Ghid de Strangere de Fonduri

1. Introducere
2. Reguli generale
3. Planul programului de strangere de fonduri
4. Activitatea de strangere de fonduri
5. Tehnici de strangere de fonduri
6. Concluzie

I. Introducere
In principiu, succesul oricarei activitati deriva din doua surse: oameni (cei care o desfasoara si cei
care beneficiaza de aceasta) si bani. Aceste surse trebuie foarte bine gestionate, pe baza unor campanii si
programe integrate in tactica organizatiei.
Deoarece procurarea resurselor financiare reprezinta o necesitate permanenta, se impune o
planificare exacta a strategiei si a tacticilor care urmeaza sa fie aplicate de catre organizatie (experienta
altor organizatii este, deseori, de foarte mare ajutor).
Inainte de a incepe orice eforturi de a obtine fonduri de la altii, stabiliti exact motivele pentru care
aveti nevoie de acesti bani, destinatiile pe care ii vor urma ei in activitatea organizatiei. Daca nu primesc
explicatii convingatoare cu privire la modul de utilizare a banilor oferiti, putini donatori raman dispusi sa
sprijine financiar organizatia dumneavoastra.
Odata depasita aceasta etapa, trebuie realizat un plan – foarte bine structurat – al activitatii de
strangere de fonduri. Trebuie incluse informatii despre:
1. Potentialii donatori;
2. Grupurile donatoare si estimarea sumelor care ar putea fi donate de fiecare grup;
3. Identificarea si dezvoltarea unor motive convingatoare pentru care fiecare donator ar raspunde
favorabil solicitarii de fonduri (tinand cont, fireste, de particularitatile fiecarui grup donator);
4. Metodele cele mai potrivite (adaptate situatiei fiecarui grup donator) pentru re-solicitarea
donatorilor deja verificati;
5. Suma disponibila zilnic pentru desfasurarea activitatilor de procurare de fonduri.
Acest plan trebuie completat de o atitudine cat mai corecta a fiecarui membru al echipei care se ocupa de
strangerea de fonduri, care trebuie sa stie – in fiecare clipa – ca:
 activitatea organizatiei din care face parte – activitatea fiecaruia din colegii lui – se sprijina pe
programul de strangere de fonduri;
 activitatea de strangere de fonduri este o activitate dificila care trebuie desfasurata in mod
continuu;
 strangerea de fonduri este o activitate fireasca si necesara, nu o munca „injositoare”, ea presupune
indemanare, pricepere, consecventa si responsabilitate, incredere in colegii de echipa si in puterea celor
care conduc activitatile propuse. Un element esential il reprezinta convingerea
ca activitatea pentru care solicitati fonduri este foarte necesara si poate fi dusa la bun sfarsit de
organizatia dumneavoastra.

II. Reguli generale

In organizarea si desfasurarea activitatilor de strangere de fonduri, experienta a evidentiat o serie de
reguli cu caracter general:
1. Solicitati fonduri ori de cate ori aveti nevoie, pentru ca nimeni nu va da daca nu cereti.

Activitatea unei organizatii nu se poate baza pe rarele cazuri cand donatorii se manifesta din proprie
initiativa (chiar si in aceste cazuri, este necesara promovarea organizatiei, pentru a anunta activitatile
desfasurate si cele planificate).
2. Fiti precisi in cererile dumneavoastra.

Stabiliti exact ce si cat cereti. Stabiliti exact cum veti utiliza sprijinul solicitat.
3. Cautati donatori corespunzatori.

Unii oameni sunt mult mai deschisi sa sprijine anumite activitati decat altii.
4. Reamintiti donatorilor promisiunile facute.
5. Divizati activitatea de strangere de fonduri.

Astfel, membrii echipei se pot concentra asupra actiunilor care le revin.

Incercati sa le oferiti, pe rand, posibilitatea sa desfasoare actiuni diferit; astfel poate fi evitata
monotonia si pot fi puse in valoare mai bine abilitatile fiecarui membru al echipei.
6. Multumiti donatorilor frecvent si in public.

