1.

Conceptul de voluntariat corporatist

Voluntariatul este o componentă cheie a programelor de responsabilitate socială ale

multor companii. Noţiunea de voluntariat include orice modalitate prin care o
companie îşi încurajează angajaţii care doresc să îşi pună timpul şi abili- tăţile la
dispoziţia comunităţii. Programele de voluntariat la nivel de companii reprezintă o
modalitate prin care compania este de acord ca pe timpul programului de lucru plătit,
angajaţii să se implice în susţinerea unor cauze sociale.

Voluntariatul corporatist sau voluntariatul sprijinit de angajator se referă la eforturile

depuse de o companie de a-și încuraja echipa să se implice în activități de voluntariat pentru a
sprijini o cauză din comunitate. Scopul crearii conceptului de voluntariat corporatist a fost sa
apropie cat mai mult angajatii de angajator si sa le ofere acestora un mediu unde sa se simta
apreciati.
Conceptul de voluntariat a fost definit de-a lungul timpului în culturi diferite și din
perspective diferite, fiecare țară dispunând de definiții și tradiții diferite. Literatura de specialitate
oferă o serie de definiții ale voluntariatului, unele idealiste, altele prea generale sau nu suficiente
pentru ca o activitate să fie evaluată ca fiind voluntară sau nu.
Definiții ale voluntarriatului in literatura de specialitate
,, Voluntariatul implică dedicarea unui anumit timp cu scopul de a servi comunității fără o
contraprestație materială”.(H.Anheier)
,,Voluntariatul repreyintă un set de activitaăți și acțiuni percepute ca fiind benefice de cștre cei
implicați sau de societate per ansamblu, efectuate din proprie inițiativă de către indivizi, grupuri
sau organiyații, care nu sunt constrânși de motive de ordin biologic, social, politic, economic,
financiar.” (J.Steven Ott)
,,Voluntariatul este orice acțiune întreprinsă de o persoană fără a se gândi la recompense
financiare”. (G.Tracker)
,,Voluntariatul este impulsul de a se orienta spre satisfacerea nevoilor celorlalti fără a se gândi la
recompense financiare.”(H.Manover)
Voluntariatul angajaţilor este o forma clasică de Responsabilitate Socială Corporatistă. Ceea ce
este nou în ultima perioada este tendinţa companiilor de a folosi voluntariatul pentru:
• a da mai mult impact
altor iniţiate sociale;
• a servi obiectivelor de business şi comunicării valorilor companiei.
Voluntariatul reprezintă activitatea desfășurată de bunăvoie, din proprie initiative, în diferite
domenii, în urma unei elegeri și pe baza unei motivații individuale, prin care o persoană fizică își
oferă timpul, talentele și energia în folosul altora, într-un cadru formal, fără a beneficia de o
contraprestație materială. Voluntariatul adduce anumite benificii atât voluntarului, dezvoltând
competențe sociale și abilități practice, cât și comunității și societății, reprezentând o oportunitate
de multiplicare a rețelelor sociale care au la bazâ cooperarea ți încrederea reciprocă.
Conceptul de voluntariat are ân vedere mai multe elemente, precum caracterul
benevol, necoercitiv, caracterul benefic al activității, caracterul dezinteresat( din punct de vedere
economic, financiar), caracterul flexibil.
Voluntariatul corporatist se referă la orice effort făcut de organizațiile private pentru
profit (ceea ce nu înseamnă că instituțiile publice sau organizațiile neguvernamentale nonprofit
nu pot desfășura astfel de activități) de a stimula și îndemna angajații și/sau foștii angajați să
efectueze activități de voluntariat în cadrul proiectelor de responsabilitate socială corporatistă ce
au în vedere implicarea în comunitate.
Voluntariatul corporatist este conoscut în literature de specialitate și sub denumirea de
voluntariatul sprijinit de angajator, respective implicarea în comunitate a angajaților.El
facilitează colaborarea dintre sectorul de afaceri și cel neguvernamental nonprofit, permitând
primului să integreze problematicile sociale și de meediu în structura afacerilor și în
interacțiunea cu factorii interesații.
Voluntariatul corporatist privește, cu precădere, programele derulate de marile
corporații și companii.Există însă și companii mici și mijlocii care își implică angajații în aceste
acțiuni.În toate situațiile compania este cea care va suporta cheltuielile privind acțiunile de
voluntariat desfășurate.Cu toate acestea, nu toate companiile practică acest tip de voluntariat
desfășurate.Cu toate acestea, nu toate companiile practică acest timp de voluntariat, iar fiecare
companie are o politică diferită privind programele de voluntariat.
Practicarea acestui tip de voluntariat transformă companiile în organizaații cu impact pozitiv în
societate.ANgajatorii contribuie nu numai prin acțiuni și informașii, ci și prin timpul de lucru
dedicate de angajații săi programeloor de voluntariat.
Printre avantajele unei astfel de politici se numără creșterea vizibilității companiei în
organizație, creșterea atașamentului angajaților față de companie, creșterea motivației viitorilor
angajați de a face parte din companie.
Cu toate ca abordarea conceptului de voluntariat corporatist a fost abordat in mare parte
in companiile mari si in corporatii acesta este imbratisat si in companiile mai mici dar costuri
sunt desigur suportate de angajator.
Datorita impactului pozitiv pe care il are, multe dintre companii abordeaza ideea de
voluntariat oferindu-le angajatilor ocazia sa se implice in activitati ce nu tin de munca, activitati
care sunt organizate atat de companiei cat si de aceasta in colaborare cu organizatii non-profit.
Pe langa posibilitatea desfasurarii unor activitati in cadrul companiei, la care bineinteles
conducerea stabileste domeniul de implicare si programul, exista si posibilitatea oferii unor zile
libere pe care angajatii sa si le petreaca in organizatii non-profit si nu numai.
Intrebarea generala care apare in gandul tuturor este daca activitatea in sine poate fi
considerata un act de binefacere, de voluntariat avand in vedere faptul ca angajatul este platit
pentru ajutorul pe care il ofera. Cu siguranta implicarea lor este una din proprie initiativa fie ea
platita sau nu deci scopul final si anume acela de a face un bine comunitatii este atins cu succes.
2. Provocări ale voluntariatului corporatist
Voluntariatul corporativ ar trebui să facă față mai multor provocări cele mai importante fiind:
✔ timp limitat în ceea ce privește implicarea angajaților
În general, companiile se implică în proiecte de voluntariat, deoarece angajații manifestă
o dorință mai mare față de astfel de activități. Cu toate acestea, este posibil ca voluntarii
corporatiști să nu aibă aceeași disponibilitate ca și voluntarii organizațiilor neguvernamentale. De
aceea, elaborarea proiectelor ar trebui să ia în considerare acest aspect.
● identificarea programelor adecvate de voluntariat
Domeniile în care angajații pot fi de obicei voluntari, sunt acelea în care compania și-a
