Modele de Dezvoltare Comunitara Adaptate Comunitatilor Rurale Din Romania

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România 1
Modele de dezvoltare comunitară

adaptate comunităţilor rurale din Romania
Coordonator
prof.univ.dr. Romulus Dabu
Doctorand
prof. consilier Vasile Deac
București, 2009
Universitatea din București / Facultatea de Sociologie și Asistență Socială / Școala Doctorală Teză de doctorat
“Din punctul de vedere umanitar

dezvoltarea comunitară poate fi
considerată ca o căutare a comunităţii, a
ajutorului reciproc şi a susţinerii sociale,
ca eliberarea omului prins într-o
societate alienată, represivă,
individualistă şi bazată pe competiţie.”
(Hubert Capfens, 1997)
Cuprins
I. Introducere 5
II. Perspectiva sociologică asupra dezvoltării comunitare 8
Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social 9
Factorii acțiunii sociale 12
Definirea dezvoltării comunitare 14
• Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară 14
• Teorii ale dezvoltării comunitare 22
III. Capitalul social – elementul central al dezvoltării comunitare 26
1.Definirea capitalului social 27
2.Capital uman / capital social 30
3.Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social 31
4.Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară 34
5.Capitalul social al comunităţii Rurale din România 36
IV. Dezvoltarea comunitară – proces planificat de intervenție în comunitate 39
Dezvoltarea comunitară – evoluţie şi intervenţie 40
Valori şi principii ale dezvoltării comunitare 40
Etapele procesului de dezvoltare comunitară 41
Metodele de intervenție specifice fiecărei etape 45
Metode de intervenţie specifice dezvoltării comunitare 48
Metode de intervenție – prezentare 48
Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare 49
Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară 53
V. Modele de dezvoltare comunitară
implementate in comunitățile rurale din Romania 54
Nevoia de modele 56
Modelul în dezvoltarea comunitară 59
Modele de dezvoltare comunitară implementate în România 62
RuralNet – standard in dezvoltarea comunitara 62
Modele de dezvoltare comunitară aplicate în România 64

1. Organizarea comunitară / Community Organisng 64
2. Programul FRDS – Grupul de Iniţiativă Locală 69
3. Şcoala Comunitară Activă 72
4. Teatru Comunitar/ Teatru Forum 76
5. Organizaţia comunitară locală 78
6. ADL - Agentul de Dezvoltare Locală 80
7. Modelul reţelelor comunitare 83
8. Forumul comunitar 86
9. TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate 88
10. Comitetul Filantropic 90
11. Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională 92
12. Modelul LEADR – Grupul de Acţiune Locală – GAL 94
13. Parteneriatul Public – Privat 97
14. Matricea comunitară – cunoaștere,
comunicare și acțiune comună în satul contemporan 99
15. Catalyse 101
16. PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv 103
Alte modele de dezvoltare comunitară 112
Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi 113
Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară 115
VI. Un model integrat de dezvoltare comunitară
bazat pe creșterea capitalului social 117
VII. Aplicații și cercetări practice care susțin propunerea de model 125
Implementarea modelului PACA 126
EuDiS-Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat. 172
VIII. Concluzii 177
Bibliografie 182
Anexe 196
Tablă de abrevieri 221
I - Introducere
Începând cu anii post decembrie 1989, odată cu efortul de dezvoltare și schimbare

