Universitatea “Romano-Germana” –Sibiu

Facultatea de Stiinte Economice

Specializare : Managementul Organizatiilor,An II

MANAGEMENTUL
ORGANIZATIILOR NON-PROFIT

Prof. indrumator: Student:

Lect.univ.dr. Liana MARCU Dobrita Mihaela

Sibiu,2018
Ca si introducere , doresc sa definesc Organizatia Non-guvernamentala, fiind reprezentata de
asociatii si fundatii.
Oganizatiile neguvernamentale sunt persoane juridice constituite de persoane fizice sau
persoane juridice care urmaresc desfasurarea unor activitati in interes general sau in interesul unor
colectivitati locale ori, dupa caz, in interesul lor personal nepatrimonial (adica non-profit sau fara
scop lucrativ).
In Romania formele juridice sub care se pot constitui organizatii neguvernamentale sunt asociatii,
fundatii ori federatii dupa cum urmeaza:

Asociatia este organizatia constituita de 3 sau mai multe persoane care, pe baza unei intelegeri,
pun in comun si fara drept de restituire contributia materiala, cunostintele sau aportul lor in munca
pentru realizarea unor activitati in interes general, comunitar sau, dupa caz, in interesul lor personal
nepatrimonial. Asociatia este expresia libertatii de asociere dar si un mijloc eficace de exercitare a
libertatii de exprimare ea permitând membrilor sa ia atitudine in chestiuni de interes public sau de
interes pentru comunitatea/grupul membrilor sai.

Fundatia este, din punct de vedere legal, subiectul de drept infiintat de una sau mai multe persoane
care constituie un patrimoniu afectat, in mod permanent si irevocabil, realizarii unui scop de interes
general sau, dupa caz, comunitar. Activul patrimonial initial al fundatiei trebuie sa includa bunuri
in natura sau in numerar, a caror valoare totala sa fie de cel putin 100 de ori salariul minim brut pe
economie, la data constituirii fundatiei.
Ca si exemplu concret , in Sibiu si judetul Sibiu , avem enumarate ONG-uri , asociatii si fundatii
, menite sa acorde un sprijin . Unele dintre ele ar fi :
 Asociația Centrul de Dezvoltare Personală și Combatere a Comportamentelor de Risc
 Asociația sibiană HTR
 Societatea Nationala de Cruce Rosie
 Asociaţia Spitalului de Psihiatrie dr.Gh.Preda Sibiu este formată din personalul spitalului,
având că scop principal îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor şi a îngrijirilor de sănătate
acordate, prin dotarea cu echipamente şi aparatură medicală, modernizarea structurilor
spitalului, pregătirea profesională a angajaţilor, promovarea sănătăţii mentale.
 Asociaţia pentru Promovarea Tenisului se constituie ca persoană juridică cu scop
nepatrimonial, având ca obiect promovarea în cadrul comunităţii a activităţilor sportive şi
sociale specifice tenisului.
 Animal Life este o asociatie mica pentru protectia animalelor si a naturii care reuseste sa
isi sustina proiectele din 2006. Inceputul a fost greu cu membri si voluntari putini dar
problemele de care ne-am lovit in fiecare zi ne-au motivat sa ne maturizam si sa actionam
 Asociatia Maini Unite- asociatie pentru care am alergat in cadrul Semimaratonului Sibiu
2016, proiectul fiind “Dam startul in viata”
 Ca orice alta organizatie, ONG-ul se analizeaza de asemenea printr-un grafic Swot:
Analiza SWOT – Strengths Weaknesses Opportunities Threats = Puncte tari Puncte
slabe Oportunităţi Ameninţări – este formularea ştiinţifică a procesului de analiză utilizat la luarea
unei decizii. Fiecare dintre noi a făcut cel puţin o dată în viaţă o analiză de tip SWOT atunci când
a avut de luat o decizie importantă.
Analiza SWOT este o tehnică ce poate fi utilizată pentru evaluarea unor produse, servicii sau
organizaţii astfel încât să fie posibilă luarea unei decizii corecte privind ce mai bună strategie de
dezvoltare.
Analiza SWOT reprezintă o modalitate foarte bună de evaluare a stării generale a unei organizaţii
astfel încât, să poată fi elaborat un plan de dezvoltare în care să se ţină cont de punctele tari ale
acesteia, să se elimine punctele slabe, să se exploateze eficient oportunităţile apărute şi care să
permită contracararea eventualelor ameninţări.
Având redefinită clar misiunea, ONG-le pot să demareze, ulterior procesul stabilirii planului
strategic. Când spunem plan strategic spunem activităţi viitoare. Însă dacă ne propunem o strategie
pe viitorii 5 ani, trebuie să privim şi înapoi la ultimii 3-5 ani. Analiza activtăţilor trecute ne arată
care au fost metodele de lucru eficiente şi care au fost activităţile de succes
În procesul de elaborare a strategiei, pe lângă paşii strict tehnici, există un moment “creativ”, în
care se implică echipa de planificare. Acest moment este dat de analiza SWOT. Participanţii la
SWOT trebuie să analizeze atât cadrul organizaţional cât şi condiţiile extrene. După elaborarea
SWOT, rezultă o serie de itemi (afirmaţii) care vor fi discutate în cadrul ONG; aceşti itemi vor fi
la rândul lor calificaţi individual. Aici intervine facilitatorul.
În urma realizării SWOT grupul care elaborează strategia trebuie să vadă dacă obiectivele pe care
şi le propune sunt în concordanţă cu misiunea anterior stabilită. Dacă nu există corelaţie se schimbă
misiunea sau obiectivele.
Obiectivele pe termen lung sau mediu trebuie să fie clare, astfel încât să existe mai multe categorii.
Planul strategic îşi propune în esenţă să demonstreze performanţa şi adaptarea la schimbările de
mediu extern în general.
Faza ultimă a planificării strategice reprezintă adoptarea de către board – Consiliul de
Administraţie – a planului strategic, plan care de fapt se încadreză, alături de alte măsuri, în
procesul de dezvoltare organizaţională.
Ca si surse de finantare pentru ONG-uri, se enumera :
 externe – sunt cele mai importante (prin programele UE); în anul 2000, 55%din finanţări
au provenit din exterior;
 locale;
 administraţia centrala;
 administraţia locala;
  mediul de afaceri;
 donatii individuale;
 activităţi economice
 cotizaţiile de membru.
Donatori externi

