Asistenta sociala comunitara

ASISTENTA SOCIALA COMUNITARA

I. DEFINIRE COMUNITATE:

Comunitatea reprezinta un grup de oameni, independenti din punct de vedere social, care
participa impreuna la discutii si iau decizii impreuna si care desfasoara anumite actiuni de
definire a comunitatii in vederea protejarii membrilor sai. (Robert Bellah, et.a., Habits of the
Heart.Berkeley: University of California Press, 333.)

O comunitate reprezinta un grup de doi sau mai multi indivizi care au reusit sa accepte si sa
transceada diferentele dintre ei datorate diversitatii istoricului personal al fiecaruia (social,
spiritual, educational, etnic, economic, politic, etc). aceste procese ii determina sa comunice in
mod eficient si deschis, sa actioneze impreuna in vederea realizarii unor obiective care au fost
identificate a reprezenta binele comun. (Foundation for Community Encouragement
<http://www.ccsi.com/~jack/FCE-Described.html>)

O comunitate este formata dintr-o populatie cu capacitati de auto-gensionare relativ

independente, care rezida intr-un spatiu geografic limitat, uniti prin sentimente de unitate si inter-
dependenta. (Bryon Munon. Changing Community
Dimensions. 1968. Columbus, OH: Ohio State UniversityPress, 1.)

COMUNITATEA

Definirea termenului de comunitate comporta de cele mai multe ori doua abordari: abordarea
traditional si cea non-traditionala (Schriver, 1998). Comunitatile asa-numite traditionale sunt
orasele si satele, ca entitati geografice identificabile. Aceste comunitati sunt caracterizate prin
spatii de locuit si activitati lucrative care conduc la satisfacerea nevoilor membrilor respective
comunitati.

O definitie non-traditionala a comunitatii incorporeaza acele comunitati care nu sunt

incadrate intr-un spatiu geographic bine delimitat. Aceste comunitati le vom denumi comunitati
moderne.Membrii acestor comunitati impartasesc interese commune si pot indeplini unele functii
asemanatoare comunitatilor traditionale. O comunitate profesionala, a asistentilor sociali de
exemplu, poate sa ofere un sens de apartenenta, suport si validare a eforturilor lucrative pentru
membrii sai.

Barker (1999, p.89) utilizeaza o definitie a comunitatii care incearca sa incorporeze cele doua
tipologii mai sus prezentate. El defineste comunitatea ca “un grup de indivizi sau de familii care
impart anumite valori, servicii, institutii, interese sau proximitate geografica.”
 Definitiile traditionale ale comunitatii au in mod obisnuit cateva componente
comune. Primaeste aceea ca o comunitate ocupa in comun un spatiu fizic, avand granite definite.

O a doua componenta a definitiei este interactiunea sociala. Specialistii afirma ca

membrii unei comunitati interactioneaza altfel intre ei decat cu alti indivizi. Interactiunilor
sociale pot fi legate de activitatile lucrative, de recreere etc. in mod tipic interactiunile sunt
frecvente si sunt de tip fata in fata.

O a treia componenta a definitiilor clasice ale comunitatii este existenta unui sens al
identitatii comun. Membrii unei comunitati sunt afiliati si isi formeaza o identitate a
comunitatii. Ei vor spune cu mandrie ca sunt timisoreni, bucuresteni sau clujeni. Bineinteles ca
acest sens al identitatii este diferit de la un individ la altul. Noii veniti nu simt apartenenta la
comunitate la fel ca cei care au trait acolo intreaga lor viata.

Combinand elementele de mai sus, putem conchide ca o comunitate ocupa un anumit

spatiu fizic, bine conturat, in care rezidentii interactioneaza si iti creaza un sens al identitatii
comun. Aceste component ale definitiei sunt utile in a intelege anumite fenomene petrecute in
interiorul unie counitati. De exeplu putem intelege de ce in comunitatile traditionaliste de ce noii
veniti sunt mai greu acceptati sau de ce membrii unei comunitati mici se opun cu vehementa
includerii intr-o comunitate mai mare (satele in orasele adiacente).

