RESITA

2016
CARAS-SEVERIN

DEZVOLTARE ECONOMICA
Pasii necesari a fi parcursi pentru dezvoltarea economica a oraselor de talie mica si medie

Calmati-va
Priviti cu atentie in jur
Ganditi
Actionati
Evaluati

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN

ETAPA 1
1.1.

Organizarea grupului

1.2.

Identificarea problemelor

1.3.

Pregatirea bazei de date cu agentiile/programele de dezvoltare economica

1.4.

Ganditi, Interactionati, Actionati

ETAPA 2
2.1.

Decideti cum veti finanta organizatia

2.2.

Ascultati doleantele si construiti consensul

2.3.

Redefinirea problemelor in functie de interesul comunitatii

2.4.

Intocmirea bazei de date cu resursele comunitare de personal si afacerile

disponibile ce pot aduce venituri

ETAPA 3
3.1.

Actiunea

ETAPA 4
4.1.

Evaluarea

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN

ETAPA 1
1.1.

ORGANIZAREA GRUPULUI

1. Trebuie inceput cu formarea unui grup mic de membri cheie ai comunitii. Aceti membri ar trebui s
fie pri interesate din comunitate i persoanele care sunt afectate direct de economie.
2. Scopul acestui grup este de a pune bazele unor idei comune practic de a stabili fundatia pe care se va
construi / dezvolta comunitatea.
3. La nceput, munca ar trebui s fie confideniala, caci vor trebui abordate tocmai aspectele
controversate.
4. Membrii acestui grup de lucru ar trebui s fie acolo pe termen lung.
Nu este recomandat ca acest grup s fie o comisie guvernamental sau orice alt organism public unde sunt
necesare reuniuni deschise, deoarece in prima faza vor trebui discutate aspecte controversate iar daca se
vor discuta public exista riscul de a se termina totul in discutii sterile.
O alta problem real cu cele mai multe grupuri este c ei doresc s se organizeze ca un club, cu alegerile
anuale i membrii rotativi. Este mai bine s uitati de acest tip de organizare caci acest grup va fi acolo, pe
termen lung, iar schimbrile trebuie sa fie graduale n conducerea lui. Organizarea in cluburi favorizeaza
aparitia unor liderii care ncearc s obin programe pe termen scurt, n cursul anului n care sunt
preedinti dorind sa rezolve o serie de probleme, astfel nct aceasta persoana sa para o persoana de
succes.
1.2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
1. Trebuie luat n considerare toi factorii unei comuniti, inclusiv infrastructur, for de munc, nivelul
de educaie, situri industriale i de afaceri disponibile, concurena, situaia politic, stilul de via, i aa
mai departe. Nu am de gnd s conturez toi factorii, deoarece, dac sunt serioase intentiile de
dezvoltare grupul va face unele cercetari despre acest subiect
Universitatea din oras poate avea unele informatii necesare si utile. Dac sunt folosete-le. Numai amatorii
de obicei, nu fac acest lucru.
2. Definirea problemelor va trebui facuta n lumina a ceea ce ar fi necesar pentru o soluie total. Nici o
problem nu apare singura. Ele (problemele) sunt ntotdeauna legate ntre ele cu alte probleme.
Poate credeti c titi care este problema cnd, n realitate, vedeti de fapt un simptom.
De exemplu, multe comuniti vor afirma c problema este ca nu sunt suficiente de locuri de munc.
Aceasta ar putea fi ntr-adevr un simptom al altor factori economici, care mpiedic creterea afacerilor n
zon. De exemplu, o cretere de afaceri poate fi mpiedicat de lipsa cailor de acces, care, la rndul su,
este cauzat de lipsa de fonduri, care este cauzat de o baz de impozitare redus.

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN
1.3.

