cu exces de
autofinantare si afacerile care au nevoie de finantare.
Investitia nu se rezuma doar la capital, ci include si expertiza. Uneori business
angels ofera doar expertiza, experienta si contracte intr-o proportie mai mare decat
capitalul in sine.
Aparitia acestui tip de finantatori se explica si prin tendinta actuala de pensionare
la varste relativ mici a unor oameni cu energie, bani si experienta, ceea ce vine in
intampinarea unui numar extrem de mare de mici firme lipsite de capitaluri de investit si
cu manageri fara experienta. Pentru afacerile in cautare de capitaluri, un bun investitor
inger poate fi un prim pas foarte bun pentru finantarea prin credite sau fonduri de
investitii.
In general, in occident, se considera ca prezentarea unei afaceri unui business angel
se realizeaza intr-un timp scurt, dar se vorbeste din ce in ce mai mult de riscurile de a
pierde controlul afacerii in cazul in care relatiile nu sunt clare de la inceput. Despre
business angels se stiu mai putine decat despre fondurile de investitii deoarece, prin
natura lor, aceste finantari sunt axate pe persoane si mai putin pe institutii si sunt exclusiv
in zona privata a economiei.
De exemplu: un tanar afacerist care incearca sa puna pe picioare o afacere si care,
nu are experienta s-ar putea sa nu intruneasca toate conditiile pentru ca o banca sa ii
acorde finantare. De fapt, in majoritatea cazurilor, atunci cand e vorba de idei iesite din
comun, putine sansele ca o banca sa acorde un credit. Un business angel e dispus sa
finanteze o idee, o initiativa, un tanar antreprenor, oricum afaceri cu un grad de risc foarte
ridicat sau imposibil de cuantificat. In aceasta categorie se incadreaza, de exemplu,
productia de filme, de piese de teatru, investitii inedite in domeniul IT

Care sunt asteptarile unui Business Angel?
Ca in multe alte domenii, se spune ca exista atatea raspunsuri la aceasta intrebare
cati business angels sunt. Fiecare dintre ei are propriile criterii si slabiciuni, deoarece sunt
persoane fizice.
Aproape toti vor un loc in consiliul de administratie si posibilitati de control. De
asemenea, doresc o buna comunicare, rapoarte periodice (chiar saptamanale).
Cota de participare preferata este intre 5% si 25% din actiuni. Unii vor actiuni
preferentiale si alte instrumente de asigurare a retragerii capitalului investit, ceea ce
expune firma fata de business angel si ingreuneaza atragerea altor capitaluri. Unii
business angels studiaza un timp afacerea propusa si investesc doar daca mai participa si
alti investitori.
Pentru a-si proteja investitiile, ingerii isi conditioneaza participarea de
obligativitatea aprobarii de catre ei a deciziilor majore din firme. Dar cel mai important
lucru pe care il asteapta este un plan de afaceri foarte bun.
Avand in vedere cele spuse, este clar ca decizia de a cauta un inger trebuie luata
cu mare atentie, iar un cuvant important de spus il vor avea contabilul si avocatul. De
asemenea, trebuie gasit un inger compatibil cu intreprinzatorii, mai ales ca un numar
bun de ani vor fi sortiti unei colaborari intense care va avea, cu certitudine, suisuri si
coborasuri.

Cum poti gasi un Business Angel?
Business angels pot fi greu de identificat si contractat. Ei nu doresc sa fie
coplesiti de planuri de afaceri.
Cel mai des intalnit sfat privind modalitatea de gasire a acestora este de a apela la
consultanti specializati in finantare.
O alta tactica des utilizata este cea denumita din aproape in aproape, cautand
investitori in jurul dumneavoastra, intreband pe alti investori deja identificati etc.
Cea mai buna solutie este reprezentata de firmele de consultanta, aceasta fiind insa
si cea mai scumpa dintre solutiile accesibile. Investitorii trebuie sa acorde o mare atentie
procesului de selectie a firmei de consultanta, verificand realizarile anterioare ale
acestora.
In concluzie, un inger va poate influenta in mod benefic afacerea, dar alegerea
gresita a unuia poate insemna sfarsitul afacerii. De aceea, va recomandam sa aveti mare
grija in atragerea investitorilor informali in afacerea dumneavoastra. Alegeti din mai multi
posibili parteneri, puneti o multime de intrebari si cautati cat mai multe referinte.





Bibliografie:

1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Crowdfunding
2. http://www.wall-street.ro/tag/ce-inseamna-crowdfunding.html
3. http://www.crowdschipin.com/2013/02/06/ce-inseamna-crowdfunding/
4. http://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/ce-inseamna-business-angels-pentru-afacerile-
de-la-zero-3058926/
5. http://www.finantare.ro/ghid-business-angels
6. http://biblioteca.regielive.ro/referate/management/crowdfunding-si-business-
angels-312852.html