Univestitatea Babes-Bolyai Facultatea de Stiinte Politice si Administrative Curs post-universitar de Dezvoltare Comunitara

Dezvoltare comunitara
Intre teorie si practica Studiu de caz comunitate rurala din Transilvania

Catrinel Grigorovici (Boldor)

Iulie 2006

Parabola bicicletei este un simbol al dezvoltrii: dezechilibrul se transform n echilibru numai prin micare, pedalnd aceast biciclet tot mai tare Proverb Romania, ca si alte tari din Europa de Est are un nivel scazut al capitalului social, ca urmare a distrugerii sistematice a societatii civile si a proprietatii private. Valori si norme ca incredere, transparenta, reciprocitate si participare au fost continuu subminate. Acest fapt este reflectat in pasivitatea oamenilor, in incapacitatea lor de a-si exprima optiunile si de a participa la activitati de interes comun. Pornind de la aceste cosiderate observate de ARDC (Asociatia Romana de Dezvoltare Comunitara) intr-un studiu publicat in 2003, am hotarat sa testez in mediul rural romanesc teoria dezvoltarii comunitare. Mai precis, sa conduc o comunitate rurala din Ardeal spre dezvoltarea unui Plan stategic si sa verific sau sa infirm teoria dezvoltarii comunitare. Comunitatea asupra caruia ne-am concetrat a prezentat o serie de caracteristici predefinite: Parte a unui plan regional de dezvoltare (Autostrada Transilvania) Populatie cu varsta relativ tanara (respectiv numar de copii) Distanta fata de oras Access la mijloace de comunicare (internet ; telefon ; radio ; televizor) Access usor in comunitate.

Initial, am pornit acest studiu in paralel pe 2 comunitati care prezentau caracteristicle mai sus mentinate. Pe parcursul demersului, am realizat ca una dintre cele 2 comunitati nu exista un interes real al comunitatii pentru dezvoltare. Intrigile si conflictele personale din interiorul comunitatii au facut imposibila munca de facilitare pentru a realiza acest studiu practic. Principalele probleme adresate in comunitatea care face obiectul acestui studiu au fost : Lipsa se initiativa civica

Absenta grupurilor de initiativa si a liderilor informali Lipsa de cooperare intre memebrii comunitatii Discriminarea si marginalizarea populatiilor de alta etnie decat majoritate. (in acest caz este vorba despre etnicii rromi, care reprezinta 5% din populatia satului).

Teoria ne recomanda sa intervenim in comunitati mici, unde e mai usor de interactionat cu oamenii si de a-i atrage in activitatile comunitare. Comunitatea noastra este o comunitate de marime medie, aproximativ 500 de locuitori. E nevoie de o abordare diversa si flexibila. Aceasta teorema a facilitarii comunitare s-a confirmat si in practica. Este imposibil sa iti atingi obictivele de facilitator comunitar daca adopti o pozitie inflexibila si constanta. Facilitatorii comunitari trebuie sa beneficieze de formari pentru a putea sprijini interventia, in special transformarea grupurilor de initiativa in organizatii comunitare acolo unde e novoie. E important sa oferi support constant comunitatilor in care s-a intervenit, astfel incat sa creasca sustenabilitatea procesului initiat in repsectivele comunitati. In planificarea actiunilor menite sa promoveze dialogul interetnic, bunele practici au un rol important. Conceptul de facilitator comunitar este recent n Romnia i a aprut ca urmare a programelor de dezvoltare local prin care se intenioneaz o implicare activ n viaa comunitii, n procesul decizional i n rezolvarea problemelor comunitii. Dezvoltarea local are ca principal punct de plecare existena iniiativelor locale i a responsabilitii comunitii de a contribui la binele comunitar. Cum este i firesc ntr-o democraia real, iniiativele locale trebuie s vin din snul comunitilor, trebuie s fie acceptate de ntrega comunitate, de administraia public i nu n ultimul rnd s fie implementare cu sprijinul localnicilor i al autoritilor. Rolul facilitatorului n acest context este dublu: pe de o parte, el sprijin comunitile locale n vederea identificrii i rezolvrii problemelor cu care se confrunt indivizii sau anumite grupuri din comunitate, iar pe de alt parte, el este persoan-resurs pentru comunitate. Din experiena altor organizaii neguvernamentale, relaia facilitator comunitate este una problematic. De cele mai multe ori, facilitatorii ori ajung s se implice foarte mult n viaa comunitii i i asum multe activiti i sarcini care urmau s se deruleze cu