II. FUNCTIILE COMUNITATII:

Ce poate face o comunitate pentru oameni? Warren (1978) a definit cinci functii pe care toate
comunitatile le au:

1.SOCIALIZAREA, definite ca transmiterea de valori, cultura, credinte si norme noilor membrii

ai comunitatii. Valorile sunt acele principia pe care grupul le considera importante. Loialitatea de
exemplu poate fi o valoare. Cultura include traditiile si obiceiurile. Sa dai buna ziua la toata
lumea este de exeplu un obicei pentru anumite comunitati rurale. Credintele sunt idei pe care
indivizii le cred a fi adevarate, fara a fi demonstrate in mod implicit. Credinta ca exista viata
dupa moarte de exemplu sau ca toti politistii sunt corupti. Normele reprezinta asteptarile
comunitatii cu privire la cum se comporta membrii ei. De exemplu, frecventarea scolii este o
norma asteptata de la toti copiii de varsta scolara.

Socializarea se realizeaza atat pe cale formala, cat si informal. Mecanismele formale include
kegi, reguli si procedure adoptate de reprezentantii legali ai comunitatii. Mecanismele informale
cuprind orice forma de interactiune, transmitere de informatii intre membrii unei comunitati,
comentarii, reactii.

2. PRODUCTIA, DISTRIBUTIA SI CONSUMUL DE BUNURI. Toate comunitatile furnizeaza

o varietate de servicii si produse consummate de rezidentii sai. Aici sunt incluse ocuintele,
mancarea, infrastructura chiar poate fi inclusa aici. Comunitatie incurajeaza si reglementeaza
constructia de spatii de locuit si spatii pentru desfasurarea activitatior comerciale. Unee
comunitati produc o vrietate mai mare de servicii si produse decat altee. Anumiti indivizi produc
aceste servicii si produse, cinsumate de alti indivizi, comunitatea fiind contextu in care acest
schimb se realizeaza.

3. CONTROL SOCIAL. Acesta implica impunerea de limitary in comportament prin creerea de

legi si regui formale prin intermediul poitiei si a ator institutii oficiale. In practica, putem afirma
ca acest control social reprezinta intarirea normelor si valorilor comunitatii pe cale formala. Pe
langa normele legale universal valabile pentru toate comunitatilor, pot exista si norme ale
consiliilor locale sau ale altor forme legal constituite de autoritate precum: nu este permisa
detinerea de caini in apartamentele dintr-un anumit oras, nu este permisa atarnarea rufelor pe
balcoanele blocurilor, etc

4. SUPORT MUTUAL. Suportul mutual se extinde de la actiuni informale, precum a da directii

strainilor, la actiuni formale, prin oferirea de servicii sociale unui anumit grup de cetateni care au
nevoie. Exemple: servicii pentru protejarea copilului neglijat si abuzat, case protejate pentru
victimele violentei domestic, grupurile de ajutor mutual pe diverse problematici.

5. PARTICIPARE. Functia de participare ofera oportunitatea rezidentilor unei comunitati

de ainteractiona cu ceilalti, in cadrul actiunilor recreative, prin conversatie, mers la biserica sau
alte forme de socializare. Bineinteles, si in acest caz, unii cetateni participa mai intens
decat ceilalti la viata sociala a comunitatii.

III. IDENTIFICAREA SISTEMELOR DE RESURSE DIN COMUNITATE :

CE ESTE UN SISTEM DE RESURSE?

 la inceput, singurul sistem de resurse care venea in sprijinul satisfacerii nevoilor indivizilor a
fost familia;

 o data cu dezvoltarea societatii a aparut si un numar mai mare de probleme => necesitatea
dezvoltarii unei retele de suport social => dezvoltarea unui sistem complex de resurse care sa
raspunda nevoilor materiale si spirituale in crestere ale societatii;

TIPURI DE SISTEME DE RESURSE:

1. Sisteme de resurse informale (naturale):

- este format din familie, prieteni, vecini, colegi de serviciu;

-suportul prin aceste retele include: suport emotional, afectiune, sfaturi, informatii, precum si
servicii propriu-zise: babysitting, ajutor in completarea de formulare, asistenta in identificarea
resurselor necesare;