a ruralului din România, asistăm la o „modă” a intervenţiei la nivel comunitar, la o
multitudine de specialişti în diverse domenii ale socialului care au dezvoltat sau adaptat
(importat) o serie de modele şi metode de intervenţie cu scopul declarat al dezvoltării
comunității rurale, acoperind o arie larga de domenii specifice acestui demers, o multitudine
de domenii „la modă” atât din perspectiva programelor de dezvoltare, dar mai ales din
perspectiva finanțatorilor. Ca să amintim doar o parte dintre acestea domenii / modele de
intervenție, putem trece în revistă următoarele aspecte:
• dezvoltare socială1 - intervențiile planificate de dezvoltare la nivelul socialului, cu
referire mai ales la domeniul serviciilor sociale.
• dezvoltare comunitară2 - abordarea deciziilor privind dezvoltarea și transferul acestora
la nivel comunitar și aspectul important al participării cetățenilor la deciziile privind
dezvoltarea comunității.
1
”Orientare a unei țări, regiuni, comunități sau instituții spre realizarea unei stări dezirabile, stabilită ca un obiectiv de
realizat pentru un proces planificat în timp, printr-un set de acțiuni conjugate. .... este caracterizată prin punerea soluțiilor
problemelor sociale ca obiectiv al dezvoltării, asociate cu strategii, planuri și programe de acțiune colectivă” - Zanfir, C.,
Stoica, L.G., Stănculescu, S.M. - Proiectarea dezvoltării sociale, MHO, București, 2007.
2
”dezvoltarea comunitară participativă este procesul prin care actorii interesați influențează și distribuie
controlul asupra inițiativelor de dezvoltare și deciziilor și cu privire la resursele care le afectează” - Banca
Mondială 2006.
• organizare comunitară – este o abordare pe termen lung în care oamenii afectați de

anumite probleme sunt sprijiniți în identificarea acestora și a soluțiilor pentru
rezolvarea lor (http://www.marininstitute.org/action_packs/community_org.htm)
• dezvoltare economică locala – crearea de structuri economice sustenabile la nivel
local;
• dezvoltare durabilă3 - are in vedere planificarea pe termen lung a resurselor
comunitare;
• dezvoltare rurală – pune in discuție aspectele de dezvoltare și modernizare a spațiului
rural corelate cu integrarea în Politica Agrară Comunitară (la nivel European) și pe
problemele de păstrare a specificului comunităților rurale românești;
• construcție rurală – dezvoltarea aspectelor legate de modernizarea spațiului rural și
reducerea decalajelor de infrastructură dintre rural și urban;
• dezvoltare regională – presupune o abordare la nivel regional sau microregional a
dezvoltării fiind corelată mai ales cu tendința de structurare regională în interiorul
Uniunii Europene și de dezvoltare a acestor regiuni pentru reducerea decalajelor dintre
ele;
• dezvoltare strategică – abordarea pe termen lung a dezvoltării cu realizarea de planuri
și strategii de dezvoltare;
• facilitare comunitară4 - intervenție planificată și structurată de sprijin pentru inițierea
unui proces de dezvoltare la nivel comunitar.
• etc.
Graniţele dintre aceste domenii sunt foarte vagi iar modelele dezvoltate se
suprapun sau acoperă mai multe domenii de activitate sau de interes. Există totuşi elemente
distincte care pot face o diferenţă între unul sau altul dintre domeniile de acţiune, pot pune sau
propune o ordine documentată științific în formele variate de intervenție sau pot plasa un
anumit model de intervenție preponderent spre un domeniu sau altul al socialului.
3
”Dezvoltarea care răspunde nevoilor prezentului, fără a compromite capacitatea generațiilor viitoare de a-și satisface
propriile nevoi” - Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005 (citat din Gro
Harlem, Raportul Our common future - 1987)
4
”facilitarea comunitară, o expresie care nu a intrat în vocabularul social și care este destul de recentă din punct
de vedere juridic” - Sandu, D. (Coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007.
Această distincție între domenii și arii specifice de acțiune mi se pare foarte

importantă în contextul în care putem vorbi de o modă a tipurilor de intervenție la nivelul
socialului rural, intervenții care pot avea impact pozitiv în transformarea comunității rurale
sau pot fi doar rezultatul și tendința unor oportunități financiare. În condițiile în care
intervenția în comunitate este finanțată din fonduri externe comunității și chiar planificată
extern, mi se pare foarte importantă delimitarea între domeniile de intervenție, delimitare
realizată la nivelul științei sociologiei, pentru că am văzut în ultima perioadă cum modele de
intervenție specific de dezvoltare comunitară erau descrise ca fiind modele de dezvoltare
durabilă sau proiecte de infrastructură (construcție comunitară) care ar intra mai degrabă sub
incidența dezvoltării rurale sau dezvoltării locale sunt descrise ca proiecte de dezvoltare
comunitară.
Toate aceste concepte formează la nivelul practicii un amalgam pe care doar o

analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un demers coerent, demers
pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera dezvoltare la nivelul
spațiului social în comunitățile rurale din România.
II – Perspectiva sociologică asupra

dezvoltării comunitare
Cuprinsul capitolului
- Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social