Multumirile adresate personal sunt, de asemenea, extrem de importante.

7. Explicati donatorilor cum ati utilizat ajutorul primit.

Astfel va fi evitata orice suspiciune de utilizare nepotrivita, ineficienta sau incorecta.

Pentru a relatie pe termen lung intre organizatia dumneavoastra si donator, astfel de schimburi
periodice de informatii sunt esentiale.
8. Ca orice alta activitate, strangerea de fonduri se realizeaza mult mai usor prin exercitiu.

Adaptati si aplicati experienta altora, experimentati, studiati, exersati continuu.

III. Planul programului de stranger de fonduri

Planul pentru strangerea de fonduri trebuie sa descrie obiectivele urmarite, strategia propusa pentru
atingerea acestora – cu un plan de actiune cat mai flexibil – termenele limita, bugetul programului.
Cand planificati strangerea de fonduri, aveti in vedere atat bani cat si alte forme de sprijin (de exemplu,
servicii de tipul spatiilor pentru intalniri, echipamente pentru inchiriere, transport sau publicitate).
De regula, un plan de succes pentru strangerea de fonduri impune solicitarea sprijinului cat mai multor
persoane, de cat mai multe ori si pe cat mai multe cai. In acest scop, trebuie urmarite cateva etape
importante:
A. Realizarea unei liste cu posibili donatori
A.1 O persoana poate deveni donator daca are, mai intai de toate, o cale legala de a contribui si, in al doilea
rind, o motivatie suficienta.

Pentru realizarea unei liste cat mai complete trebuie utilizat ajutorul tuturor celor din jur: colegi din
cadrul organizatiei, prieteni, rude. Lista trebuie sa cuprinda cateva informatii relevante: daca este vorba
de un donator cunoscut sau de unul prezumtiv, eventualele reactii anterioare la solicitari similare,
motivele pentru care ar fi dispusi sa doneze fonduri, de cine si cand au fost propusi, persoane de contact,
alte informatii utile.

Drept punct de plecare pentru realizarea listei dumneavoastra de donator potentiali, puteti utiliza
informatii oferite de persoanele care desfasoara sau au desfasurat astfel de actiuni, organizatiile sau
asociatiile profesionale ale oamenilor de afaceri, cataloagele unor firme sau cele publicate cu ocazia unor
manifestari (expozitii, congrese).
Aveti in vedere necesitatea completarii si imbunatatirii permanente a listei realizate.
A.2 Dupa realizarea listei, donatorii potentiali identificati trebuie ierarhizati functie de nivelul de
contributie anticipat.
Lista poate fi impartita, de exemplu, in:
 donatori foarte mici;
 donatori mici;
 donatori mijlocii;
 donatori mari;
 donatori deosebit de generosi.
In acest moment, pot fi determinati o serie de indicatori esentiali pentru programul de strangere de
fonduri:
1. Suma de bani totala pe care o poate asigura lista realizata si suma care poate fi obtinuta intr-o
perioada determinata – astfel puteti stabili, in continuare, cat de agresiva trebuie sa fie campania de
strangere
de fonduri;
2. Realismul planului de buget al activitatii pentru care solicitati fondurile si masura in care poate fi
acoperit prin strangerea de fonduri;
3. Costul programului de strangere de fonduri.
Pe aceasta baza, poate fi determinata:
 metoda cea mai potrivita de a obtine fondurile;
 gradul de realism al obiectivelor organizatiei dumneavoastre.
Aceste informatii trebuie prezentate echipei manageriale a programului de strangere de fonduri, astfel
incat sa fie posibila eventuala revizuire a strategiei adoptate.

Dupa rezolvarea tuturor problemelor aparute in aceasta etapa, se poate trece la urmatorul pas:
dezvoltarea motivelor.
B. Identificarea si dezvoltarea unor motivatii convingatoare pentru a obtine fondurile
B.1 Se poate incepe prin realizarea unei liste de motivatii
posibile.