definit direcțiile strategice de responsabilitate socială. Este evident că fiecare companie are
autonomie în acest sens (VSA și RCS, 2014), mai ales că pot apărea anumite riscuri: activitatea
poate avea un impact redus asupra comunității sau efecte negative. În plus, în ceea ce privește
necesitățile comunității, un program de voluntariat necorespunzător ar putea reduce semnificativ
resursele reduse ale companiei și chiar va distruge relația cu comunitatea (Volunteering Victoria,
2014).
Deși în unele cazuri angajații își pot alege propriul domeniu de implicare, nu li se permite
să participe la acțiuni rasiste sau discriminatorii, la evenimente religioase sau politice sau la
întâlniri care afectează ordinea publică etc.
✔ identificarea ONG-urilor care au capacitatea de a primi voluntari
Deși munca voluntară nu este plătită, implicarea voluntarilor în activitățile ONG-urilor
necesită o mulțime de cheltuieli (spațiu de lucru, coordonator de voluntariat etc.). Prin urmare,
orice program de voluntariat necesită elaborarea unui buget care să descrie cu precizie costurile
implicate (Pro Vobis, 2003). Cu toate acestea, unele organizații nu pot acoperi costurile
programului, optând fie pentru anularea, fie pentru reevaluare (Păceșilă, 2016).
Implementarea voluntariatului corporativ va duce în mod inevitabil la schimbări în
procedurile organizației (Sanchez-Hernandez și Miranda, 2011). Mai mult, pentru a evita
dificultățile, societatea ar trebui să stabilească reguli privind următoarele aspecte (VOLUM,
2016):
● numărul maxim de angajați ai unui departament care poate să se ofere voluntar în același
timp, fără a deranja activitățile companiei.
● numărul maxim de ore de voluntariat stabilit cu consimțământul principal și notificat
Departamentului de Resurse Umane.
● angajații eligibili pentru acest tip de activitate (cu contract de muncă pe durată
determinată și nedeterminată)
● un anumit nivel de calificare a angajaților pentru a fi implicat în muncă voluntară (de
exemplu, angajații nu ar trebui să fie acceptați)
● prezentarea dovezilor privind implicarea în activitățile de voluntariat.
Orice activitate de voluntariat necesită evaluarea și monitorizarea rezultatelor. Beneficiile
activităților de voluntariat care implică angajați sunt dificil de cuantificat. Prin urmare, este
important să se măsoare impactul activității asupra organizațiilor nonprofit, beneficiarilor și
angajaților (VSA și RCS, 2014).
3. Beneficii ale voluntariatului corporatist (pentru angajaţi şi pentu companie)
Voluntariatul corporatist are câteva beneficii (Samuel et al., 2013), atât pentru
comunitate, cât și pentru angajatori și angajați (Walsh, 2005; Sanchez-Hernandez și Gallardo-
Vazquez, 2013; Procopie, 2014). Astfel, acest tip de voluntariat contribuie la satisfacerea
anumitor nevoi ale angajaților din sectorul de afaceri:
❖ îmbunătățirea performanțelor profesionale;
❖ generarea schimbării;
❖ întâlnirea cu noi oameni;
❖ contribuția la dezvoltarea societății;
❖ Învățarea de noi competențe (Allen, 2003; Bartsch, 2012; Paço și Nave, 2013), care ar
putea fi folosite în diverse domenii (trecerea la alte locuri de muncă), în special pentru a
crea și a lucra în echipă.
Persoana este scoasă din zona de confort, necesară pentru a lucra în condiții complet noi,
pentru a construi relații cu diferite persoane și a dezvolta abilități speciale utilizate ulterior în
companie (Sgarcitu, 2014). În plus, Allen (2012) constată o creștere a stimei de sine a angajaților
datorită utilizării abilităților lor pentru proiecte utile și pentru beneficiul altora.
Avantajele pentru companie ţin, în principal, de ima­ ginea în comunitate şi de relaţiile cu
angajaţii şi restul comunităţii. Voluntariatul poate fi un „agent de publicitate" care să
îmbunătăţească imaginea companiei în ochii clienţilor, acţionarilor şi a angajaţilor. Odată ce
firmele devin mai atente faţă de comunitate, comunitatea devine, la rându-i, mai atentă la firmă,
ceea ce duce la crearea unui mediu propice pentru dezvoltarea afacerii.
Atunci când firmele îşi încurajează angajaţii să voluntarieze, contribuie la creşterea
satisfacţiei faţă de munca acestora şi creează un cadru de lucru atractiv şi dinamic pentru
angajaţi. Pentru aceştia din urmă, implicarea în acţiuni de voluntariat este o ocazie inedită de a-şi
dezvolta abilităţi personale şi profesionale pe care le pot folosi în dezvoltarea propriei cariere.
Voluntariatul oferă angajaţilor şansa de a-şi dezvolta abilităţi de lideri, deoarece sunt încurajaţi
să aibă iniţiative şi să ia decizii. In plus, lucrul în echipă le dă posibi­ litatea de a se cunoaşte mai
bine unii pe alţii, de a ieşi din atmosfera de competiţie orientată spre profit şi de a oferi asistenţă
celor care au nevoie de ea.
În ceea ce privește comunitatea, contribuția voluntariatului corporativ se referă la:
reducerea sărăciei, creșterea prosperității, consolidarea coeziunii sociale, generarea de încredere
și solidaritate, identificarea și soluționarea problemelor comunității, consolidarea spiritului civic
și a interacțiunii în comunitate, generarea unor inițiative similare între alte organizații , etc.
Voluntariatul corporativ are efecte benefice pe termen lung asupra companiei care au condus la:
● dezvoltarea unei forțe de muncă mai bine pregătite în ceea ce privește activitățile
companiei
● Voluntariatul corporativ permite angajaților să dezvolte noi abilități (comunicare, muncă
în echipă) dificil de obținut prin formarea formală tradițională. Potrivit studiilor,
implicarea angajaților în programele de voluntariat le sporește moralul și loialitatea față
de companie. Alte avantaje se referă la dobândirea de abilități în timpul gestionării,
colectarea și analiza datelor (Procopie, n.d., Tuffrey, 1995).
● motivarea angajatului
● Angajații devin mai angajați în companie și în valorile sale și interacționează mai mult
unul cu celălalt (Sgarcitu, 2014).
● creșterea vizibilității organizației în comunitate
Programele de voluntariat corporative contribuie la îmbunătățirea percepției comunității
cu privire la activitatea companiei (Allen, 2003; Mittal et al, 2008; Ilieș, 2011), sporirea
încrederii și atragerea de noi investitori în proiectele sale.
● realizarea unei investiții eficiente în comunitatea în care operează compania
Companiile doresc să investească și să opereze în comunități stabile și sănătoase, cu
sisteme educaționale eficiente (Trequattrini et al, 2015), precum și sărăcia și crima redusă. Prin
urmare, interesul lor în dezvoltarea comunității este foarte ridicat. Implicarea angajaților în
comunitate sporește susținerea socială și sporește înțelegerea provocărilor din comunitate. Pe de
altă parte, ar putea crea oportunități pentru voluntari care nu au un loc de muncă. Mai mult, ar
putea construi parteneriate mai puternice între sectorul de afaceri și sectorul neguvernamental, cu
câștiguri substanțiale pentru ambele părți: sponsorizări, spații de lucru, publicitate etc.

