Varianta I

1.1. Atribuiți 2-3 definiții conceptului de colectare de fonduri (după diverși autori).
2. Teoreticianul Harold Kerzner definește proiectul ca „o serie de activități și sarcini care au
obiective specifice ce trebuie îndeplinite ținând cont de anumite specificații, cu un început și
un sfârșit bine definite, având un buget limitat și utilizând resurse umane și materiale.”
(Kerzner, 2003)
3. Joseph Weiss și Robert Wysocki consideră că un proiect poate fi definit pe baza
următoarelor caracteristici: „activitate complexă, unică, finită, cu resurse și buget limitat
care implică o serie de persoane și are ca rezultat un produs sau un
serviciu.”(Weiss&Wysocki, 1992)
4. Conform lui Mihaly Görög și Nigel Smith proiectul este „orice activitate care are o durată în
timp (început și sfârșt), constrângeri legate de costuri și urmărește să atingă un rezultat
definit”. (Görög&Nigel, 1999).

• Fundraising-ul este o „ştiinţă” de a convinge cu succes pe alţii că activitatea unei organizaţii are
rost. Este o „ştiinţă” de a motiva oamenii spre fapte bune, spre a le oferi oportunitatea de a
contribui cu timpul, interesul și încrederea lor.
• Fundraising-ul nu constă doar din a obţine bani. El are ca scop identificarea şi dezvoltarea
susţinătorilor și a prietenilor organizaţiei, oamenilor care cred în misiunea ei, oamenii care
doresc să ajute și să participe la realizarea obiectivelor sale.
• Fundraising-ul de asemenea are drept scop dezvoltarea organizaţiei într-un mod care ar invita şi
primi participarea tuturor care împărtășesc speranţele și visele ei.

1.2.Analizaţi principiile cheie ale fundraising-ului;

PRINCIPIILE CHEIE ALE FUNDRAISING-ULUI

I. Fundraising-ul nu se referă la bani Fundraising înseamnă a răspunde la o nevoie. Se
referă la cauza organizației voastre. Dacă vorbiți doar despre bani, nu îi veți obține.
Vorbiți despre misiunea organizației voastre și despre cum aceasta produce o schimbare.
II. Fundraising-ul și informarea merg mâină în mâină Un fundraising bun îl instruiește pe
finanțator cu privire la cauza voastră. Faceți ca fundraising-ul să se potrivească scopului
organizației voastre și dorințelor finanțatorului.
III. Fundraising-ul este o disciplină etică. Scopul organizației voastre este unul nobil.
Fundraising-ul nu trebuie în nici un fel să dăuneze cauzei. Organizația voastră trebuie să-
și stabilească propria abordare etică față de fundraising. Gândiți-vă ai cui bani îi veți lua
și ai cui bani nu îi veți accepta.
IV. Oamenii dau oamenilor Când abordați un finanțator nu vorbiți despre "proiecte",
"construcții"sau "resurse', vorbiți despre oameni. Oamenii sunt interesați de alți oameni,
de nevoile și aspirațiile lor. Rețineți, de asemenea, că persoana care solicită este foarte
importantă. Trimiteți persoana potrivită să discute cu finațtatorul.
V. Nu uitați să spuneți: "Multumesc!"
O cauză formulată convingător „ilustrează în mod clar misiunea și viziunea pentru
viitor a organizației dumneavoastră, spune donatorilor de ce aveți nevoie de fonduri și ce
rezultate încercați să obțineți cu ajutorul investiției acestora. Aceasta „oferă motive
puternice pentru care potențialii donatori ar trebui să doneze către organizația
dumneavoastră3 .”
„O strângere de fonduri eficientă este rezultatul modului în care este spusă povestea
dumneavoastră ”. O cauză formulată excelentă include un amestec de povești captivante
din punct de vedere emoțional și fapte concrete, seci care susțin dorința dumneavoastră
de a aduce o schimbare în comunitate. Aceasta comunică viziunea dumneavoastră pentru
un viitor mai bun și invită donatorii să facă parte din această viziune.
O cauză formulată clar asigură o identitate unică pentru întreaga organizație (de la
Consiliul de Administrație până la voluntari) și transmite un mesaj coerent atunci când
vă adresați părților externe implicate, când elaborați materiale educaționale, când vă
adresați presei și publicului și... când strângeți fonduri.
Voluntarii implicați în fundraising – ajutor în promovarea cauzei și sursă de acces la
potențialii donatori/susținători ai cauzei. Voluntarii pot cunoaște persoane pe care dvs
nu-i cunoașteți. Voluntarii pot avea acces la persoane la care dvs nu aveți acces.
Persoanele care nu au încredere în dvs sau cauza dvs pot fi convinși de către voluntari să
doneze sau să susțină cauza dvs. Implicarea voluntarilor într-o campanie de fundraising
transmite un semnal către societatea civilă privind valoarea organizației dvs iar discuția
privind implicarea acestora va avea un impact mult mai mare asupra potențialilor
donatori. Deseori voluntarii însuși donează bani pentru cauza dvs (nu doar timp, efort și
talent). Chiar dacă deseori un mic procentaj de donatori generează cele mai mari donații,
voluntarii care susțin cauza proprie pot convinge și impulsiona donațiile mai
„consistente”.
Care sunt instrumentele? Cele mai bune instrumente pentru atingerea unui număr mare
de donatori noi și pentru a le solicita o primă donație mică sunt, probabil, poșta și
emailul. În comunitățile mici se pot folosi întâlnirile față în față, dar și comunicarea
orală.