Folosind informatii privind activitatile desfasurate si cele care urmeaza sa fie desfasurate, va fi elaborat un
anunt general pentru programul de strangere de fonduri.
B.2 Pe baza listelor realizate anterior, se trece la contactul direct cu donatorii.
Trebuie oferite informatii despre planurile organizatiei si modul lor de punere in aplicare, astfel incat
donatorii sa aiba posibilitatea de a alege dupa preferinte (este posibil, astfel, ca donatorii sa dea – de buna
voie – mai mult decat a fost anticipat initial).

Nu promiteti lucruri pe care nu le puteti realiza.

Aratati donatorilor in ce fel isi servesc propriile interese prin ajutorul pe care il acorda (de exemplu:
contribuie la crearea unui sistem financiar echilibrat, apara dreptul la proprietate, ajuta persoane
nevoiase). Solicitati sprijin personal – din partea donatorului contactat – dar utilizati si scrisori sau
telefoane de recomandare, aranjarea de intilniri cu alti posibili donatori.
Inainte de a lua decizia de a sprijini organizatia dumneavoastra, donatorul va avea o serie de intrebari.

Aceste intrebari trebuie anticipate intr-o masura cat mai mare, astfel incat sa fie pregatite raspunsuri
adecvate. Toate informatiile prezentate trebuie sa fie plauzibile, toate opiniile trebuie sa fie credibile (si
argumentate, de la caz la caz).

Donatorul trebuie sa fie convins ca organizatia dumneavoastra are un program bine conceput si oamenii
potriviti care sa o conduca, iar baniinu vor fi risipiti.
Fiecare donator trebuie sa primeasca periodic un buletin informativ care sa contina un raport al activitatii
organizatiei din ultima perioada. Dupa finalizarea unor activitati pe care donatorul le-a sprijinit, trebuie sa
i se multumeasca si sa i se explice cum au fost cheltuite fondurile.
C. Odata programul de strangere de fonduri demarat in conditii bune, trebuie analizate posibilitatile de
dezvoltare.
Dintre variantele posibile, trebuie alese solutiile optime – punand in balanta, in principal, costul actiunii si
fondurile care vor fi obtinute ca rezultat al desfasurarii acesteia.

In acest scop, trebuie raspuns la cateva intrebari de baza:

 Cat din resursele umane, bani si timp (din totalul disponibil pentru organizatie) se vor cheltui
pentru executarea programului de stranger de fonduri in comparatie cu resursele care vor fi obtinute?
 Exista alte modalitati de actiune care pot sa aduca resurse mai mari?
 Ce resurse solicita aceste modalitati alternative?
 D. Pasul final in dezvoltarea planului presupune respectarea exacta programului stabilit.

Greutatile care se intrevad pot fi depasite, prin perseverenta si experienta.

IV. Activitatea de strangere de fonduri

Pe parcursul derularii programului de procurare de fonduri (in conformitate cu planul realizat anterior) –
in cazul cel mai nefavorabil, chiar pe parcursul desfasurarii evenimentului principal al programului –
poate apare situatia in care fondurile disponibile pentru organizare se dovedesc insuficiente (fondurile
disponibile au fost rau distribuite sau au fost obtinute prea tirziu, in suma mai mica sau deloc, iar
evenimentul nu a putut fi pregatit cu suficienta atentie).
Pentru evitarea in cat mai mare masura a acestor situatii, echipa manageriala a programului de strangere
de fonduri trebuie sa analizeze periodic modul de desfasurare a activitatii de stringere de fonduri, precum
si exactitatea bugetelor cheltuite si preconizate, termenul de executie al acestora in functie de derularea
activitatilor.
Pentru ca activitatea de strangere de fonduri sa reuseasca, este nevoie de oameni (echipa care se ocupa de
strangerea de fonduri si donatorii) si de un sistem de management performant.