PREGATIREA BAZEI DE DATE CU AGENTIILE/PROGRAMELE DE DEZVOLTARE ECONOMICA

1. Fiecare stat are o multitudine de agenii de dezvoltare economic. Cele mai multe judee i regiuni au
organizaii de dezvoltare economic de un anumit fel. Ele au devenit aproape obligatori pentru a putea
primi un grant sau accesa diverse programe. Trebuie, s contactai si sa vedeti nivelul de ajutor oferit
de stat prin diversele sale agentii: cum ar fi: ageniile de dezvoltare a agriculturii, ageniile de
dezvoltare economic. Exist i altele, cum ar fi ageniile ce in de locuin.
2. Universitile si Colegiile au de obicei programe sau pot implementa programe legate de dezvoltarea
economic. Scopul nostru nu este de a enumera aceste programe si granturi ele pot fi cautate.
3. Exist sute de grupuri de consultan/organizatii, att non-profit, ct i pentru profit.
Trebuie contactate ct mai multe dintre aceste organizaii cu scopul de a construi o baz de date cu
serviciile pe care le pot face acestea pentru comunitatea ta. Greutatea consta in a descoperii ce servicii
concrete se pot face n oraul tu de aceste organizatii.
ATENTIE !!!!!
Cele mai multe organizaii implicate n dezvoltarea economic nu sunt pltite pentru rezultate, acestea sunt
pltite pentru programe. Programele castiga granturi, care acoper de obicei doar o parte din cheltuieli.
Rezultatele programelor de obicei sunt ascunse n spatele unor perdele de fum create cu ajutorul unor
cuvinte sonore cum ar fi "planificare".
Analizati la rece si in mod realist programele care le putei utiliza n comunitatea dvs. Planificarea poate
duce foarte bine la rezultatele preconizate, dar vei avea nevoie de alii (deci de obicei de fonduri destul de
insemnate).

1.4.

GANDITI, INTERACTIONATI, ACTIONATI

1.

Gndii la nivel global , interacionati regional i acionati local. Obtine-ti aceast atitudine n
concret n declaraia de misiune a organizaiei.

2.

Evita " bietul de mine " sindromul asa de multe ori auzit. Toat lumea are probleme.

3.

Evita atitudinea risipitoare i nepoliticoasa " Noi contra lor ".

4.

Stati departe de actiunile pur politice. Anumite agende legislative populare n zonele urbane, sunt n
contradicie cu valorile din mediul statal, cum ar fi de exemplu unele probleme de mediu, sunt doar
fapte de via.

5.

Trebuie sa va concentrati asupra a ceea ce se poate schimba. Tot ceea ce se poate face pe de alt
parte este de a oferi educaie cu privire la punctul de vedere care va apartine, dar nu irositi timpul si
bugetul disponibil pe cai mori.

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN

ETAPA 2
2.1.

DECIDETI CUM VETI FINANTA ORGANIZATIA

1. Evitati capcana comuna de a pretinde c alte organizaii nu i fac treaba; i, prin urmare, oraul si comunitatea
ar trebui s plteasc n schimb.
2. Folositi inteligent resursele avute la dispozitie, folosositi eficient aceste resurse pentru problemele de
administrare astfel va veti concentra n mod direct pe misiunea dvs.
3. La inceput folositi surse proprii de finanare pentru misiunea dvs. n cazul n care sunt percepute ca fiind parte a
solutiei, veti fi capabil de a colecta taxe i donaii din partea prilor interesate. Ulterior, dac suntei de succes,
ai putea fi capabil sa obine-ti subvenii / donatii din partea unor organizaii precum cele de dezvoltare.
4. Evitati capcana de a va gandi ca trebuie sa aveti de la inceput un staff /echipa bine platita. Exista grupuri de
voluntari care pot conduce cu succes diferite programe. De fapt daca stafful din jurul dvs nu poate conduce un
grup de voluntari sigur nu va putea conduce un grup platit sa realizeze diferite programe si in mod cert nu va
putea adminstra eficient costurile ce apar in procesul de administratie.
5. Evitati capcana de a strange fonduri pentru a angaja un fel de guru. Un promoter de succes al unui alt oras
poate ca a fost acolo la locul potrivit si la timpul potrivit. Numai atunci cand bugetul este destul de mare, poate
este timpul sa angajati un specialist care sa conduca organizatia, dar nu trebuie sa incepeti de la inceput asa.

