ASISTENTA SOCIALA COMUNITARA

I. DEFINIRE COMUNITATE:
Comunitatea reprezinta un grup de oameni, independenti din punct de vedere social, care
participa impreuna la discutii si iau decizii impreuna si care desfasoara anumite actiuni de
definire a comunitatii in vederea protejarii membrilor sai. (Robert Bellah, et.a., Habits of the
Heart. Berkeley: University of California Press, 333.)

O comunitate reprezinta un grup de doi sau mai multi indivizi care au reusit sa accepte si sa
transceada diferentele dintre ei datorate diversitatii istoricului personal al fiecaruia (social,
spiritual, educational, etnic, economic, politic, etc). aceste procese ii determina sa comunice in
mod eficient si deschis, sa actioneze impreuna in vederea realizarii unor obiective care au fost
identificate a reprezenta binele comun. (Foundation for Community Encouragement
<http://www.ccsi.com/~jack/FCE-Described.html>)

O comunitate este formata dintr-o populatie cu capacitati de auto-gensionare relativ

independente, care rezida intr-un spatiu geografic limitat, uniti prin sentimente de unitate si
inter-dependenta. (Bryon Munon. Changing Community Dimensions. 1968. Columbus, OH:
Ohio State University Press, 1.)

COMUNITATEA
Definirea termenului de comunitate comporta de cele mai multe ori doua abordari: abordarea
traditional si cea non-traditionala (Schriver, 1998). Comunitatile asa-numite traditionale sunt
orasele si satele, ca entitati geografice identificabile. Aceste comunitati sunt caracterizate prin
spatii de locuit si activitati lucrative care conduc la satisfacerea nevoilor membrilor respective
comunitati.
O definitie non-traditionala a comunitatii incorporeaza acele comunitati care nu sunt
incadrate intr-un spatiu geographic bine delimitat. Aceste comunitati le vom denumi comunitati
moderne. Membrii acestor comunitati impartasesc interese commune si pot indeplini unele
functii asemanatoare comunitatilor traditionale. O comunitate profesionala, a asistentilor sociali
de exemplu, poate sa ofere un sens de apartenenta, suport si validare a eforturilor lucrative
pentru membrii sai.
Barker (1999, p.89) utilizeaza o definitie a comunitatii care incearca sa incorporeze cele doua
tipologii mai sus prezentate. El defineste comunitatea ca un grup de indivizi sau de familii care
impart anumite valori, servicii, institutii, interese sau proximitate geografica.
Definitiile traditionale ale comunitatii au in mod obisnuit cateva componente comune.
Prima este aceea ca o comunitate ocupa in comun un spatiu fizic, avand granite definite.
O a doua componenta a definitiei este interactiunea sociala. Specialistii afirma ca
membrii unei comunitati interactioneaza altfel intre ei decat cu alti indivizi. Interactiunilor sociale
pot fi legate de activitatile lucrative, de recreere etc. in mod tipic interactiunile sunt frecvente si
sunt de tip fata in fata.
O a treia componenta a definitiilor clasice ale comunitatii este existenta unui sens al
identitatii comun. Membrii unei comunitati sunt afiliati si isi formeaza o identitate a comunitatii. Ei
vor spune cu mandrie ca sunt timisoreni, bucuresteni sau clujeni. Bineinteles ca acest sens al
identitatii este diferit de la un individ la altul. Noii veniti nu simt apartenenta la comunitate la fel
ca cei care au trait acolo intreaga lor viata.
Combinand elementele de mai sus, putem conchide ca o comunitate ocupa un anumit
spatiu fizic, bine conturat, in care rezidentii interactioneaza si iti creaza un sens al identitatii
comun. Aceste component ale definitiei sunt utile in a intelege anumite fenomene petrecute in
interiorul unie counitati. De exeplu putem intelege de ce in comunitatile traditionaliste de ce noii
veniti sunt mai greu acceptati sau de ce membrii unei comunitati mici se opun cu vehementa
includerii intr-o comunitate mai mare (satele in orasele adiacente).