Voluntariatul corporatist prezintă o serie de benificii atăt pentru comunitate, cât și pentru
angajatori sau angajați.
Astfel, voluntariatul contribuie la satisfacerea anumitor nevoi ale angajaților:
 îmbunătățirea performanțelor profesionale;
 nevoia de a genera schimbarea;
 nevoia de a cunoaste oameni noi;
 nevoia de a avea o contribuție în societate;
 deprinderea de noi abilități care pot fi utilizzate în diferite domenii(în scopul tranziției
către alte locuri de muncă).
În ceea ce privește comunitatea, aportul voluntariatului corporatist se referă la: reducerea
sărăciei, creșterea bunăstării, întărirea coeziunii sociale, generarea de încredere și solidaritate,
identificarea și soluționarea problemelor comunității, sporirea sentimentului civic și a
interacțiunii în comunitatea, determinarea apariției de initiative similar din partea altor
organizații, etc.
Pe termen scurt si lung voluntaritul corporatist este benefic pentru companie din
următoarele motive:
• Dezvoltarea unei forte de muncă mai bine pregătite în raport cu activitățile
companiei;
Voluntariatul corporatist oferă angajaților posibilitatea să își dezvolte noi
competențe/abilități/aptitudini care sunt foarte greu de dobândit prin metodele
tradiționale de instruire formală.Potrivit unor studii realizate de companii, implicarea
angajaților în programele de voluntariat duce la creșterea moralului acestora si a loialității
față de companie.Alte avantaje privesc dezvoltarea în domeniul managementului timpului
și a colecării și analizei datelor.
• Creșterea vizibilității organizaței în comunitate și sporirea încrederii în aceasta;
Programele de voluntariat derulate de companie contribuie la îmbunătățirea percepției
comunitîții vis-à-vis de activitatea acesteia, sporesc încrederea cetățenilor și atrag noi
investitori in proiecte.
• Realizarea unei investiții eficiente în comunitatea unde își desfăsoară activitatea
compania;
Companiile doresc să investească și să își desfăsoare activități în comunități stabile,
sănătoase, cu sisteme de învățământ eficace, cu nivel redus de sărăcie și criminalitate.Ca
urmare, interesul lor cu privire la dezvoltarea comunității este foarte mare.Prin implicarea
angajaților la nivelul comunității sporește numărul serviciilor sociale exisistente și al
beneficiarilor si crește nivelul de înțelegere a dificultăților cărora trebuie să le facă față
comunitatea. Pe de altă parte, se pot crea și oportunități de angajare pentru voluntarii care
 nu sunt angrenați în câmpul muncii.De asemenea, se pot construe parteneriate mai strânse
între sectorul de afaceri și cel neguvernamental nonprofit, cu câștiguri substanțiale pentru
ambele părți: sposorizări, oferirea de spații, publicitate, etc.