2.2. ASCULTATI DOLEANTELE SI CONSTRUITI CONSENSUL

Exista multe cai pentru a realiza acest lucru.
1. Vechiul mod American al dezbaterilor este calea pentru a evidentia, identifica si solutiona problemele cele mai
spinoase.
2. Expunerea unei viziuni pe termen lung poate fi o metoda prin care comunitatea poate fi adusa laolalta pentru a
discuta aceste probleme.
Universitatea locala ar putea fi un catalizator, ea ar putea facilita si asigura cadrul pentru astfel de dezbateri. Exista o
varietate de metode de a construi consensul iar mediul universitar ar putea ajuta pentru realizarea acestuia
ATENTIE !!!
Consultantii adesea tin astfel de dezbateri, dar de obicei aceste dezbateri au o agenda, aceea de a conduce
comunitatea catre programele oferite de ei impicit catre solutiile propuse tot de acestia. Problema cu aceste
dezbateri este ca adesea comunitatea ramane cu un sentiment de rezolvare a problemelor dar nu se rezolva cu
adevarat problemele spinoase.
Realizarea unui consens de grup de multe ori se concentreaz asupra a ceea ce oamenii vor fi de acord n timp, n
realitate, problemele reale sunt acelea cu care ei nu sunt de acord.
Presiunea social care exista ntr-o reuniune publica poate mpiedica pe uni s isi expuna punctele de vedere. Multe
organizaii, grupuri care tin ntlniri cu scopul de a dezvolta un program bazat pe consens, esueaza din cauza aparitiei
unui grup de opoziie care se formeaz tocmai din cauza problemelor reale, si a faptului ca acestea nu au fost
abordate.

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN
Informatiile cu doleantele de la comunitatii nu toate pot veni de la ntlniri deschise. Anumite pri interesate nu isi
vor exprima punctul de vedere n public, dar vor deveni foarte active n cazul n care percep interesele lor fiind
expuse riscului.
Comunitatea sau anumite parti ale ei poate chiar nu isi doreste dezvoltarea. Unele comunitati poate au interese de
afaceri care doresc ca dezvoltarea comunitatii sa stagneze sau sa existe o cretere economica lenta. Pana la urma,
grupul poate s formeze ncet un sprijin pentru comunitate, prin expunerea unor programe si abordarea
preocuprilor comunitii. Puini lideri sau micri care au devenit importante au nceput vreodat cu "consensul
intregii comunitati". In orice caz, trebuie s aflati pentru ce comunitatea va va sprijini si ce nu va sprijini n acest
moment. Acesta este punctul de pornire .

2.3. REDEFINIREA PROBLEMELOR IN FUNCTIE DE INTERESUL COMUNITATII

1. Intocmiti o lista de prioritati cu ceea ce este nevoie cel mai mult din punct de vedere economic
2. Reasezati prioritatile, n ordinea a ceea ce comunitatea va sprijini n acest moment.
3. In lumina celor dou liste, se poate pregati o list de probleme n ordinea n care trebuiesc abordate. Cele cateva
chestiuni din capul listei vor deveni scopurile imediate, iar restul devin obiective pe termen lung.
4. Trebuie eliminate obiective care sunt pur i simplu imposibil de realizat. De exemplu, n cazul n care o hala a fost
demontata i imediat vnduta, este, probabil, imposibil de a o obine napoi.
Este posibil s avei nevoie de timp pentru a construi un sprijin comunitar pentru obiective importante, care pur i
simplu nu pot fi demarate acum, din cauza opoziiei comunitii.

2.4. INTOCMIREA BAZEI DE DATE CU RESURSELE COMUNITARE, DE PERSONAL SI AFACERILE

DISPONIBILE CE POT ADUCE VENITURI
1. Realizarea unei baze de date/list a resurselor comunitare. Acest lucru ar trebui in fapt s fie o sesiune de
brainstorming. Nici o idee nu este o prostie. De exemplu interesul meu de a face drumetii poate suna prost
pentru tine, dar, probabil, exista suficienti oameni cu acel interes pentru a putea discuta aspectul resursei
turistice.
2. Realizarea unei baze de date/list ce include site-uri de afaceri, situri industriale, ntreprinderile existente i
angajatori existenti, faciliti medicale, atracii turistice, resursele de utiliti, vreme, i aa mai departe.
3. Realizarea unei baze de date/list a tuturor surselor de personal, de afaceri, ce pot aduce venituri la bugetul
comunitatii. Aceast list cuprinde toi angajatorii, privati i publici, venituri din pensii, i alte surse de venit
personal.
4. Trebuie s se identifice n mod clar toate sursele de bani care vin din exterior n comunitate. Din nou, acest lucru
nu este numai din vnzarea de bunuri i servicii, pot intra si elemente, cum ar fi venituri din pensii. Este bine ca
acest venit extern, sa fie o parte care conduce economia dumneavoastr intern. Economia interna consta in
vnzarea de bunuri i servicii de ctre ntreprinderile locale pentru rezidenii locali i ntreprinderile locale.
Aceast informaie va va permite s abordati probleme de expansiune i de retenie economica.