II. FUNCTIILE COMUNITATII:

Ce poate face o comunitate pentru oameni? Warren (1978) a definit cinci functii pe care toate
comunitatile le au:
1.SOCIALIZAREA, definite ca transmiterea de valori, cultura, credinte si norme noilor membrii ai
comunitatii. Valorile sunt acele principia pe care grupul le considera importante. Loialitatea de
exemplu poate fi o valoare. Cultura include traditiile si obiceiurile. Sa dai buna ziua la toata
lumea este de exeplu un obicei pentru anumite comunitati rurale. Credintele sunt idei pe care
indivizii le cred a fi adevarate, fara a fi demonstrate in mod implicit. Credinta ca exista viata
dupa moarte de exemplu sau ca toti politistii sunt corupti. Normele reprezinta asteptarile
comunitatii cu privire la cum se comporta membrii ei. De exemplu, frecventarea scolii este o
norma asteptata de la toti copiii de varsta scolara.
Socializarea se realizeaza atat pe cale formala, cat si informal. Mecanismele formale include
kegi, reguli si procedure adoptate de reprezentantii legali ai comunitatii. Mecanismele informale
cuprind orice forma de interactiune, transmitere de informatii intre membrii unei comunitati,
comentarii, reactii.
2. PRODUCTIA, DISTRIBUTIA SI CONSUMUL DE BUNURI. Toate comunitatile furnizeaza o
varietate de servicii si produse consummate de rezidentii sai. Aici sunt incluse ocuintele,
mancarea, infrastructura chiar poate fi inclusa aici. Comunitatie incurajeaza si reglementeaza
constructia de spatii de locuit si spatii pentru desfasurarea activitatior comerciale. Unee
comunitati produc o vrietate mai mare de servicii si produse decat altee. Anumiti indivizi produc
aceste servicii si produse, cinsumate de alti indivizi, comunitatea fiind contextu in care acest
schimb se realizeaza.
3. CONTROL SOCIAL. Acesta implica impunerea de limitary in comportament prin creerea de
legi si regui formale prin intermediul poitiei si a ator institutii oficiale. In practica, putem afirma
ca acest control social reprezinta intarirea normelor si valorilor comunitatii pe cale formala. Pe
langa normele legale universal valabile pentru toate comunitatilor, pot exista si norme ale
consiliilor locale sau ale altor forme legal constituite de autoritate precum: nu este permisa
detinerea de caini in apartamentele dintr-un anumit oras, nu este permisa atarnarea rufelor pe
balcoanele blocurilor, etc
4. SUPORT MUTUAL. Suportul mutual se extinde de la actiuni informale, precum a da directii
strainilor, la actiuni formale, prin oferirea de servicii sociale unui anumit grup de cetateni care au
nevoie. Exemple: servicii pentru protejarea copilului neglijat si abuzat, case protejate pentru
victimele violentei domestic, grupurile de ajutor mutual pe diverse problematici.
5. PARTICIPARE. Functia de participare ofera oportunitatea rezidentilor unei comunitati de a
interactiona cu ceilalti, in cadrul actiunilor recreative, prin conversatie, mers la biserica sau alte
forme de socializare. Bineinteles, si in acest caz, unii cetateni participa mai intens decat ceilalti
la viata sociala a comunitatii.

III. IDENTIFICAREA SISTEMELOR DE RESURSE DIN COMUNITATE :

CE ESTE UN SISTEM DE RESURSE?

la nceput, singurul sistem de resurse care venea n sprijinul satisfacerii nevoilor indivizilor a
fost familia;
o dat cu dezvoltarea societii a aprut i un numr mai mare de probleme => necesitatea
dezvoltrii unei reele de suport social => dezvoltarea unui sistem complex de resurse care s
rspund nevoilor materiale i spirituale n cretere ale societii;
TIPURI DE SISTEME DE RESURSE:
1. Sisteme de resurse informale (naturale):

- este format din familie, prieteni, vecini, colegi de serviciu;