- Factorii acțiunii sociale
- Definirea dezvoltării comunitare
• Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară
• Teorii ale dezvoltării comunitare
Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social
Chiar dacă vom aloca acest capitol, în întregime, conceptului de dezvoltare

comunitară, capitol în care plecând de la diversele abordări teoretice legate de dezvoltarea
comunitară vom încerca să definim un domeniu specific și distinct al științei sociologice, am
considerat oportun să plec de la a integra cele două concepte cheie ale lucrării: dezvoltarea
comunitară și capitalul social – teoriei sociologice asupra realității sociale. Realitatea socială
este una complexă și greu de abordat holistic, chiar și atunci când plecăm de la întrebarea
firească „Ce scop are ceea ce întreprindem?”. Dacă ne propunem să descriem aprofundat și
sistematic un fenomen, aplicăm o strategie distinctă de cea impusă de atingerea scopului
explicației cauzale.5 Intenția acestui capitol este de a pleca de la o teorie sociologică generală
pentru a integra acesteia diferitele domenii și concepte despre care am amintit în introducere,
de a face legătura între teoria sociologică necesară să pună ordine în interiorul lor și modelele
sociologice analizate pe parcursul lucrării.
Chiar dacă, în momentul de față, la nivelul școlilor dezvoltate în spectrul

socialului (și aici vorbim în principal de școala americană) putem găsi domenii foarte
distincte, precum dezvoltarea rurală, domenii care au rangul de discipline, realitatea
românească impune încă o integrare a acestor domenii demersului sociologic, demers care are
destulă rigoare pentru a le sprijini să se dezvolte – eventual ca discipline distincte, care pe
lângă abordările teoretice, acumulează și o bază de modele aplicabile realității sociale.
În acest sens, lucrarea de față se raportează, în principal la câteva domenii principale

de acțiune – direct legate de specificul ariei abordate:
 demersul sociologic
 dezvoltarea spațiului rural
 dezvoltarea comunitară
domenii pe care le abordează doar pentru a face distincția privind dezvoltarea comunitară ca
domeniu specific al științei socialului, domeniu ce are ca element central capitalul social.
5
Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licență în domeniul științelor socioumane, București, Comunicare.ro,
2007
Dezvoltarea comunitară este strâns corelată cu ideea de dezvoltare, idee care a rezultat în
primul rând dintr-o metaforă, identificând societatea cu un organism viu care se transformă
conform unui proces de maturizare progresivă, atingând treptat o stare de modernitate.6
Dezvoltarea comunitară a parcurs un istoric destul de interesant, odată plecând de la diversele
forme de dezvoltare bazate pe diferitele forme de capital (economică, socială, ecologică,
comunitară); aceste concepte sunt dezvoltate ulterior în conținutul lucrării; iar în al doilea
rând, de la conceptul de strategie operativă7 și ajungând la a fi domeniu de acțiune care
cunoaște o mare dezvoltare mai ales în Canada și SUA și în ultimii ani și în Europa.
Deci, pe parcursul tezei ne vom concentra pe următoarele aspecte specifice,

aspecte care devin obiectivele științifice ale tezei:
 vom defini dezvoltarea comunitară ca un sub domeniu specific ce are situat central
conceptul de capital social și de a integra acest domeniu științei sociologice, care
poate oferi teoria, explicațiile și instrumentele necesare abordării realității sociale din
perspectivă comunitară.
 vom identifica acele modele de intervenție care au fost implementate în mediul rural
din România, modele care au o componentă importantă privind creșterea capitalului
social. În cea mai mare parte dintre modele am avut o contribuție directă în
implementarea lor în diverse programe de dezvoltare comunitară;
 vom face o analiză a acestor modele plecând de la teoria sociologică bazată pe
elementele realității și evoluției sociale; mai ales din această perspectivă a participării
lor la creșterea capitalului social al comunității, oferind o imagine sau chiar o
măsură a modului în care aceste modele generează dezvoltare comunitară sau sunt
doar modele care îmbunătățesc infrastructura, un anumit serviciu social specific sau
creează un alt tip de dezvoltare la nivelul comunității. Măsura modului în care
modelele participă la creșterea capitalului social va avea la bază analiza elementelor
6
Larouse, Dicționar de Sociologie, Universul Enciclopedic, București 1996 (p. 84)
7
Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005 -
Dezvoltarea comunitară (engl. community development). Strategie operativă menită să realizeze schimbarea
constructivă la nivelul comunității și care are drept obiective: 1) creșterea sentimentului de coeziune socială; 2)
sensibilizarea cetățenilor privind cele mai importante probleme ale comunității; 3) utilizarea competențelor
profesioniștilor pentru a intensifica participarea civică, cooperarea voluntară și întrajutorarea; 4) stimularea
capacității liderilor locali; 5) coordonarea dintre servicii, grupuri de opinie, grupuri sociale (Zani, Palmonari: 71-
72)
principale ale realități sociale, plecând de la faptele sociale înseși și până la