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN

ETAPA 3
3.1. ACTIUNEA
1. Dup asamblarea tuturor datelor, este timpul pentru a trece la aciune. Acesta este un proces continuu de
planificare, finanare i organizare, realizare, evaluarea, corectarea, realizare din nou. Cea mai mare parte de
activitate poate fi descrisa prin urmatoari pasi:
Retenia: procesul de a ajuta meninerea industriei, afacerilor, i activitilor economice existente.
Climatul educaional i social: Acesta este procesul de mbuntire a oraului in care locuii, prin
mijloace educaionale mai bune, conditii de locuit mai bune, o rata a criminalitii mai mici, i alte
chestiuni similare.
Cultivarea: Aceasta este efortul de a ajuta antreprenorii locali care vor sa nceapa noi afaceri. Acest
efort variaz de la asisten tehnic la cea de a rezolva conexiunile cu alte grupuri de sprijin.
Recrutarea: Acesta este efortul de a atrage firme din afara comunitatii pentru a se localiza in
comunitatea dvs.Este, probabil, cel mai dificil punct de abordat pentru a avea succes, dar poate duce si
la cea mai mare rasplata, daca reusiti.
Recreere i turism: Aceasta este efortul de a dezvolta resurse locale pentru a atrage turiti. Vor trebui
dezvoltate resurse/facilitati ce vizeaza utilizarea zilnica de catre populatia locala dar e bine ca eforturile
sa se faca astfel incat sa deveniti pe cat posibil o staiune de destinaie.
Venituri externe: Aceasta este efortul de a atrage populaiile de pensionari i altele, cum ar fi free
lancerii ale cror venituri provin din surse externe, dar care cheltuiesc bani pe plan local. Free lancerii
sunt persoane singure care desfoar activiti independente care vnd de multe ori expertiz sau
consultan, dar prefer s triasc ntr-o zon linistita, adesea acestia au venituri consistente. De obicei,
ei au nceput afacerile n alt parte, dar pstreaz clienii atunci cnd se mut ntr-o zon. Un alt
exemplu similar ar fi artiti.
Infrastructura comunicatii: Aceasta este efortul de a moderniza sistemul de comunicaii n zon, cum ar
fi instalarea de fibre optice acest lucru poate permite s existe si sa se dezvolte afaceri pe baz de
internet.
Infrastructura: Aceasta este efortul de a furniza servicii comunitare, de canalizare, ap i alte servicii,
astfel nct comunitatea sa se poate dezvolta in cele nai bune conditii.
Construiti astfel ca altii fie atrasi: Acesta este efortul de a construi, de multe ori cu bani publici, facilitati
pentru dezvoltarea unor afaceri sau site-uri industriale de vnzare sau de nchiriat, n scopul de a atrage
noi afaceri sau o noua industrie. Adesea, ratele sczute pot fi oferite oferite ca un stimulent.
Stimularea: Este efortul de a acorda stimulente financiare de ctre comuniti pentru: ntreprinderi n
expansiune, recrutare de noi ntreprinderi, i, uneori, trebuie se vor acorada stimulente cu scopul ca
aceste afeceri sa fie pastrate in cadrul comunitatii. Acestea variaz de la plile n numerar la scutiri
fiscale. Stimulente variaz foarte mult si pot fi foarte diverse.