-suportul prin aceste reele include: suport emoional, afeciune, sfaturi, informaii, precum i
servicii propriu-zise: babysitting, ajutor n completarea de formulare, asisten n identificarea
resurselor necesare;
Bazndu-ne doar pe acest system de resurse informal, nu vom reusi s acomperim
toat gama de probleme pentru c:
a) unele persoane ar putea s nu aib un system de resurse informal (persoanele
noi intr-o comunitate de exemplu);
b) unele persoane pot ezita s cear ajutorul prietenilor, rudelor sau vecinilor;
c) chiar dac oamenii apeleaz la acest system de resurse informal, este posibil ca
acesta s nu le poat satisface nevoile (cazurile de criz major n care sistemul
informal nu are resursele necesare);

2. Sisteme de resurse formale:

-include asociaii formale, organizaii nfiinate pentru a promova beneficii mutuale i interese
commune ale membrilor;
-aceste sisteme pot oferi resursele n mod direct membrilor sau indirect prin negocierea cu
diferitele sisteme ale societii;
-exemple: asociaii de proprietari, cluburi sociale, cluburi pentru tineri/ btrni, asociaii ale
persoabelor cu handicap, etc;
factorii care pot mpiedica oamenii n a beneficia de ajutor din partea sistemelor formale
sunt:
a) n unele comuniti asemenea servicii nu exist;
b) oamenii pot fi temtori n a se nscrie n asociaii/organizaii;
c) oamenii nu cunosc existena unor asemenea sisteme formale;
d) organizaiile existente pot s nu aib resursele necesare pentru a oferi servicii;

3. Sisteme de resurse ale societii:

-este construit/structurat prin intermediul legislaiei i prin activitatea voluntar a cetenilor n
oferirea de servicii;
-exemple: spitale, directiile de asisten social, biserici, etc.;
-multe din aceste sisteme au la baz fonduri colectate din taxele de stat;
-aceste sisteme de resurse sunt cele mai complexe i probabil e cel mai greu de relaionat/
negociat;
-cteva din inadecvenele sistemelor de resurse de societii sunt:
a) resurse necesare pot s nu existe sau s fie n cantitate insuficient pentru pentru a
oferi servicii adecvate tuturor celor care au nevoie;
b) resursele sau serviciile necesare pot s nu fie disponibile geographic, psihologic sau
cultural celor care au nevoie;
c) resursele pot exista, dar beneficiarii s nu tie de ele;
d) cnd un beneficiar este legat de mai mult de unul dintre sistemele de resurse ale
societii exist riscul conflictelor de interese;
e) politicile diverse ale diferitelor sisteme de resurse pot crea probleme clienilor;

IDENTIFICAREA RESURSELOR COMUNITARE:

1. Consultarea unui ghid al localitii;
2. Dezvoltarea propriei baze de date cu resursele disponibile n comunitate; aceast baz
de dae poate cuprinde:
a) nume, persoan de contact, adres, telefon;
b) orarul ageniei;
c) tipurile de probleme cu care se ocup/servicii oferite;
d) eligibilitatea: aspecte importante despre categoriile de clieni cu care se ocup;
3. Vizarea diferitelor resurse din sistem;

IV. CE INSEAMNA O COMUNITATE BUNA ( Roland Warren )

- Warren consider c o comunitate bun este caracterizat de urmtoarele trsturi:

1. Relaii primare de grup

- dei modernitatea a influenat puternic rcirea relaiilor interpersonale, astzi se pune accentul
tot mai mult pe reconstrucia acestor relaii, n sens economic, adic pe capacitatea acestora de
aduce individului avantaje.
 2. Autonomie
- conform principiului descentralizrii, orice comunitate trebuie s fie capabil mpreun cu
autoritiile locale s ia singur deciziile importante care o privesc; n realitate orice comunitate
depinde de suportul financiar acordat de stat, ca instituie central, de evoluiile economice ale
pieelor la nivel global

3. Viabilitate
- capacitatea oamnilor la nivel local de a rezolva problemele prin aciune comun

4. Distribuia Puterii
- cu ct distribuia puterii este mai larg, i cu ct participarea la nivel comunitar este mai

puternic, cu att ansele reuitei rezolvrii unei probleme la nivel comunitar sunt mai mici.