Alte avantaje pentru companiile cu tradiție în voluntariat corporativ se referă la:

consolidarea relațiilor dintre angajați, creșterea angajamentului angajaților față de organizație,
diminuarea migrației acestora la competiție, creșterea eficienței angajaților, reducerea barierelor
ierarhice dintre conducerea superioară și execuție.
Avantajele voluntariatului corporatist sunt divizate in 4 categorii
Avantaje pentru companie:
✔ Dezvoltarea personalului: munca în echipă, etică, abilități de formare, flexibilitate,
reputație
✔ Modalitate de a avea un impact mai mare și de a investi într-o comunitate sănătoasă
Avantaje pentru angajati:
✔ Accesul la oportunități pe care in mod normal nu le au in vedere
✔ Facilități în găsirea unei activități adecvate de voluntariat
✔ Bucuria de a fi implicat împreună cu alți colegi
Avantaje pentru organizatiile non-profit:
✔ Accesul la sectorul de afaceri
✔ Accesul la un nou tip de voluntari
✔ Posibilitatea parteneriatelor viitoare
✔ Extinderea serviciilor și a proiectelor noi
Avantaje pentru autoritatile nationale:
✔ Coeziune socială
✔ Activități participative
✔ Capacitatea ONG-urilor de a dezvolta proiecte comunitare
4. Forme ale programelor de voluntariat corporatist (voluntariatul privat, voluntariatul
angajaţilor sprijinit de companie, voluntariatul angajaţilor sponsorizat de angajator, etc.)

Voluntariatul sprijinit de angajator

Voluntariatul Sprijinit de Angajator (VSA) reprezinta orice efort al unei entitati juridice
(organizatie, companie, institutie) de a isi incuraja angajatii si/sau fostii angajati (acum
pensionari) sa se implice in activitati de voluntariat in comunitate si de a-i sprijini in eforturile
lor de implicare in solutionarea problemelor comunitatii.

VSA implica stabilirea unui parteneriat intre mai multi actori din cadrul comunitatii:

 angajatori (companii, institutii, ONG-uri) care faciliteaza si/sau sprijina actiunea

 angajatii acestor entitati care doresc sa se implice voluntar
 organizatii sau institutii nonprofit / fara scop lucrativ (asociatii, fundatii, scoli,
spitale, muzee, etc.) care implica efectiv voluntarii
 si, uneori, brokeri comunitari de tipul centrelor de voluntariat, care intermediaza
legatura dintre entitatile de mai sus
O actiune de voluntariat sprijinita de angajator are valoare daca tine seama, in acelasi
timp, de trei aspecte foarte importante: isi propune sa rezolve o problema reala a comunitatii,
reflecta interesele si abilitatile angajatilor implicati si contribuie la atingerea unor obiective ale
angajatorului.
VSA este important pentru ca da angajatorilor posibilitatea de a-si demonstra
devotamentul fata de comunitate in care isi desfasoara activitatea, si implicit, fata de clientii lor,
membri ai comunitatii. Acest lucru, cunoscut sub denumirea de ‘responsabilitate sociala a
companiilor‘ (corporate social responsibility), reprezinta o tendinta din ce in ce mai puternica in
randul companiilor de succes. De fapt, multe dintre cele mai de succes companii, nu mai
considera ca responsabilitatea sociala este o chestiune de optiune, ci ca un imperativ, o parte
integranta a culturii si imaginii lor. Acest concept include, pe langa voluntariatul sprijinit de
angajator, printre altele: modul etic de raportare la proprii angajati, actionari si clienti respectul
fata de mediu sponsorizari si donatii (atat in bani cat si in natura), etc.
 VSA prezinta avantaje atat pentru angajatori, pentru angajati, cat si pentru comunitate.
Mai mult, prezinta avantaje, in ceea ce priveste companiile, atat pentru cele mari, cu o cifra de
afaceri care le permite sa se implice in comunitate, cat si pentru cele mici care incearca inca sa
amortizeze o investitie. Pentru firmele mari, cu traditie, care va implicati deja in comunitate prin
sponsorizari si donatii, VSA reprezinta o modalitate de a creste impactul contributiei pe care o
aduceti comunitatii prin donatii si sponsorizari; atunci cand suma sau produsele donate sunt
dublate de prezenta unor angajati care se implica voluntar in organizatia beneficiar, vizibilitatea,
dar si impactul, contributiei este mai mare. Iar pentru firmele mici si mijlocii, la inceput de drum,
care va confruntati cu dificultati in a aloca sume sau produse pentru sponsorizari, implicarea prin
intermediul angajatilor (poate specialisti intr-un anumit domeniu, poate doar oameni simpli,
bine-intentionati si cu dorinta de a fi de folos) reprezinta o modalitate eficienta de a va demonstra
responsabilitatea sociala si de a va spori vizibilitatea.