Banii nu sunt unicul lucru pe care îl poți obţine din fundraising. Poți elabora alte
abordări strategice împreună cu venitul financiar. Lucrul în echipă, managementul
voluntarilor, relaţiile cu publicul şi managementul imaginii ar trebui luate în considerare
la alegerea metodei potrivite.
Metoda generează educarea şi sensibilizarea publicului pe marginea problemei,
organizaţiei, misiunii şi activităţilor dumneavoastră
• Metoda generează foarte mulţi noi potenţiali donatori
• Metoda sporeşte numărul membrilor
• Metoda sporeşte angajamentul şi contribuţia donatorilor existenţi
• Metoda produce un venit financiar mare în raport cu timpul investit
• Metoda cere un minim de timp din partea voluntarilor sau personalului pentru a fi
îndeplinită
• Metoda este repetabilă şi generează fonduri, care pot fi reînnoite în fiecare an
• Metoda generează bani, având cele mai puţine posibile limitări şi condiţii. Fondurile
strânse nu sunt supuse unei reduceri arbitrare
• Timpul pe care îl petreceţi pe fundraising nu abate personalul şi voluntarii de la alte
scopuri majore. În schimb, el leagă personalul şi voluntarii mai strâns de scopul
dumneavoastră, de organizaţie şi program
• Metoda sporeşte moralul voluntarilor şi a personalului
• Metoda dezvoltă noi metode de liderism sau dezvoltă aptitudini şi competenţe ale
liderilor existenţi
Identificarea donatorilor
Potenţialii donatori există peste tot. Identificarea lor este o parte importantă a activităţii
de fundraising şi îmbunătăţeşte eficienţa sa în mod substanţial.
Din punct de vedere tehnic, donatorii sunt clasificaţi în următoarele categorii:
1. Fundaţii
2. Asociaţii civice, organizaţii religioase şi alte organizaţii non- profit
3. Întreprinzători, producători şi organizaţii de comerţ
4. Guvernul şi autorităţile publice
5. Donatorii individuali, membri, fani, publicul
Cei patru pași principali ai procesului de strângere de fonduri pot fi definiți după cum
urmează:
1. Identificare și cercetare (20%) – Identificarea potențialilor donatori este un aspect
esențial al oricărei campanii de strângere de fonduri; fără potențiali donatori nu poate
exista nicio solicitare de donații.
2. Cultivare (25%) – Cultivarea relației cu potențialii donatori identificați este al doilea
pas în procesul de strângere de fonduri. Solicitarea („cererea”) ar putea veni o lună sau
doi ani mai târziu, dar o strategie bine gândită de aducere a donatorului respectiv în
punctul efectiv al solicitării este esențială. Un proces care este fie prea rapid, fie prea lent
poate deveni o problemă. Cerând prea repede, ați putea ofensa donatorul; așteptând prea
mult, ați putea rata o oportunitate, de care va profita o organizație concurentă. Pot fi
necesare luni, dacă nu ani, de construire a relației, înainte să vă gândiți să formulați
cererea efectivă. Etapa cultivării este similară cultivării pământului, unde momentul
realizării activităților este esențial: plantați semințele, cultivați terenul și aveți răbdare. De
asemenea, trebuie să dați dovadă de diligență, adică să vă ocupați de această activitate cu
grijă, cu interes, cu preocupare și cu respect pentru circumstanțele din jurul
dumneavoastră.
3. Solicitare (5%) – Solicitarea darurilor și donațiilor (majore) este punctul culminant al
tuturor eforturilor depuse. Din păcate, adesea acesta este și cel mai dificil sau neliniștitor
pas pentru dumneavoastră, în calitate de persoană care strânge fonduri, deoarece, pentru
mulți, nu este o sarcină ușoară să ceară bani. Dar dacă etapa de cultivare a donatorului s-a
realizat corespunzător și potențialul donator este bine pregătit, atunci devine mult mai
ușor să ceri.
4. Recunoaștere și grijă (50%) – Trebuie să mulțumiți la nesfârșit pentru donațiile
donatorilor. Grija pentru donator este esențială pentru consolidarea încrederii, obținerea
angajamentului și plantarea semințelor pentru donații viitoare. În această etapă, donația
este recunoscută, iar donatorul este informat periodic cu privire la evoluția proiectului și
cu rezultatele care au fost obținute cu ajutorul donației individuale a acestuia Oamenii
sunt foarte sensibili în legătură cu modul în care sunt tratați de o organizație. Indiferent
cât de bună este organizația dumneavoastră, donatorii au așteptări înalte cu privire la
modul în care doresc să fie tratați. Prin urmare, mulțumiți-le donatorilor cu generozitate;
arătați-le cât de importanți sunt pentru organizația dumneavoastră și faceți-i să simtă că
sunt adevărați susținători ai organizației dumneavoastră.