 Bazandu-ne doar pe acest system de resurse informal, nu vom reusi sa

acomperim toata gama de probleme pentru ca:
 a) unele persoane ar putea sa nu aiba un system de resurse informal (persoanele noi
intr-o comunitate de exemplu);

b) unele persoane pot ezita sa ceara ajutorul prietenilor, rudelor sau vecinilor;

c) chiar daca oamenii apeleaza la acest system de resurse informal, este posibil ca
acesta sa nu le poata satisface nevoile (cazurile de criza majora in care sistemul
informal nu are resursele necesare);

2. Sisteme de resurse formale:

-include asociatii formale, organizatii infiintate pentru a promova beneficii mutuale si interese
commune ale membrilor;

-aceste sisteme pot oferi resursele in mod direct membrilor sau indirect prin negocierea cu
diferitele sisteme ale societatii;

-exemple: asociatii de proprietari, cluburi sociale, cluburi pentru tineri/ batrani, asociatii ale
persoabelor cu handicap, etc;

 factorii care pot impiedica oamenii in a beneficia de ajutor din partea sistemelor
formale sunt:

a) in unele comunitati asemenea servicii nu exista;

b) oamenii pot fi tematori in a se inscrie in asociatii/organizatii;

c) oamenii nu cunosc existenta unor asemenea sisteme formale;

d) organizatiile existente pot sa nu aiba resursele necesare pentru a oferi servicii;

3. Sisteme de resurse ale societatii:

-este construit/structurat prin intermediul legislatiei si prin activitatea voluntara a cetatenilor in

oferirea de servicii;

-exemple: spitale, directiile de asistenta sociala, biserici, etc.;

-multe din aceste sisteme au la baza fonduri colectate din taxele de stat;

-aceste sisteme de resurse sunt cele mai complexe si probabil e cel mai greu de relationat/
negociat;

-cateva din inadecventele sistemelor de resurse de societatii sunt:

a) resurse necesare pot sa nu existe sau sa fie in cantitate insuficienta pentru pentru a oferi
servicii adecvate tuturor celor care au nevoie;

b) resursele sau serviciile necesare pot sa nu fie disponibile geographic, psihologic sau
cultural celor care au nevoie;

c) resursele pot exista, dar beneficiarii sa nu stie de ele;

d) cand un beneficiar este legat de mai mult de unul dintre sistemele de resurse ale
societatii exista riscul conflictelor de interese;

e) politicile diverse ale diferitelor sisteme de resurse pot crea probleme clientilor;

IDENTIFICAREA RESURSELOR COMUNITARE:

1. Consultarea unui ghid al localitatii;

2. Dezvoltarea propriei baze de date cu resursele disponibile in comunitate; aceasta
baza de dae poate cuprinde:

a) nume, persoana de contact, adresa, telefon;

b) orarul agentiei;

c) tipurile de probleme cu care se ocupa/servicii oferite;

d) eligibilitatea: aspecte importante despre categoriile de clienti cu care se ocupa;

3. Vizarea diferitelor resurse din sistem;

IV. CE INSEAMNA O “COMUNITATE BUNA” ( Roland Warren )

- Warren considera ca o „comunitate buna” este caracterizata de urmatoarele trasaturi:

1. Relatii primare de grup

- desi modernitatea a influentat puternic racirea relatiilor interpersonale, astazi se pune accentul
tot mai mult pe reconstructia acestor relatii, in sens economic, adica pe capacitatea acestora de
aduce individului avantaje.

2. Autonomie

- conform principiului descentralizarii, orice comunitate trebuie sa fie capabila impreuna cu

autoritatiile locale sa ia singura deciziile importante care o privesc; in realitate orice comunitate
depinde de suportul financiar acordat de stat, ca institutie centrala, de evolutiile economice ale
pietelor la nivel global
3. Viabilitate

- capacitatea oamnilor la nivel local de a rezolva problemele prin actiune comuna

4. Distributia Puterii

- cu cat distributia puterii este mai larga, si cu cat participarea la nivel comunitar este
mai puternica, cu atat sansele reusitei rezolvarii unei probleme la nivel comunitar sunt
mai mici. Viabilitatea si distributia puterii sunt valori ce pot intra in conflict