fenomenele sociale complexe legate de implicarea actorilor sociali.
 vom structura o explicație teoretică – bazată pe practica dezvoltării comunitare
prezentate, explicație care să justifice abordarea restrânsă a dezvoltării comunitare în
jurul conceptului de capital social în dauna unei abordări generale a dezvoltării
comunitare8, abordare care interferă cu alte domenii ale realității sociale mai mult sau
mai puțin îndepărtate de știința sociologică.
8
calitatea vieţii este conectată la multe arii de mare interes, cum ar fi cele ale bunăstării, dezvoltării umane,
capital social, calitatea societăţii, excluziune/incluziune socială. Nu este vorba numai de rezultate, deoarece
ele sunt afectate de diferitele opţiuni ale oamenilor, ci şi de capacitatea de a le obţine, de oportunităţile
existente. Totuşi, tocmai aici este sesizată o dificultate majoră căreia cercetarea trebuie să îi facă faţă. Este vorba
de conectarea resurselor la rezultate – Ioan Mărginean, Modelul social românesc din perspectiva calității vieții
populației, http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf.
Factorii acțiunii sociale
Lucrarea va avea în vedere o succesiune de factori ai acțiunii sociale comunitare pe

care o sa-i avem în vedere în demersul viitor, aceștia vor fi:
- Organizațiile și instituțiile ca instrumente ale dezvoltării. Criza eficienței acțiunii

sociale a instituțiilor corelată cu creșterea amplorii altor tipuri de organizații
(organizațiile neguvernamentale și cele economice)9 necesită o atenție ridicată legată
de participarea lor la procesul dezvoltării comunitare atât ca inițiatoare de proces cât
și ca agenți ai schimbării sociale.
- Comunitatea abordată nu atât din perspectiva evoluției acesteia cât mai ales din
perspectiva implicării ei în procesul de schimbare socială analizând fenomene sociale
precum: informarea, consultarea, participarea şi implicarea membrilor comunităţii; și
din perspectiva simţului de proprietate asupra acţiunilor şi rezultatelor acestor
acțiuni măsurat la membrii comunității;
- Procesele sociale generate la nivelul comunității – aceste procese pot genera ele
însele schimbarea pozitivă și dezvoltarea socială; dezvoltare văzută ca orientare a unei
comunități spre realizarea unei stări dezirabile10. Importanța acestei abordări diferite
de abordarea tradițională este focusul pe soluționarea problemelor sociale ca obiective
ale dezvoltării sociale și având ca o caracteristică generală asocierea cu un plan
strategic de acțiune colectivă.
- Metodele și instrumentele specifice sociologiei și dezvoltării comunitare aplicate în

inițierea și derularea acestui proces comunitar. Pe lângă metodele și instrumentele
clasice utilizate în sociologie (care au central operaționalizarea conceptului supus
9
Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale,
Bucuresti, MHO, 2007
10
Zanfir, C., (coord.), Stoica, L.G., (coord.), Stănculescu, M.S., (coord.), Proiectarea dezvoltării sociale,
Bucuresti, MHO, 2007
analizei sociologice) sunt integrate și metode moderne specifice acțiunii și intervenției

comunitare.
- Fenomenele sociale care pot fi asociate cu dezvoltarea sau cu frânarea acesteia – un