A. Echipa
Activitatea de strangere de fonduri necesita oameni cu aptitudini pentru astfel de activitati si care sunt
instruiti (pentru a evidentia aptitudinile, este necesara insa mai intai o activitate practica). Fiecare din
membrii echipei de strangere de fonduri trebuie sa inteleaga importanta activitatii pe care o desfasoara.
Persoanele care au inteles rolul si scopul activitatii de strangere de fonduri trebuie mentinuti cu un moral
ridicat si, in masura in care sunt interesati si dovedesc abilitatile necesare, trebuie sprijiniti prin activitati
de instruire.
Un aspect tinand de o atitudine manageriala de succes (care include si respectul pentru activitatea
desfasurata de fiecare membru al echipei) analizati rezultatele zilnice sau saptamanale ale activitatii de
stranger de fonduri in termeni de volum de resurse obtinute, dar tineti minte ca tot ce s-a obtinut se
datoreaza echipei care a realizat efectiv activitatile de fundraising. De ei, de experienta si de munca lor,
aveti nevoie de fiecare data cand va trebuie bani – adica pe intreaga durata de viata a organizatiei
dumneavoastra; de aceea, lor TREBUIE sa le multumiti si sa le fiti recunoscatori.

Cei care se ocupa de stringerea de fonduri vor da gres, cu siguranta, de mai multe ori decit vor avea succes
dar, dupa fiecare esec, vor invata sa o ia de la inceput, pentru ca intreaga organizatie depinde de puterea
lor de a invata din fiecare eroare.

O astfel de activitate nu e deloc usoara. Pentru a putea fi mentinut un nivel ridicat al motivatiei, fiecare
persoana implicata in activitatea de strangere de fonduri trebuie sa fie informata despre programul
organizatiei, bugetul de cheltuieli planificat si justificarea detaliata a obiectivelor si modalitatilor de
utilizare a resurselor obtinute (de altfel, intrebari legate de aceste subiecte vor primi si din partea
donatorilor contactati).
Pe de alta parte, lipsa de loialitate trebuie judecata cu atentie, trebuie aplicate masuri disciplinare, pentru
ca aceste persoane reprezinta in mod direct organizatia dumneavoastra in fata celor care pot sa o sprijine.

B. Donatorii
Pentru ca intr-un plan de strangere de fonduri nu se urmareste schimbarea oamenilor, ci „valorificarea”
disponibilitatii anumitor persoane fata de o organizatie sau fata de anumite activitati, este obligatorie
studierea cat mai detaliata a celor carora le este solicitat sprijinul.
Donatorii pot fi condusi de motivatii legate de:
 Rezultatele estimate ale activitatii pentru care se solicita sprijinul, care corespund cu dorinte si
asteptari personale;
 Interese particulare: organizatia solicitanta creeaza (intentionat sau nu, pe baza unor realitati
obiective sau nu) convingerea ca poate sprijini, la randul ei, donatorul;
 Presiunea sociala: donatorul contribuie pentru ca o persoana din anturajul sau apropiat a facut
acelasi lucru;
 Forma in care a fost realizata solicitarea (a fost aleasa foarte bine persoana care a solicitat
sprijinul).
Succesul sistematic in activitatea de strangere de fonduri poate fi asigurat numai daca depuneti efortul de
a intelege, mai intai, motivul pentru care donatorul ar putea sa raspunda solicitarilor dumneavoastra.

Pe de alta parte, procurarea de resurse solicita realizarea unor investitii (oameni, bani, timp). Mai multi
oameni implicati si mai mult timp acordat activitatilor de fundraising inseamna sanse mai mari de reusita
(tinand cont, bineinteles, de planurile organizatiei si de anumite criterii de eficienta).

C. Sistemul de management
In principiu, sistemul de management se sprijina pe o baza de date (mai exact o banca de date care contine
mai multe baze de date) si pe un sistem de monitorizare.
C.1 Banca de date
Pentru organizarea informatiilor de interes pentru organizatie, este recomandata utilizarea calculatorului.