Practicarea acestui tip de voluntariat transformă companiile în organizații cu impact

pozitiv în societate.Angajatorii contribuie nu numai prin acțiuni și informatii, ci și prin timpul de
lucru dedicate de angajații săi programelor de voluuntariat.

Luând in considerare tipul programului de voluntariat, voluntariatul sprijinit de angajator

îmbracă următoarele forme:

 Acțiuni organizate în totalitate de companie;

 Acțiuni organizate de companie în parteneriat cu o organizație neguvernamentală
nonprofit;
 Acțiuni organizate de entitâțile neguvernamentale nonprofit fără implicarea companiei.

În primele două cazuri companiile dezvoltă ele însele acțiuni de responsabilitate socială sau ăn
parteneriat, iar angajații se implică în activități de voluntariat în timpul lor de lucru, condiția
fiind ca organizațiile private să aleagă momentul și domeniul.

În al treilea caz, companiile oferă angajaților zile de concediu sau ore libere pentru ca
aceștia să se poată implica în activități de voluntariat în orice organizație neguvernamentală
nonprofit doresc.Mai mult, angajații au posibilitatea să îți aleagă domeniul și perioada din timpul
liber dedicate activității respective, condiția fiind să facă dovada ca au dedicate acele ore
voluntariatului.Este însă de preferat ca angajații să folosească timpul pus la dispoziție de
companie de responsabilitate socială stabilite de aceasta.Fiecare companie hotărăște însă în mod
liber în privința acestui aspect.

Deși în anumite situații angajații își pot allege singuri domeniul în care să se implice,
aceștia nu au voie să ia parte la acțiuni rasiste sau discriminatorii, manifestări religioase, politice
sau care afectează ordinea publică etc.