sprijinul cetenilor i al administraiei, ori se ajunge la situaia n care acetia sunt respini de comunitate i nu sunt recunoscui. Idealul este undeva la mijoc. Pentru a evita cele dou situaii, recomandm facilitatorilor s lucreze cu grupuri restrnse, pe probleme specifice i s nu se raporteze, cel puin la nceput, la ntrega comunitate. Pe de alt parte, este necesar crearea unui grup de initiativ care sa sprijine si s se implice n rezolvarea problemelor comunitaii. De asemenea, facilitatorul comunitar trebuie s fie diplomat, s dein instrumente de comunicare, s aib abiliti de formator i s fie pregtit teoretic n domeniul n care activeaz, n funcie de problema comunitii pe care va dori s o abordeze. In ceea ce priveste Fisa de post a unui facilitator comunitar trebuie sa cuprinda urmatoarele sarcini: Identific liderii i formeaz grupurile de iniiativa locala Impreun cu aceste grupuri de initiativa, identifica problemele cu care se confrunt localitatea. Susine i stimuleaz crearea unui cadru de aciune favorabil demarrii iniiativelor locale. Implica liderii formali i informali n acest proces. Identific i mobilizeaz resursele din comunitate (ceteni interesai, administraia public locala, organizatii neguvernamentale i ali factori de interes) Ii asum rolul de coordonator a celor mai importante activiti din cadrul proiectului (organizarea ntalniri publice, organizare seminarii de informare, etc) Modereaza posibile conflicte care pot aparea pe parcursul procesului intre actorii implicati in rezolvarea problemei Se documenteaza asupra problemei si a rezolvarii acesteia Promoveaza actiunile grupului local de initiativa si pstreaza legtura cu organizatia care a initiat proiectul. Pe de alt parte, n de facilitatori comunitari este bine, cel puin la nceput, s nu ne propunem s rezolvam problemele abstracte, de anvergur cum ar fi, de exemplu, realizarea unei strategii locale de dezvoltare. Cu toate acestea, in demersul nostru am realizat tocmai un plan de dezvoltare strategica intr-o comunitate rurala din Transilvania. Dupa cum am

mentinat in introducere, acest demers a avut succes doar in una ditre cele 2 comunitati. Poate ca am dorit sa realizam prea mult intr-un interval prea scurt. Exercitiul nostru a inceput cu un nivel faptic, de implicarea a cetatenilor in rezolvarea unei probleme: amenjarea domeniului public, amenjarea i ntreinerea spaiul verde din comunitate si de identificarea nevoilor specifice. Intreaga practica a avut la baza o serie de premise teoretice din comunicarea sociala. Astfel, exista mai multe categorii de comunicare sociala, grupate in funcie de numrul participanilor i tipul de relaie dintre ei : comunicarea intrapersonal, interpersonala, de grup, publica si de masa. Comunicarea in grup prezinta si o serie de avantaje, observate atat in practica, cat si in teorie. Primul dintre acestea este timpul. Raportat la timp, munca individual este mult superioar pentru c nu exist probleme de coordonare a eforturilor cu ale altora. Individul nu trebuie s asculte informaii pe care deja le tie, nu trebuie s testeze climatul grupului nainte de a-i aduce contribuia i nu exist riscul de a-i vedea multiplicat efortul personal. Al doilea dezavantaj este presiunea grupului. Tendina de a lua decizii mai riscante n grup poate fi un fenomen de nedorit. Relaia psihologic de grup poate conduce la adoptarea de decizii mediocre. Nu in ultimul rand, a vorbi mai degrab dect a aciona si in multe situaii grupurile acioneaz mai puin. Astfel, unele grupuri tind s discute aproape orice problem dar nu rezolv nici una. La baza actiunilor de dezvoltare comunitara derulate a stat modul in care definim si intelegem dezvoltarea comunitara. Pentru noi o comunitate dezvoltata este in primul rand o comunitata proactiva, cu oameni pregatiti sa actioneze pentru binele comunitatii. Este o comunitate in care oamenii indraznesc si reusesc sa controleze si sa imbunatateasca propria viata, o comunitate unde oamenii sunt un partener real si capabil atat pentru administratia publica locala cat si pentru alte institutii ce deruleaza programme de dezvoltare.. Dezvoltarea unei comunitati este asigurata atunci cand membrii comunitatii: au incredere in ei insisi si in ceilalti; se simt capabili sa intervina; isi asuma responsabilitatea in rezolvarea propriilor probleme;

au initiativa in rezolvarea problemelor; coopereaza in rezolvarea problemelor locale. exista un spirit comunitar/ atasament al cetatenilor fata de comunitate.