5. Participare

- la toate nivelurile societatii trebuie promovata ideea de participare pentru

evitarea starilor de apatie
-

6. Gradul de atasament, de angajare fata de comunitate- atasamentul, ca si

capitalul social este un ciclu, fiind necesar intr-o prima forma pentru a facilita participarea insa
este si intarit ca rezultat al participarii; cand participarea are o finalitate pozitiva, atasamentul
creste, existand o relatie de directa proportionalitate

7. Gradul de eterogenitate-omogenitate.

- Pentru dezvoltarea unei comunitati, este indicat ca populatia sa fie omogena sau
eterogena? Indicat ar fi ca populatia sa fie eterogena, atat din punct de vedere soci-
economic, cat ti din punct de vedere etno-cultural, iar intre membrii comunitatii sa
se stabileasca relatii sociale.

8. Gradul de control pe care il detin diviziunile administrative

- Cand centrul administrativ este perceput ca fiind indepartat, este nevoie de implicarea
activa a autoritatilor locale, chiar crearea unor centre pentru intalnirile actorilor sociali
implicati

9. Masura in care conflictul este prezent in comunitate.

- Conflictul poate avea o functie importanta in rezolavrea problemelor sociale, prin

cresterea solidaritatii in interiorul unei comunitat

Ce este o “comunitatea competenta” ( Leonard Cottrell)

conceptul se refera la capacitatea comunitatilor de a rezolva probleme cu care se

confrunta: de a colabora in mod eficient la identificarea problemelor si nevoilor
comunitare
o comunitate competenta este caracterizata de un grad ridicat de implicare, colaborare
activa, constientizarea divergentelor ce pot aparea, managementul relatiilor cu
societatea, mecanisme de facilitare si stimulare a participarii.

IV. DEZVOLTARE COMUNITARA:

Domnul Profesor Dumitru Sandu spune despre DEVCOM ca este „o eticheta toleranta pentru
o familie relativ dezorganizata de practici sau modele de interventie locala care au sau tind
sa aiba ca rezultat mai binele comunitar” (Sandu,2005)

De ce o o familie relativ dezorganizata de practici sau modele de interventie locala?

Practica si interventia de tip dezvoltare comunitara nu urmeaza o reteta standard, anumiti pasi
rigizi, ci se muleaza dupa natura problemei, si mai ales dupa contextul socio-economic, contextul
istoric si geografic. Practicianul DEVCOM trebuie sa tina cont de specificitatea si caracteristicile
populatiei. Nu se pot aplica aceleasi solutii comunitare unei populatii rurale din Romania si unei
populatii rurale din Burkina Faso, desi la prima vedere sunt poate asemanatoare. De asemenea nu
se poate compara situatia societatilor post-comuniste, caracterizate de un spirit civic deficitar in
comparatie cu democratiile din Vest.

Dezvoltarea Comunitara face parte din familia schimbarilor sociale voluntare. Dezvoltarea
Comunitara are un caracter constient si voluntar prin cooperarea actorilor de la nivelul central,
local, a organizatiilor non-profit, cat mai ales prin implicarea membrilor comunitatii in derularea
programelor.

Dezvoltarea comunitara este o schimbare voluntara in, prin si pentru comunitate.

(Sandu,2004, 2005). De asemenea, pentru ca o actiune sa fie de tip comunitar, trebuie indeplinite
urmatoarele conditii: (Sandu,2005:26)

- Precizarea spatiului de desfasurare ce nu trebuie sa fie altul decat comunitatea

(„in”);

- Destinatarii acestor schimbari sunt chiar membrii comunitatii („pentru”)

- Implicarea membrilor comunitatii in toate decizionale („prin”);

Primele doua conditii sunt identice atat pentru DEVCOM cat si pentru Dezvoltarea
Comunitatii.Ultimul criteriu este cel al diferentierii intre cele doua tipuri de dezvoltare: criteriul
implicarii sau al participarii. In derularea programelor de dezvoltare economica, membrii
comunitatii nu sunt implicati, deciziile luandu-se de organismele centrale sau locale departe de
privirea si acordul cetatenilor.