Informatiile colectate trebuie sa refere atat la donatorii care finanteaza activitatea organizatiei, cat si la
posibilii donatori identificati.
Informatiile trebuie sa cuprinda cel putin numele complet sau denumirea exacta a fiecarui donator,
modalitati de contactare, sume deja acordate sau estimate. Se recomanda si includerea unor detalii foarte
utile pentru viitoarele activitati de strangere de fonduri (persoana care a recomandat donatorul, motivatii
anterioare, colaborarea anterioara cu donatorul etc.). In plus, informatiile trebuie actualizate si completate
ori de cate ori este necesar.

C.2 Sistemul de monitorizare

Sistemul de monitorizare este esential pentru cunoasterea modului in care se deruleaza programul de
strangere de fonduri.
Pentru organizarea unei activitati eficiente, se recomanda ca rapoartele sa aiba un caracter periodic
(eventual intr-un format tipizate sau intr-o forma narativa), iar oamenii sa stie cand apar si ce scop au
acestea.
Foarte utile sunt informatiile pe care fiecare membru al echipei le
furnizeaza in legatura cu propria activitate.

Bineinteles, trebuie mentinuta o comunicare permanenta cu celelalte departamente din cadrul

organizatiei, pentru a putea stabili cu exactitate care sunt necesitatile lor si ce sprijin pot primi.

V. Tehnici de strangere de fonduri

Cele mai utilizate tehnici de strangere a fondurilor sunt urmatoarele:
A. Solicitarea personala;

B. Solicitarea telefonica;

C. Solicitarea prin posta;

D. Solicitarea prin mass-media.

A. Solicitarea personala
Intalnirile personale constituie cea mai convingatoare tehnica de stranger de fonduri, eficienta si – de cele
mai multe ori – nu necesita investitii speciale. Deoarece este o tehnica dificila, este utilizata in general
pentru abordarea donatorilor mari.
O intalnire pentru o solicitare personala trebuie pregatita foarte bine. In acest scop trebuie parcurse
cateva etape:
1. Identificarea potentialilor donatori
Pe unii donatori ii cunoasteti deja, informatii despre altii pot fi colectate prin recomandarea altora.
Primele informatii se refera la: nume sau denumire, adresa, telefon. Colectati si sistematizati informatii din
mai multe domenii (familie, pasiuni, colaborarea anterioara cu organizatia dumneavoastra etc.) sau alte
informatii care pot ajuta la clarificarea motivatiilor anumitor donatori sau la stabilirea strategiei de
abordare.
2. Stabilirea persoanei care va realiza contactul cu donatorul potential

Deoarece aceasta tehnica se bazeaza in mod esential pe contact direct, este cu atat mai dificila crearea unei
impresii foarte bune de catre reprezentantul organizatiei dumneavoastra. Acesta trebuie, bineinteles, sa
cunoasca toate informatiile disponibile privind donatorul potential; tehnica are rezultate maxime daca
persoana desemnata a mai avut contacte reusite cu donatorul potential.
3. Dezvoltarea motivelor

Este esentiala identificarea unor motive „valoroase” care trebuie integrate in strategia pentru convingerea
donatorului potential.
4. Programarea si intretinerea contactului

Solicitantul va realiza un contact telefonic prealabil si va prospecta disponibilitatea de intalnire a

donatorului potential.
5. Prezentarea organizatiei si a activitatilor 

Este bine ca intalnirea sa fie precedata de o scrisoare sau un material de prezentare – foarte precisa si bine
argumentata – a organizatiei si a activitatilor pe care doriti sa le desfasurati.
6. Intalnirea
Solicitantul trebuie sa fie punctual si foarte bine pregatit. De asemenea, o comportare sigura si care
dovedeste o buna cunoastere a scopurilor si a modurilor de actiune ale activitatii este un punct castigat.

Indiferent de pozitia donatorului, solicitantul nu are motive sa se simta „strivit” de acesta.