Strategii de asistenţă adoptate de finanţatori externi:

 în prima parte a prezenţei lor în România, donatorii au dezvoltat strategii puternic

influenţate de tradiţiile ONG din ţările de origine, doar într-o fază ulterioară acordând
atenţia necesară nevoilor locale;
 în câteva domenii de interes prioritar donatorii străini au dezvoltat ONG-ri puternice, care
sunt cu totul dependente de input - urile din străinătate;
 câţiva donatori au încercat să încurajeze cooperarea şi parteneriatul din interiorul sectorului
ONG, prin solicitări de candidaturi comune a două sau mai multe ONG în îndrumările de
finanţare.
În momentul actual, UE sprijină prin programele sale parteneriatul între ONG, urmărindu-
se crearea de parteneriate strategice între ONG-uri din aceleaşi domenii pentru a creşte
impactul proictelor asupra grupurilor ţintă.

Finantatori locali

Oferă granturi mici ONG - lor. Sunt cei mai bine plasaţi pentru a oferi granturi mici,
întrucât reacţionează mai rapid la schimbarea nevoilor la nivel local. Potenţialul lor de a contribui
la dezvoltarea sectorului este semnificativă. În acelasi timp au nevoie de o mai bună colaborare cu
donatorii străini. Se impun câteva ameliorări ale practicilor de finanţare locală, cu precădere în
domeniul transparenţei, accesibilităţii şi conflictului de interese.

Administraţia centrala

Un finanţator important al sectorului nonprofit este administraţia centrală. Aspectele

negative:

 lipsa sistemelor clare şi transparente de alocare a fondurilor şi tendinţa de a apela la relaţii

personale;
  absenţa abilităţilor şi a capacităţii de finanţare eficiente ale ministerelor;
 lipsa fondurilor destinate în principal ONG;
 absenţa sistemului de influenţare a distribuţiei strategice a fondurilor către sector.