Pe măsură ce elaborăm planul de comunicare sau rafinăm un plan existent,ne asigurăm că

cele mai importante trei mesaje sunt incluse pe parcursul anului:
 1. Aceasta este misiunea noastră. Acestea sunt nevoile noastre. Astfel ne puteți ajuta.

2. Vă mulțumim, vă mulțumim, vă mulțumim!

3. Sprijinul dumneavoastră ne-a ajutat să realizăm x, y și z.

Asociațiile profesionale de strângere de fonduri din lumea întreagă au convenit asupra unui
număr de cinci principii importante pentru cei care se ocupă cu strângerea de fonduri :
1. Onestitate: Cei care se ocupă cu strângerea de fonduri vor acționa întotdeauna cu onestitate și
corectitudine, astfel încât încrederea publicului să fie protejată și donatorii și beneficiarii să nu
fie induși în eroare.
2. Respect: Cei care se ocupă cu strângerea de fonduri vor respecta întotdeauna demnitatea
profesiei lor și a organizației și vor respecta demnitatea donatorilor și a beneficiarilor.
3. Integritate: Cei care se ocupă cu strângerea de fonduri vor acționa deschis și vor avea în
vedere responsabilitatea pe care o au în ceea ce privește încrederea publicului. Aceștia vor
comunica toate conflictele de interese reale sau potențiale și vor evita orice fel de conduită
necorespunzătoare personală sau profesională.
4. Empatie: Cei care se ocupă cu strângerea de fonduri vor lucra astfel încât să își promoveze
scopul și să îi încurajeze și pe alții să aplice aceleași standarde profesionale și același nivel de
implicare. Vor prețui intimitatea personală, libertatea de alegere și diversitatea în toate formele
acesteia.
5. Transparență: Cei care se ocupă cu strângerea de fonduri vor publica rapoarte clare cu
privire la munca desfășurată de aceștia, modul în care sunt gestionate și cheltuite donațiile și
costuri și cheltuieli, în mod corect și complet.

1.3.Evaluaţi  și exemplificați eficienta Regulei de 3 – 30 – 3, în colectare de fonduri.

Regula 3-30-3
1) Aveți 3 secunde pentru a atrage atenția oamenilor. Cele 4 lucruri pe care oamenii le
procesează în doar câteva secunde sunt: Titlul principal trebuie să aibă un impact mare.

2) Aveți 30 de secunde pentru a reține atenția oamenilor. Odată ce au dat clic, trebuie să le
interacționați cu un rezumat al lucrării, fie pentru a le determina să citească informația, fie pentru
a le determina să o descarce.

3) Aveți la dispoziție 3 minute pentru ca oamenii să citească lucrarea. Indiferent cât de uimitor
este conținutul dvs., oamenii sunt ocupați și au tendința să le desconsidere. Nu face conținutul
prea dens. Este mai bine să simplificați conținutul, decât să includeți prea multe informații.