Daca, totusi, strategia solicitantului nu are succes iar intalnirea este pe cale sa esueze, solicitantul nu
trebuie sa devina agresiv. Solutia cea mai buna este o incercare de reprogramare.

Dupa intalnire, analizati rezultatele obtinute si extrageti cateva concluzii pe care le integrati in experienta
viitoare.
7. Multumiri

Donatorii mari sunt foarte importanti, prin prisma raportului intre effort si efecte. Lor trebuie sa li se
multumeasca imediat, de catre un reprezentant din conducerea organizatiei dumneavoastra, de preferat
chiar de catre conducatorul acesteia.
Scrisoarea de multumire poate fi reinnoita prin explicarea succeselor organizatiei dumneavoastra care s-
au datorat si fondurilor primite de la donator.

Bineinteles, nu uitati sa explicati cum au fost folosite fondurile.

Intalnirile personale cu donatorii mijlocii sau mici respecta aceeasi cronologie generala.

In astfel de cazuri, insa, solicitantul nu trebuie reprezentat de catre persoane importante din conducerea
organizatiei, este suficient un grup de oameni bine pregatiti si care au darul convingerii.

B. Solicitarea telefonica
Aceasta tehnica este utilizata, de obicei, in relatiile cu donatorii mijlocii si mici. Tehnica poate fi utilizata in
mai multe forme:
1. Telefoane directe: daca aveti la dispozitie o banca de date pentru donatori (majoritatea lor nefiind la
prima contactare).

Poate fi folosita si ca un mod de „testare a pietei”, in cazul in care se folosesc liste de donatori potentiali.
2. Telefoane dupa scrisoare: dupa trimiterea unei scrisori de solicitare unui donator de la care nu ati
primit raspuns, puteti da telefoane pentru a va asigura ca acesta a primit informatiile dumneavoastra. Este
un mod subtil de a afla daca doreste sa va ajute sau nu si care sunt motivele sale.
3. Telefoane de reamintire: dupa primirea unui raspuns favorabil din partea unui donator care a promis ca
va sprijini organizatia dumneavoastra.
4. Telefoane pentru resolicitari: in cazul donatorilor vechi sau a celor deosebit de amabili.
Persoanele care vor da telefoane trebuie sa aiba o voce placuta, sa fie calmi si politicosi. Intre anumite
limite, poate fi foarte util un set de formulare pentru diferite situatii care pot aparea in conversatii.

C. Solicitarea prin posta

Aceasta tehnica poate fi folosita mai ales in cazul re-solicitarilor si poate fi utilizata de citeva ori pe an in
cazul donatorilor mici si mijlocii.

Tehnica poate fi un mod de prospectare in vederea intocmirii sau completarii listei de donatori.
Solicitarea prin posta necesita un mare volum de munca, necesita un timp mai indelungat pana la
atingerea unor rezultate importante si presupune costuri mai ridicate.

Daca aveti in vedere si utilizarea acestei tehnici, aveti in vederi si urmatoarele aspecte:
1. Abilitatile necesare pentru realizarea unor scrisori reusite (poate fi necesara colaborarea cu
persoane calificate (de exemplu, un agent publicitar);
2. Existenta unui numar suficient de donatori, care pot transforma efortul dumneavoastra intr-un
succes pe termen lung.
Solicitarea prin posta poate fi utilizata in mai multe feluri in activitatea organizatiei:
C.1 Programul de re-solicitare
In general, acest program utilizeaza cel mai mult tehnica solicitarilor prin posta, in special in relatiile cu
donatorii mici si mijlocii.