Administraţie locala

 există cadrul juridic necesar finanţării ONG de către administraţia publică locală, dar acest lucru
nu a schimbat foarte mult situaţia observată la începutul anilor 90;
 administraţia publică locală dispune de fonduri limitate iar alocarea lor este afectată de aceleaşi
dezavantaje ca şi în cazul administraţiei centrale.
Principiile de baza ale voluntariatului
Orice persoană poate ajuta societatea prin interesele proprii, abilităţi sau învăţare, elemente ce aduc
în loc de bani, sentimente de respect şi apreciere pentru propria persoană. Voluntariatul este
valoros şi pentru beneficiile directe sau indirecte precum dezvoltarea de abilităţi, beneficii sociale,
sporirea angajabilităţii şi multe alte motive care pot interesa persoanele ce se alătură proiectelor
de voluntariat.
Există 4 caracteristici care diferenţiază voluntariatul de alte forme de implicare:

 Voluntariatul este o activitate aleasă în mod liber de fiecare persoană. E necesar ca oamenii
să poată alege dacă să se implice sau nu şi orice formă de constrângere nu e compatibilă cu
spiritul voluntariatului.
 Este o activitate în beneficiul comunităţii, a binelui comun sau a mediului, spre deosebire
de o activitate în beneficiul unui singur individ.
 Nu se beneficiază şi nici nu este aşteptată vreo remuneraţie în schimbul activităţii (excepţie
fac decontarea cheltuielilor în beneficiul activităţii cum ar fi transport şi alte materiale
folosite).
 Este o activitate organizată, sub îndrumarea unei organizaţii sau unui alt grup formal sau
informal.

Alte pricipii fundamentale ale voluntariatului care trebuie introduse în programele de

voluntariat şi comunicate personalului şi viitorilor voluntari sunt:

Diversitatea:
Voluntariatul ar trebui să fie accesibil tuturor oamenilor, indiferent de provenienţă, vârstă, rasă,
orientare sexuală, religie etc. A face pe oricine să se simtă inclus poate ajuta o mare diversitate de
persoane să se simtă implicate şi de folos. Barierele de excludere socială pot fi depăşite prin
abilităţi, experienţă, încredere şi legăturile formate în procesul de ajutor dat altora. Practicanţii din
toate domeniile pot învăţa din lucrul cu voluntari din diferite comunităţi etnice, grupuri de vârstă
şi alte sectoare demografice, care pot aduce o experienţă considerabilă şi relevantă din cultura şi
originile lor. Principiile egalităţii de şanse stau la baza încurajării diversităţii.
Reciprocitatea:
Voluntarii contribuie fără a aştepta o remuneraţie dar ar trebui să beneficieze în alte moduri în
schimbul contribuţiei lor pentru a lărgi obiectivele sociale. A-ţi face timp şi a depune efort în
voluntariat este o alegere ce trebuie privită ca o relaţie reciprocă în care voluntarul primeşte la
rândul lui. Beneficiile pe care voluntarii le au includ sentimentul de a realiza ceva ce merită,
dobândirea de abilităţi folositoare, experienţă şi cunoştinţe, socializare şi distracţie şi includerea
în activitatea organizaţiei.

Recunoaşterea:
Este esenţială existenţa unei recunoaşteri explicite a valorilor cu care voluntarii contribuie în
organizaţie, în comunitate, la economia socială şi la obiective sociale mai mari, pentru ca relaţia
dintre voluntari, organizaţii, politica şi practicile guvernamentale să fie corectă.

Ca si domenii importante de activitate ale ONG-urilor in Romania , se impart :

1. 26% - ONG active în cultură şi recreaţie;

2. 18% - servicii sociale;
3. 16% - educaţie, învăţământ, cercetare;
4. 8% - sănătate;
5. 7% - drepturile omului;
6. 5% - protecţia mediului;
7. 5% - dezvoltare economică şi domeniul social;
8. 4% - asociaţii profesionale;
9. 3% - cooperare internaţională;
10. 3% - filantropie şi voluntariat;
11. 3% - religie;
12. 2% - altele.