Viabilitatea i distribuia puterii sunt valori ce pot intra n conflict

5. Participare
- la toate nivelurile societii trebuie promovata ideea de participare pentru evitarea
strilor de apatie
-
6. Gradul de ataament, de angajare fa de comunitate
- ataamentul, ca i capitalul social este un ciclu, fiind necesar ntr-o prim form pentru a

facilita participarea ns este i ntrit ca rezultat al participrii; cnd participarea are o finalitate

pozitiv, ataamentul crete, existnd o relaie de direct proporionalitate

7. Gradul de eterogenitate-omogenitate.

- Pentru dezvoltarea unei comuniti, este indicat ca populaia s fie omogen sau eterogen?

Indicat ar fi ca populaia s fie eterogen, att din punct de vedere soci-economic, ct i din

punct de vedere etno-cultural, iar ntre membrii comunitii s se stabileasc relaii sociale.

8. Gradul de control pe care l dein diviziunile administrative

- Cnd centrul administrativ este perceput ca fiind ndeprtat, este nevoie de implicarea activ a

autoritilor locale, chiar crearea unor centre pentru ntlnirile actorilor sociali implicai

9. Msura n care conflictul este prezent n comunitate.

- Conflictul poate avea o funcie important n rezolavrea problemelor sociale, prin creterea

solidaritii n interiorul unei comuniti

 Ce este o comunitatea competent ( Leonard Cottrell)

- conceptul se refer la capacitatea comunitilor de a rezolva probleme cu care se

confrunt: de a colabora n mod eficient la identificarea problemelor i nevoilor comunitare
- o comunitate competent este caracterizat de un grad ridicat de implicare, colaborare
activ, contientizarea divergenelor ce pot aprea, managementul relaiilor cu societatea,
mecanisme de facilitare i stimulare a participrii.

IV. DEZVOLTARE COMUNITARA:

Domnul Profesor Dumitru Sandu spune despre DEVCOM c este o etichet tolerant
pentru o familie relativ dezorganizat de practici sau modele de intervenie local care au
sau tind s aib ca rezultat mai binele comunitar (Sandu,2005)

De ce o o familie relativ dezorganizat de practici sau modele de intervenie local?

Practica i intervenia de tip dezvoltare comunitar nu urmeaz o reet standard,
anumii pai rigizi, ci se muleaz dup natura problemei, i mai ales dup contextul socio-
economic, contextul istoric i geografic. Practicianul DEVCOM trebuie s in cont de
specificitatea i caracteristicile populaiei. Nu se pot aplica aceleai soluii comunitare unei
populaii rurale din Romnia i unei populaii rurale din Burkina Faso, dei la prima vedere sunt
poate asemntoare. De asemenea nu se poate compara situaia societilor post-comuniste,
caracterizate de un spirit civic deficitar n comparaie cu democraiile din Vest.

Dezvoltarea Comunitar face parte din familia schimbrilor sociale voluntare.

Dezvoltarea Comunitar are un caracter contient i voluntar prin cooperarea actorilor de la
nivelul central, local, a organizaiilor non-profit, ct mai ales prin implicarea membrilor
comunitii n derularea programelor.

Dezvoltarea comunitar este o schimbare voluntar n, prin i pentru comunitate.

(Sandu,2004, 2005). De asemenea, pentru ca o aciune s fie de tip comunitar, trebuie
ndeplinite urmtoarele condiii: (Sandu,2005:26)
- Precizarea spaiului de desfurare ce nu trebuie s fie altul dect comunitatea
(n);
- Destinatarii acestor schimbri sunt chiar membrii comunitii (pentru)
- Implicarea membrilor comunitii n toate decizionale (prin);

Primele dou condiii sunt identice att pentru DEVCOM ct i pentru Dezvoltarea
Comunitii. Ultimul criteriu este cel al diferenierii ntre cele dou tipuri de dezvoltare: criteriul
implicrii sau al participrii. n derularea programelor de dezvoltare economic, membrii
comunitii nu sunt implicai, deciziile lundu-se de organismele centrale sau locale departe de
privirea i acordul cetenilor.