In acest caz este esentiala mentinerea la zi a bancii de date care cuprinde informatiile privind donatorii.
Trebuie sa cunoasteti numele sau denumirea exacta, adresa, telefonul, data ultimei contactari, rezultatul ei,
suma obtinuta, modul in care ati multumit.
Re-solicitarea presupune respectarea urmatoarelor etape:
1. Actualizarea bazei de date cu donatori;
2. Multumirea: prompta, printr-o scrisoare sau un telefon;
3. Informarea donatorilor cu privire la activitatile si reusitele organizatiei, pentru a-i mentine printre
apropiatii dumneavoastra;
4. Re-solicitarea: poate fi realizata de cateva ori pe an, functie de modul in care donatorul a reactionat.
C.2 Programul de prospectare
Este necesara o lista a noilor donatori potentiali, a caror disponibilitate urmeaza sa fie testata.
Recomandari:
– Scrisoarea trebuie sa aiba un stil cat mai personal: intrebati oamenii cu care lucrati daca cunosc pe
cineva de pe lista si care sunt problemele acestuia;
– Focalizati motivatia: sunt persoane care doneaza numai pentru ca sunt solicitate, de cele mai multe ori
insa exista motive precum altruismul, obligatia sociala, nevoia de respect de sine etc. In masura
posibilitatilor, tineti cont de aceste motivatii cand redactati mesajul dumneavoastra;

– Descrieti activitatile dumneavoastra, incercand sa aratati in ce mod, sprijinindu-va, se ajuta pe ei insisi;

– Fiti foarte explicit, explicand exact ceea ce doriti si modul in care veti utiliza fondurile primite;

– Argumentati importanta si urgenta situatiei pe care doriti sa o corectati, pentru a stimula o reactie
rapida;
– Fiti concis: de regula, oamenii se plictisesc repede;
– Folositi un post-scriptum: uneori, acest paragraf este citit intai dar, de obicei, este citit cu atentie.
Solicitati ceva important cu aceasta ocazie;
– Folositi acest prilej pentru a testa si a imbunatati imaginea organizatiei;
– Insotiti mesajul de un plic timbrat si cu adresa, prin care donatorul va poate raspunde la cateva intrebari
(de exemplu, ce alte informatii ar dori sa mai cunoasca, in ce masura este interesat de evenimente
organizate de dumneavoastra etc.).
Folositi hartie si plicuri de calitate buna, daca se poate chiar tiparite, pentru a sugera respectul de care se
bucura posibilii donatori.
C.3 Programul de monitorizare a rezultatelor
Rezultatele trebuie monitorizate permanent, pentru a avea o imagine cat mai corecta a efectului activitatii
dumneavoastra.

Utilizati informatii precum:

1. Lista destinatarilor;
2. Data trimiterii scrisorilor;
3. Codul scrisorii (daca utilizati diferite tipuri de scrisori);
4. Numarul de raspunsuri (telefonice, prin posta);
5. Numarul de contributii (dupa destinatar, pe zi, saptamanal);
6. Totalul contributiilor;
7. Procentul de contributie;
8. Raspunsuri negative;
9. Raspunsurile la intrebari;
10. Observatii asupra celor care au raspuns;
11. Alte informatii necesare sau utile.
Pe aceasta baza, puteti elabora recomandari pentru activitatile ulterioare.
D. Solicitarea prin mass-media
Este o modalitate mai simpla, care nu implica un efort prea mare, dar care are rezultate greu de estimat;
este utilizata, uneori, ca o metoda auxiliara.
In cazul utilizarii acestei tehnici se recomanda consultarea unor persoane de specialitate (de exemplu, un
agent publicitar).
Mesajul transmis prin mass-media trebuie sa fie foarte concis si sa indice, cu exactitate, cine cere, pentru c
cere si modul prin care cei care doresc pot ajuta organizatia solicitanta.
Este recomandata indicarea unor modalitati de contactare directa a organizatiei dumneavoastra. In acest
fel, aveti posibilitatea de a identifica motivele pentru care donatorii au luat decizia de a raspunde pozitiv
mesajului dumneavoastra; aceste informatii sunt utile in dezvoltarea unor motive
noi in strangerea de fonduri.

VI. Concluzie

Desi deseori foarte anevoioasa, munca de strangere de fonduri este plina de satisfactii. Chiar daca la
inceput puteti avea parte de esecuri, perseverati– abilitatea se dobandeste numai prin exercitiu!