Toate acstea sunt elemente care permit unei comunitati sa caute si sa provoace oportunitatile de dezvoltare. Ele definesc o comunitate puternica, activa, unita si perseverenta, elemente care ii pot asigura reusita in toate problemele abordate. Scopul ultim al dezvoltarii comunitare, indiferent de problema pe care se centreaza, este crearea unor capacitati locale si organizarea locala astfel incit comunitatea sa dobindeasca puterea de a-si identifica, analiza si rezolva problemele fara nici o interventie din afara. Premise ale dezvoltarii comunitare de la care am pornit in realizarea acetei lucrari: 1. in comunitate exista un grup de oameni interesati sa isi assume un rol activ in imbunatatirea vietii din propria comunitate. 2. in comunitate exista probleme care pot fi rezolvate prin utilizarea resurselor locale. Pentru noi dezvoltarea comunitara este un proces prin care, uneori cu ajutorul unui facilitator, o comunitate isi identifica anumite probleme prioritare si se implica in rezolvarea lor folosind preponderent resurse interne. Acest proces se construieste in jurul unor lideri ai comunitatii (formali sau informali) si eventual al unui grup comunitar de initiativa.

Intelegerea si descrierea comunitatii: trasaturile care fac o anumita comunitate unica, identificare resurselor existente (in special cele legate de potentialul uman), identificarea punctelor tari si slabe ale unei comunitati, precum si evaluarea nevoilor comunitatii - se realizeaza in mod participativ implicand pe cat posibil toate categoriile din comunitate (inclusiv cele care in mod traditional sunt mai putin "auzite"). Din acest motiv, la bazadezvoltarii planului strategic a stat o harta a resurselor realizata de catre comunitate, printr-un efort colectiv extraordinar. Liderii informali au avut un rol deosebit de important in acest proces pentru a mobiliza restul cetatenilor. Strategiile pentru rezolvarea problemelor

comunitare - in acest caz accentul este pus pe utilizarea creativa a ceea ce exista dar si pe identificarea metodelor princ are in comunitate pot fi atrase resurse din afara. Analiza SWOT a desprins urmatoarele concluzii : Puncte forte:

Satul este situat strategic langa municipiul resedinta de judet al unei regiuni bogate. Aeroportul international, autostrada si reteaua de cale ferata permit deschiderea atat spre pietele europene cat si spre alte regiuni ale tari. Frumusetile naturale ale regiuni resprezinta avantaje care pot fi exploatate. Forta de munca bine calificata si accesibila la costuri relativ scazute. Populatia, incluzand tineretul, care este hotarata sa imbunatateasca situatia prezenta. O administrare receptiva si deschisa noilor idei; O zona nepoluata cu surse de apa de o buna calitate.

Puncte slabe:

Comunitatea nu are o viziune clara asupra viitorului industrial sau turistic al zonei. De asemenea nu dispune nici de capitalul necesar modernizarii infrastructurilor imbatranite, drumuri catre orasele din jur.

Comunicarea este deficitara intre toti cei implicati in activitatile locale. Grupul minoritar rrom este total exclus din activitatile comunitatii.

Nu exista suficiente oportunitati pentru tineret. Scoala nu dispune de biblioteca si punctul sanitar se confrunta cu lipsuri in domeniul dotarilor si spatiilor. Lipsesc spatiile pentru intalniri ale comunitatii (caminul cultural).