accent deosebit se pune pe reducerea disparităților atât între comunități și regiuni dar,
mai ales, în interiorul comunităților, între diferitele grupuri sociale. Aceste fenomene
sociale fac distincția între o comunitate care se dezvoltă și o comunitate ce stagnează
sau regresează: obiceiurile tradiționale care adună oamenii și îi fac să interacționeze
pot crea dezvoltare sau pot genera închiderea grupurilor; segregarea, marginalizarea,
discriminarea generează subgrupuri sociale deviante sau delincvente.
Toate aceste elemente ale realității sociale sunt raportate pe parcursul tezei la
spațiul comunitar și cu precădere la cel rural și din această interacțiune, teza își propune să
genereze o structură care să poată fi în același timp:
- Cadru de analiză a dezvoltării comunitare
- Generator de modele practice aplicabile și adaptabile comunităților rurale.
Definirea dezvoltării comunitare
Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară
Dezvoltarea comunitară este un concept relativ nou care tinde să se afirme din ce
în ce mai mult în spaţiul ştiinţelor socio-umane ridicând tot mai multe pretenţii la gradul de
disciplină de sine stătătoare care abordează un domeniu distinct al spaţiului socio-uman.
Dezvoltarea comunitară se remarcă odată cu trecerea de la comunitarismul

socialist la comunitarismul modern – bazat pe modernizare şi participare la nivel local.
Baza comunitarismului modern este cetăţeanul, sau după cum îl numeşte Ralf Dahrendorf,
unul din teoreticienii principali ai principiului societăţii civile: cetăţeanul public, individul
participant la treburile obşteşti. “Societatea civilă este societatea “citizen”-ilor (a cetăţenilor
publici), care au drepturi, care îşi asumă obligaţiile şi care se comportă în mod civic şi
civilizat unii cu alţii. Este o astfel de societate, care tinde la aceea ca nimeni să nu fie exclus şi
care asigură membrilor săi sentimentul de apartenenţă şi constituţia libertăţii.”
Cătălin Zamfir (2007) consideră că „preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a

apărut masiv în cazul ţărilor sever şi cronic subdezvoltate, în care fragilitatea sistemului
economic creează sistematic un deficit de oportunităţi unui segment majoritar al comunităţii
de a se integra într-un proces global de dezvoltare.” Programele de dezvoltare comunitară sunt
cele care au avantajul de a:
 activa comunităţile marginalizate
 reduce costurile pentru mobilizarea resurselor locale inclusiv a resursei umane
voluntare11
11
Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iaşi, 2007.
Dezvoltarea comunitară îşi pune baza şi se construieşte ca demers ştiinţific pe cei

doi piloni principali care sunt valoarea comunităţii şi noţiunea dezvoltării12. Pentru prima
dată în istoria abordării dezvoltării, Ernst F. Schumacher (1966) susţine că “dezvoltarea nu
începe de la bunuri, ci de la oameni, de la educaţia, organizarea şi disciplina oamenilor. Fără
aceşti trei factori orice resursă rămâne doar o posibilitate goală, ascunsă, neutilizată.”
Această nouă abordare şi „apropiere” a dezvoltării de factorul uman duce la

schimbarea însăşi a accentului pe care cade conceptul de dezvoltare; când abordăm termenul
de dezvoltare în aria dezvoltării comunitare, avem în vedere dezvoltarea mai degrabă ca
generator al schimbărilor pozitive la nivelul comunităţii şi nu limitat, ca rezultat al acestor
schimbărilor introduse în comunitate.
Având în vedere că perspectiva abordării pe care o vom avea în cadrul acestui

material este una, mai degrabă, venită dinspre practica dezvoltării comunitare, dar cu o
necesitate destul de mare de restrângere a domeniului perceput ca dezvoltare comunitară în
demersurile aceste practici (mai ales din România), dezvoltarea va fi abordată mai degrabă un
proces planificat, derulat pe termen lung, proces care propune introducerea de schimbări
pozitive la nivelul comunităţii. Iată câteva idei care vin în sprijinul acestei abordări a
dezvoltării comunitare:
 este în continuă evoluţie nevoia de schimbare la nivelul comunității,