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN
Stilul de Viata: Aceasta este recrutarea prin vnzarea punctelor bune ale unei comuniti. Comunitile
mici adesea au un stil de via n condiii de stres mult limitat comunitatilor mari si foarte mari de
asemena nivelul de siguranta este mult mai mare in comunitatile mici, deci cu alte cuvinte nivelul de
confort mpreun cu frumuseea natural a locului din mediul ambiant sunt puncte bune pe baza carora
se pot face recrutari.
Scurgeri: Aceasta este efortul de a susine economia intern a unei comuniti prin combaterea
modelelor de cumprare n cazul n care rezidenii cumpr bunuri i servicii n afara comunitii, cum ar
fi n mall-uri urbane sau prin intermediul internetului. Acest lucru poate include programe de revitalizare
in centrul orasului, cum ar fi centre ale orauluui circulabile n jos, cartiere istorice i eforturi similare
pentru a reconstrui de jos nuclee ale oraului, formarea serviciilor orientate catre client poate fi o parte
de oprire a scurgerilor.
Planificarea: Acesta este procesul de stabilire a obiectivelor economice, partea fiecrui juctor, precum
si metoda pentru atingerea acestor obiectivelor.
2. Pe baza nevoilor si a resurselor pe care le-ai identificat, precum i a metodelor alease, vor trebui iniiate acum
planuri i formate comitete pentru realizarea obiectivelor. Nu se poate spune de la inceput ce metod se poate
utiliza i nici dac va reui. Pe msur ce se formuleaz cursurile de aciune, ar trebui s se dezvolte parteneriate
care vor ajuta.
De exemplu, n cazul n care obiectivul dvs. ar fi creterea turismului, a fi un partener pentru ageniile de turism de
stat i regionale este foarte important. Procesul este de a identifica problemele, resursele (att n comunitate ct i
n afara), avantaje, obstacole i obiective. Odat ce acestea sunt identificate i un curs de aciune este ales, comisia
ce face managementul pentru atingerea obiectivului va fi responsabila cu identificarea si stabilirea de parteneriate
cu ageniile de turism, cu identificarea de resurse disponibile i demararea proceselor de atingere a obiectivului final.
Desigur, un buget este stabilit pentru acest lucru i, de asemenea, un proces de revizuire este bine sa fie pregatit ca
si plan secund de actiune.
3. Limitati proiectele dumneavoastr la un numr realist bazat pe capacitatea organizaiei i a bugetului su. E bine
dac se fac cteva lucruri bine, spre deosebire de a face o mulime de lucruri proaste.
4. Utilizai consultani atunci cnd este posibil. Unele dintre sfaturile consultantilor pot fi gratuite prin intermediul
universitilor i a guvernului. Dar atentie amintii-v c de multe ori sunt consultanii n afaceri inclina spre a
impinge companiile sau comunitatile catre abordarile lor specifice. Ele pot fi foarte de succes dac se potrivesc
problemelor comunitatii. Verificati acesti consultatnti. Contactati oraele cu care au lucrat pentru a vedea ce
rezultate s-au obinut. Este important a se vedea, daca rezultatele pozitive se pastreaza pe termen lung sau au
fost doar pe termen scurt. Verificai si care sunt aspectele dure ale programelor acestor consultanti, sigur nu
toat lumea sa bucurat cu adevrat de programul consultantului.
5. Punei programele n micare. Renunati la a vorbi i de a ncepeti s faceti.

RESITA
2016
CARAS-SEVERIN

ETAPA 4
4.1. EVALUAREA
1. n aceast afacere de dezvoltare, nimic nu este sculptat n piatr. Noi abordri, tendine i schimbri n
economia tuturor ne-au pus ntr-un mediu mereu n schimbare. Este important s recunoatem tendinele,
att la nivel local cat i la nivel global. Atunci cnd comunitile nu au recunoscut tendina de vnzare cu
amnuntul in magazine mici fa de mall-uri urbane, micile magazine au fost devastate, cnd schimbarea lea lsat fr clieni iar acestea nu au avut suficient timp pentru a lupta, a contraataca acest fenomen al mallrilor.
2. Evaluarea este procesul de a vedea cum merg lucrurile i pentru a schimba procesul, dac este necesar. Am
amintit mai devreme etapele procesului de management planificare, finantare, organizarea, realizare,
evaluarea, corectarea, i refacere din nou. Acesta este un lan fr sfrit. ntotdeauna trebuie s fiti pregtit
s renunati la programe care nu funcioneaz i sa ncepeti altele noi, dac este necesar, sau pentru a
schimba cele existente.
3. Informari trimestriale ale progresului sunt o idee bun
4. Evaluarea proiectelor trebuie facuta realist privind rezultatele reale, nu prin sentimente care de obicei sunt
calde i neclare. Prea muli bani sunt cheltuiti pe programe care nu ofer ntr-adevr nimic n mod direct
catre comunitate.
5. Fiti seriosi si realisti in abordari!
6. n procesul de evaluare, este bine s se ncurajeze contribuiile publicului a mediei locale si a administraia
locale si regionale. Trebuie s fiti pregtit pentru critici. Ascultati, doleantele comunitatii iar dac acestea
indic nevoia de schimbare, fiti dispus la schimbari. De asemenea, fiti dispus s aparati ceea ce faceti, dac
este ntr-adevr de valoare dar cu argumente clare si exemple pertinente.