Oportunitati:

Calitatea buna a solului adecvata practicarii agriculturii Proiectul Autostrada Transilvania crearea unui numar mare de locuri de munce si cresterea capacitaiilor fortei de munce locale Stabilirea unui dialog interetnic;

Amenintari:

Exodul membrilor comunitatii: muncitorii calificati pleaca in vest; tineretul emigreaza in strainatate;

Lipsa institutiilor de invatamant liceal;

Participantii au fost incurajati sa viseze despre viitorul lor oras. Si astfel s-a format planul strategic de dezvoltare al satului. Proiectul planului strategic de dezvoltare socio-economic al satului nostru, a fost elaborat in cadrul programului de practica. Activitile de pregtire si de planificare strategic sau desfurat pe parcursul urmtoarelor etape: - in prima zi, n incinta primariei s-a desfasurat un sondaj de opinie. dupa 2 saptamani proiectul Planului Strategic a fost aprobat la sedina Grupului local de initiativa, la care au participat 50 de membrii. Responsabil de implementarea planului de aciuni de dezvoltare strategic este Grupul local de initiativa. La procesul de evaluare a implementrii a planului strategic i introducerii ajustrilor de rigoare din au fost implicai: 1. primar 2. secretara consiliului local 3. invatator 5. economist 6. proprietar magazi ABC din sat 7. fost presedinte CAP

La acesti 7 membrii de baza, s-au adaugat pe parcursul procesului tot mai multi membrii din comunitate. Prima dintre intrebarile formulate pentru a pune la punct Planul de Dezvoltare Strategica a fost Cum s contribuim la dezvoltarea economic local? La baza sta valorificarea resurselor locale si atragerea firmelor cu potenial economic avansat pe satului sau comunei. Proiectul Autostrata Transilvania este unul dintre cele mai importante proiecte de investii din zona, creaaza un numar mare de locuri de munca si flux de bani in localitate

prin exproprierea terenurilor. Intrebarea numarul 2, care a fost formulata a fost Cum sa contribuim la dezvoltarea infrastructurii sociale si serviciilor publice? principalele scopuri enuntate au fost : 1. Asigurarea cu ap potabil 2. Elaborarea unui sistem eficient de salubrizare 3. Asfaltarea principalei cai de acces in localitate 4. Reamenajarea caminului cultural (spatiul verde din jurul caminului a fost amenajat de catre localnici cu ocazia primei intalniri a grupului de initiativa). Pe parcursul acestei lucrari am incercat sa realizam o analiza comparativa intre partea teoretica si cea practica a muncii in comunitate. Am parcurs o serie de pasi. Primul a fost sa realizam o harta a resuselor din comuntate. A urmat un model de mobilizare, ocazie cu care s-a realizat amenajarea unui spatiu de recreere. Scopul final a fost sa conducem comunitatea spre dezvoltarea unui plan stategic. Cea mai importanta realizare a fost ca s-a format un grup local de initiativa, care a strans si mobilizat intreaga comunitate in jurul sau. Una dintre cele mai importante concluzii ale acestui studiu a fost necesitatea existentei unei comunicari directe cu toti beneficiarii si o noua abordare privind interventia in comunitati, pe baza unei cunoasteri aprofundate a caracteristicilor, nevoilor si problemelor fiecarui grup etnic beneficiar. De asemenea este nevoie de parteneriate durabile si de noi proiecte construite si adresandu-se nevoilor locale. Pentru a avea sanse de reusita acest plan dezvoltat la nivel local trebuie se devina un model si pentru alte proiect dezvoltate in alte comunitati.

Bibliografie Chambers, R. (1993). Challenging the professions: Frontiers for rural development. London: Intermediate Technology Publications. Gladwell, Malcom (2005) The Tipping Point How little things can make a big difference Tancu Magda, Iacob Sorina, Toth Cosmin (2004) Cercetare sociologic n dou asociaii de locatari din Bucureti, (Sociological Research in Two Inhabitants Associations in Bucharest), SOCIOLOGIE ROMNEASC, 2004, II, 1, 79-100. Vasile Miftode, Daniela Nacu, Stefan Cojocaru, Antonio Sandu (2005), Dezvoltarea

comunitatilor etno-culturale Integrare europeana si interculturalitate, Editura Lumen.s Articole: Nicki Stanton - Comunicarea David Kolb Invatarea expereintiala Matthew Miles Invatarea in grupuri de lucru Asociatia Pro Democratia - Cine se teme de democratie Siteuri:
www.dezvoltarecomunitara.ro www.ardc.ro www.civitas.ro www.fndc.ro