5. Paşii conceperii unui program de voluntariat corporatist

Rolul companiei în orice proiect este foarte important, dincolo de sprijinul financiar pe
care aceasta îl poate sau nu oferi organizației non-profit. Implicarea unei companii într-un proiect
de voluntariat la care participă angajații proprii presupune o serie de activități importante care
vor permite transformarea acestei inițiative într-un succes.
Compania ar trebui:
1) Să desemneze un coordonator al proiectului de voluntariat și, în funcție de mărimea
proiectului, să formeze o echipă care să gestioneze proiectul;
2) Să facă un plan de acțiune care să cuprindă obiectivele inițiativei, planificarea
activităților/progresul acestora, resursele implicate și responsabilitățile companiei, ale organizație
non-profit și ale angajaților;
3) Să preia informații de bază de la organizația non-profit cu privire la inițiativă și să le
transmită către proprii angajați într-un plan de comunicare coerent. Compania ar trebui să ofere
informații complete angajaților cu privire la acțiunea de voluntariat la care îi invită să participe
astfel încât aceștia să poată lua o decizie în cunoștință de cauză legată de participarea lor la
acțiune. Comunicarea ar trebui să cuprindă și informații cu privire la proiect, beneficiari, riscurile
implicării și un set de recomandări;
4) Să le ofere angajaților posibilitatea de a alege să se implice sau nu în aceste inițiative,
care nu ar trebui să fie obligatorii pentru angajați;
5) Să planifice pas cu pas, cu sprijinul organizației non-profit, desfășurarea efectivă a
proiectului de voluntariat și întâlnirea angajaților cu beneficiarii;
 6) Să asigure instruirea, securitatea și protecția angajaților săi pe parcursul acțiunii -
majoritatea acțiunilor de voluntariat sprijinite de angajator se desfășoară în timpul orelor de
program, atunci când compania este responsabilă pentru protecția și securitatea angajaților;
7) Să ofere angajaților posibilitatea de a-și implica familiile în acțiunea de voluntariat,
dacă tipul de acțiune permite acest lucru.
O inițiativă de voluntariat nu se termină în momentul în care se încheie desfășurarea
acțiunii propriu-zise, ulterior compania trebuie să mai facă încă doi pași importanți. Unul este
recunoașterea angajaților care au participat la acțiune, astfel încât aceștia să-și dorească să se
implice și pe viitor, să producă acel fenomen de fidelizare pe care l-am identificat la începutul
discursului nostru.
Implicarea angajaților în acțiuni de voluntariat poate fi recunoscută prin mai multe
metode, specifice fiecărui tip de acțiune; câteva exemple sunt:
• scrisoare de mulțumire de la managerul general sau de la beneficiar,
• articole în buletinul informativ intern sau postere ale acțiunii afișate în locuri vizibile
unde pot fi văzute și de alți colegi
• chiar gale interne de premiere.
Cel de-al doilea pas care trebuie parcurs după încheierea oricărei acțiuni este evaluarea și
monitorizarea rezultatelor activității de voluntariat. Beneficiile activităților de voluntariat în care
sunt implicați angajații sunt foarte greu de cuantificat din punct de vedere al business-ului, de
aceea este importantă măsurarea impactului pe care acțiunea l-a avut pentru organizația non-
profit, beneficiar și angajat.
De asemenea, aceste tipuri de acțiuni, împreună cu cele de responsabilitate socială ar
trebui incluse într-un raport anual de responsabilitate socială, dacă există, sau în raportul anual
general al companiei.
Pașii unui proiect de voluntariat
1) Întrebați angajații despre problemele din comunitate care-i interesează și cam cât timp
cred ei că pot să aloce activităților de voluntariat. Ar fi de dorit să includeți și să ierarhizați
răspunsurile lor în niște categorii de probleme, pentru a-i ajuta să aleagă mai ușor. Categoriile de
preocupări/problematici ar putea include: construcția de locuințe, furnizarea de hrană,
îmbunătățirea educației și a accesului la educație, sprijin pentru bătrâni, ecologie și
informare. Durata de timp disponibil pe care angajatul o alocă voluntariatului poate varia de la 1
- 2 ore/săptămână, la 1 – 4 ore/lună și se poate desfășura doar într-o anumită parte a zilei (numai
seara sau numai în week-end). De asemenea, voluntarii pot fi întrebați dacă doresc să lucreze
singuri sau într-un grup, dacă prefera proiecte de o singură zi sau proiecte care se întind pe
perioade mai lungi. Angajații pot fi întrebați dacă vor să se implice în activități care presupun în
principal strângerea de fonduri (activități și concursuri sportive sau de altă natură, etc.) sau în
proiecte în care pot lucra direct cu/pentru beneficiari (de exemplu, în proiecte în care se
colectează hrană, se face curățenie într-un parc, se contribuie la reabilitarea unei locuințe, etc.).
Răspunsurile primite de la angajați vă vor ajuta să definitivați forma și scopul programului de
voluntariat pe care intenționați să îl derulați.
2) Căutați și alte resurse locale care pot fi implicate. Acestea pot fi: organizații mari,
organizații locale sau regionale specializate în plasarea voluntarilor și care păstrează liste ale
organizațiilor care au nevoie de ajutor și ale proiectelor locale care se pliază pe interesele
grupului
dvs.
3) Testați-vă capacitatea instituțională de a derula activități de voluntariat prin
organizarea unei întâlniri cu voluntarii interesați, pe marginea unui proiect. Faceți acest lucru cu
4 până la 8 săptămâni înainte de începerea proiectului, pentru a permite voluntarilor să învețe
despre el, să-și evalueze abilitățile și să-și angajeze timpul. Fiți pregătiți cu informații complete
atât despre organizație cât și despre proiect și așteptați-vă la multe întrebări din partea lor.
Stabiliți un timp limită pentru a primi răspunsurile voluntarilor, asigurați-vă că aveți suficient
timp, chiar dacă va fi necesar să reluați procesul încă o dată.
4) Verificați dacă angajații interesați să se implice în activități de voluntariat sunt
asigurați. Unele organizații comunitare își suportă asigurarea, altele nu. Voluntarii ar putea fi
rugați să semneze declarații pe propria răspundere. Și ei, și dvs. trebuie să știți din timp dacă
sunt/sunteți acoperiți în caz de accidente. Verificați dacă voluntarii din corporații sunt acoperiți
contra responsabilității personale (de exemplu, dacă voluntarii asamblează eronat un balansoar și
un copil se rănește utilizându-l). Aceasta trebuie să constituie o preocupare a tuturor voluntarilor,
dar este o situație care implică, de asemenea, numele companiei și reputația sa.
 5) Implicați voluntarii în planificarea activităților sau a evenimentelor. Un efort de
amploare se poate derula mai ușor dacă în echipe există și voluntari, eventual câte unul pentru
fiecare departament din companie sau câte unul pentru fiecare abilitate necesară într-un proiect
(poate că în departamentul de Contabilitate există persoane care vor să picteze sau echipa care se
ocupă de pregătirea meselor are în componența sa voluntari din mai multe departamente).
Participarea la un eveniment deja organizat, cum ar fi o mișcare de strângere de fonduri pentru
un centru de copii, poate avea beneficiul existenței unui ghid pentru organizare sau să aibă deja
personal alocat, astfel încât vă puteți concentra numai asupra aducerii voluntarilor la eveniment.
Solicitați ajutorul de care aveți nevoie.
6) Solicitați feedback de la voluntari după ce proiectele dvs. se finalizează. Pentru un
grup mic, este de ajuns să luați notițe. Pentru un grup mai mare, ar fi mai bine să aveți o scală de
evaluare. Luați criticile așa cum vin – da, faptul că mașina cu provizii a ajuns mai târziu a făcut
ca lucrurile să se finalizeze mai greu. Ați avut prea mulți voluntari dimineața și putini după-
amiaza. Comunicați respondenților că le apreciați contribuțiile, în așa fel încât următorul
eveniment să poată avea și mai mult succes.