 schimbarea pozitivă are loc incremental, în interiorul procesului de schimbare a
comunităţii,
 odată o schimbare pozitivă introdusă în interiorul unei comunităţi, ar fi neplăcut ca
aceasta să revină la starea inițială,
 schimbarea pozitivă este un proces care necesită stimulare şi direcţionare - realizate cu
un efort susţinut şi conştient,
 pe parcursul acestui efort conştient de direcționare, facem permanent apel la o
teorie/model al dezvoltării,
12
Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development Partnership Building în central
and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea formatorilor”, februarie 2002
 în fiecare etapă, comunitatea este în configurare şi fără o experienţă anterioară,

 comunitatea operează permanent un proces de învăţare,
 reuşita procesului poate fi evaluată doar în termeni de judecată a persoanelor din
interiorul comunităţii,
 rezultatele se aşteaptă să fie mai degrabă pozitive decât negative şi sunt evaluate
inclusiv la nivel de costuri.
În acest sens, dezvoltarea, văzută din perspectiva introducerii unei schimbări pozitive la
nivelul comunităţii, poate comporta cel puțin 2 perspective:
 Dezvoltarea comunitară ca rezultat – o comunitate evaluată ca nedezvoltată sau în

curs de dezvoltare ajunge să devină comunitate dezvoltată – aspect care interesează
mai puțin dezvoltarea comunitară ca domeniu de intervenţie şi analiză - şi doar în
măsura în care prin comunitate dezvoltată avem în vedere caracteristicile unei
comunități dezvoltate prezentate în pagina următoare;
 Dezvoltarea comunitară ca proces – procesul planificat de intervenţie conştientă

asupra comunităţii, proces care urmăreşte introducerea de schimbări pozitive pentru
creşterea capitalului social al comunităţii (concept care va fi analizat ulterior în cadrul
lucrării, fiind elementul central al acesteia).
În concluzie, vom înţelege dezvoltarea comunitară ca proces care propune o

intervenţie conştientă şi planificată care are drept rezultate creşterea capitalului social al
comunității şi dezvoltarea comunităţii (comunitatea dezvoltată).
În acest moment al demersului mai avem de definit cel de-al doilea pilon al
conceptului de dezvoltare comunitară – comunitatea.
Dacă începem analiza evoluției comunități rurale de la primele comunităţi umane,

atunci putem vorbi despre clanuri, triburi sau hoardele primitive întemeiate pe structuri
familiale largi; grupuri de rudenie în care endogamia era garantul solidarităţii grupului.
Sociologul german F. Tönnies în Gemeinschaft und Gesellschaft: pornind de la cele trei tipuri
de relaţii familiale (adică de rudenie) – maternă, conjugală şi fraternă – conturează cele trei
tipuri de comunități umane: rudenia sau comunitatea de sânge, vecinătatea sau comunitatea
spaţială şi prietenia sau comunitatea spirituală. În viziunea lui Tönnies, sociologia „pură” este
sociologia formelor pure de socialitate iar demersul ei este de tip deductiv. Principalele „forme„ ale
acestei sociologii sunt «societatea» şi «comunitatea».
Primele teorii structurate legate de comunitatea rurală au apărut în SUA şi sunt destul
de recente relativ la accepţiunea actuală a dezvoltării comunitare. Una dintre definiţiile
comunităţii este dată de sociologul C.J.Galpin (1918) care, încercând să contureze o relaţie a
comunităţilor rurale le definește pe acestea ca fiind „arii comerciale şi de servicii construite
în jurul unui centru al satului.”13
După primele apariţii ale conceptului un important pas în dezvoltarea lui a fost preluarea în
discursul politic american ca un ideal de organizare sau ca „agendă comunitariană”.14
Comunitatea este un concept destul de generos, concept despre care Salaman (1974)
„consideră că absenţa unui acord sociologic cu privire la acest concept se datorează tocmai
importanţei sale”15.
Comunitatea este un concept care ne poate oferi anumite limite de înţelegere doar dacă îl
asociem cu alte concepte:
Comunitatea locala – propune și identitatea și unitatea administrativă (satul, comuna),
Comunitatea rurală – propune un anumit stil de viaţă și un mediu specific,
Comunitatea creştină – se raportează la o religie,
Comunitatea Yahoo – propune un mediu specific, virtual de acţiune,
şi exemplele pot continua
13
Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acţiune. Literatără de bază şi comentarii critice, New York:
Association Press, 1959.
14
Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open University Press, 1994.
15
Zanfir, C., Stănescu, S., coord. Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iaşi, 2007.
Comunitatea, în abordarea dezvoltării comunitare este una delimitata geografic