6. Voluntariatul corporatist în România

Luând în considerare îmbătrânirea populației, voluntariatul corporativ devine mai

important. În câteva decenii, practica sa în România ar putea oferi o mulțime de voluntari
pensionari, încă la putere, cu venituri satisfăcătoare, cu studii superioare. Acest popor ar putea
oferi sprijin celorlalte persoane în vârstă, care, potrivit previziunilor, vor reprezenta o treime din
populație în 2050 (Sgarcitu, 2011).
Primele programe de voluntariat corporatist din România au fost dezvoltate de companii
multinaționale care au venit cu modele utilizate de alte țări. Activitățile desfășurate de angajați
au fost sezoniere și mai frecvente în timpul sărbătorilor. Ca aproape orice concept important
asimilat rapid, acest tip de voluntariat a fost inițial impus mai mult ca o tendință decât ca rezultat
al conștientizării depline a nevoilor comunității. Cu toate acestea, tot mai multe companii și-au
dat seama în timp că aceste activități ar putea aduce un capital de imagine important și au început
să dezvolte strategii și programe.
 În ceea ce privește cadrul acțiunilor de voluntariat în România, începând cu 1997 a fost
introdus conceptul de “centru de voluntariat” care acționează ca resursă în comunitate oferind
instruire și consultanță persoanelor și organizațiilor interesate de voluntariat.
În prezent există în România un număr de peste 25 de Centre de voluntariat care
acționează cel mai adesea ca un mecanism de implicare a voluntarilor în comunitate, oferind
servicii voluntarilor și instituțiilor în conformitate cu un set de standarde care adoptate de
Rețeaua Centrelor de voluntariat din România. Un aspect pozitiv îl reprezintă adoptarea acestor
standarde de către diferite structuri asociative sau instituții care implică voluntari.
Centrele de Voluntariat existente în România recrutează și formează voluntari, le prezintă
oferta de voluntariat existentă în cadrul comunității și fac recomandări de voluntari instituțiilor și
organizațiilor care au oportunități de voluntariat disponibile sau care solicită voluntari. În relația
cu organizațiile care implică voluntari, Centrele de voluntariat din țară organizeaza cursuri de
formare în managementul voluntarilor, promovează conceptul de voluntariat și bune practici în
lucrul cu voluntarii cu accent special pe recunoașterea meritelor voluntarilor și recunoașterea
competențelor dobândite. Odată cu adoptarea noii legi a voluntariatului a demarat și un proiect
colaborativ de elaborare a unui instrument de recunoaștere a competențelor dobândite de tineri în
cadrul activităților de voluntariat, proiect coordonat de structuri cu expertiză în domeniu
(Federația Volum, Ministerul Educației, Universitatea București).
În special în ultimii trei ani, mișcarea de voluntariat din România accentuează
componenta de învățare pe care tinerii o dobândesc în cadrul activităților de voluntariat în care se
implică, lucru subliniat și de noua lege a voluntariatului adoptată în anul 2014, pe care o vom
prezenta mai jos și care oferă un cadru optim implicării tinerilor în activități de voluntariat.
Resursele disponibile în România care susțin activitățile de voluntariat:
• Cadrul legislativ oferit de Legea Voluntariatului (emisă în 2001 și rectificată în 2002, 2006 și
2014).
• Peste 25 de centre de voluntariat
• Cursuri de management organizațional și managementul voluntarilor oferite prin Rețeaua
națională a Formatorilor Programului Tineret în Acțiune gestionată de ANPCDEFP.
• Organizații nonguvernamentale (asociații/fundații) și instituții publice care implică voluntari
• Programe de voluntariat internațional (ex. Serviciul European de Voluntariat prin
Erasmus +)
• Finanțări publice sau private care susțin proiecte în domeniul voluntariatului
(Erasmus +, CEE Trust, EEA Grants, Ministerul Tineretului și Sportului direct sau
prin Direcțiile Județene pentru Sport și Tineret, diverse finanțări private oferite
prin concursuri de proiecte de către fundațiile unor companii din mediul
economic, autorități la nivel local sau județean)
Odată cu profesionalizarea lucrătorilor în domeniul voluntariatului au apărut o serie de
evenimente de recunoaștere publică a contribuției voluntarilor și a organizațiilor care gestionează
programe de voluntariat:
• Săptămâna Națională a Voluntariatului (eveniment anual derulat în a treia
săptămână din luna Mai)
• Gala Națională a Voluntarilor și gale ale voluntarilor desfășurate la nivel local
• Ziua Internațională a Voluntarilor (5 decembrie)
• Ziua Internațională a Coordonatorilor de Voluntari (5 noiembrie)
Începând cu anul 2010, la inițiativa Pro Vobis a fost creată Federația Organizațiilor care
Sprijină Dezvoltarea Voluntariatului în România ca organism de reprezentare a organizațiilor
active în sfera voluntariatului.
În prezent, potrivit studiilor, voluntariatul corporativ nu este atât de răspândit în România
ca și în alte țări din lume. Mai mult, este utilizat în principal în mediul urban și pentru proiecte
locale (Centras, n.d.). Cu toate acestea, responsabilitatea socială corporativă se află pe o pantă
ascendentă în România, în special în companii renumite (Imparte.ro, 2012).
Această tendință ascendentă se datorează implicării unui număr din ce în ce mai mare de
companii, care conduc treptat la creșterea inițiativelor corporative de voluntariat. Această
categorie include companii mari de acoperire la nivel național, precum și corporații care
împrumută politici de CSR de la societățile-mamă sau identifică oportunități de voluntariat
pentru angajații lor și alocă resurse în acest scop. În plus, există și inițiative sporadice în rândul
IMM-urilor implicate anual într-o singură activitate (Marcu, 2014).
Cu toate acestea, în prezent, există puține companii care susțin voluntariatul în România.
Potrivit unui studiu privind responsabilitatea socială corporativă realizat de Centras (n.d.) din
cinci (București Ilfov, Nord-Est, Nord Vest, Vest, Centrul) din cele opt regiuni de dezvoltare din
România, doar 10,96% dintre companii sunt interesate de programe de voluntariat comunitare. În
ceea ce privește domeniul de implicare, majoritatea companiilor au optat pentru educație,
sănătate, mediu și ocuparea forței de muncă din cauza numeroaselor probleme care au fost
raportate în ultima vreme.
În România, utilizarea acestui tip de voluntariat nu este foarte ușoară din cauza lacunelor
existente în cadrul legal. În plus, legislația muncii este destul de rigidă în unele aspecte. În
general, ONG-urile și companiile operează în paralel pentru că nu se interacționează sau nu
identifică un mod comun de acțiune benefic pentru ambele părți (Federația VOLUM, 2014b).
Cu toate acestea, companiile interesate de voluntariat corporativ pot contacta organizația
neguvernamentală Pro Vobis. Având în vedere misiunea sa de a dezvolta voluntariatul în
România ca o soluție la problemele societății, Pro Vobis are ca scop deblocarea potențialului
companiilor, actorilor responsabili din comunitățile în care își desfășoară activitatea, pentru a
dezvolta în comun programe eficiente de voluntariat corporate Vobis, 2016).
Această organizație oferă o serie de servicii companiilor (Marcu, 2014):
● organizarea activităților corporative de voluntariat (în cadrul programului de lucru);
● evaluarea intereselor și consultanței angajaților pentru dezvoltarea programelor de
voluntariat în conformitate cu interesele angajaților și politica CSR a companiei;
● instruirea angajaților (voluntari, coordonatori, experți CSR) pe diferite teme: dezvoltarea
competențelor civice, managementul programelor de voluntariat în contextul CSR,
voluntariat sprijinit de angajator;
● activități non-formale și de teambuilding prin voluntariat;
● servicii de potrivire a organizațiilor sau instituțiilor care au nevoie de voluntari;
● dezvoltarea de baze de date personalizate (informative sau multimedia) pe teme de
voluntariat;
● prezentări, seminarii și conferințe pe teme de voluntariat, evenimente de cunoștințe
pentru companii care doresc să angajeze angajați în activități de voluntariat și pentru
ONG-uri care dezvoltă programe pentru aceste nevoi.
Deși în România nu există o cultură a voluntariatului corporatist și, mai ales, a
responsabilității sociale corporative, există multe premise pentru dezvoltarea sa: companii
multinaționale cu o tradiție îndelungată în dezvoltarea programelor sociale, jurnaliști interesați să
scrie despre companiile implicate în activități sociale activități, cetățeni interesați în rezolvarea
problemelor comunităților (Dobrea, 2006).
 Voluntariatul corporativ are un potențial masiv de a construi rezultate pozitive în afaceri
și de a spori moralul și păstrarea angajaților. De asemenea, produce efecte pozitive asupra ONG-
urilor și cetățenilor. Din ce în ce mai multe companii își dezvoltă afacerea, luând în considerare
contribuția sa la mediu sau la societate. În acest context, promovarea voluntariatului în rândul
angajaților companiilor devine o necesitate. Ar trebui văzută atât ca o modalitate de
implementare a responsabilității sociale corporative, cât și ca parte integrantă a strategiei de
afaceri, în special pentru creșterea loialității angajaților față de companie.
Având în vedere resursele umane, materiale și financiare implicate, voluntariatul
corporativ ar putea acoperi cererea de servicii sociale în societate. Succesul sau eșecul său
depinde de entitățile implicate (companii, ONG-uri), dar și de angajați și cetățeni. Mai mult,
cadrul legislativ, contextul economic, social și politic ar putea contribui la sensibilizarea
societății cu privire la importanța acestui tip de voluntariat.

http://bethany.ro/iasi/voluntariat-corporatist/
http://www.win-win.ro/ce-este-vsa/
http://carpevita.uvvg.ro/images/materiale_consiliere/Responsabilitatea%20sociala%20a%20indiv
idului%20-%20voluntariat.pdf