(comunitatea locală sau vecinătăţile) şi care îndeplinește cele cinci funcţii propuse de
sociologul american Roland L. Warren:
- Funcţia de socializare,
- Funcţia prosperităţii economice,
- Funcţia de participare socială,
- Funcţia de control social,
- Funcţia de sprijin reciproc.
Dacă acceptăm că dezvoltarea comunitară este un proces complex de intervenție

care are ca rezultat dezvoltarea comunităţi, următorul pas este acela de a defini caracteristicile
după care putem evalua o comunitate ca fiind dezvoltată sau nedezvoltată. O listă a acestor
caracteristici ar fi destul de largă; cele prezente cu cea mai mare frecvenţă în literatura de
specialitate sunt:
 Conştientizarea identităţii comune,
 Nivelul socializării pe baza valorilor proprii,
 Gradul asigurării subzistenţei membrilor,
 Nivelul utilizării şi dezvoltării resurselor proprii,
 Participarea activă la formularea, implementarea şi respectarea regulilor comunităţii,
 Existența controlului comunitar,
 Comunitatea este solidară cu membri,
 Funcţionarea “transferului activ” la nivelul comunităţii.
Comunitatea rurală, conceptul de bază – alături de dezvoltarea comunitară – pe

care îl abordează lucrarea este un compus al conceptului de comunitate și conceptului de
spațiu rural. Definirea spațiului rural face o referire la spațiul social în care relaționează
indivizii, unde își au locul de rezidență sau locul de muncă. Deși distincția nu este una stric
sociologică (I. Mihăiescu, 2003), ruralul se referă la comunități mici ca număr și densitate a
populației și la o complexitate funcțională redusă16.
16
Bădescu, I., (coord), Cucu-Oancea, O., Dicționar de sociologie rurală, București, Mica Valahie, 2005.
Daca abordăm problema apropiind-o de specificul comunității rurale românești în

context european, putem constata că în România procesul de rurbanizare17 nu a avut succes în
perioada comunistă și că pentru perioada pe care noi o avem în vedere din perspectiva
demersurilor de dezvoltare comunitară, în România vorbim de aproximativ 50% populație
trăind intr-un rural aproape agrar, cu puține modernizării în ultimii ani.
Pe parcursul lucrării vom avea în vedere comunitatea rurală în cele mai multe
cazuri cu referire la sat – privit drept comunitate teritorială specifică spațiului rural și în foarte
puține cazuri conceptul de comună – ca spațiu administrativ teritorial. Am propus această
abordare în concordanță cu ceea ce R. Mucchielli consideră ca fiind principala caracteristică a
satului, pe care îl definește ca o unitate teritorială de dimensiuni mici care favorizează
intercunoașterea membrilor și valorilor și normelor grupurilor particulare. O altă caracteristică
a spațiului rural pe care o surprinde Mucchielli și pe care o considerăm specifică și spațului
18
rural românesc este mediul natural în care oamenii trăiesc și strânsa legătură dintre mediu
și om, legătură care generează o relație aparte și un sentiment de apartenență la mediul
natural.
Dezvoltarea comunitară a început mai degrabă ca o practică în cadrul

programelor comunitare aplicate mediului rural, însă orice practică are nevoie:
 de teoria care să-i furnizeze un ghid al comportamentelor specifice în situații cat mai
specifice,
 de un set de modele fie ele şi de intervenţie.
Primele funcții ale dezvoltării comunitare ca teorie au fost acelea de a oferii practicienilor
norme şi prescripţii de acțiune şi modele de intervenţie la nivel comunitar.
James B. Cook consideră că dezvoltarea comunitară are următoarele caracteristici19:
 elementul central, unitatea centrală de analiză este ceea ce numim “comunitate”;
17
„Creșterea urbanului nu se face exclusiv prin avsorțția ruralului către aglumerația urbană, ci si prin dezvoltarea
ruralului pe orizontală prin extensiuni diseminate” - Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee,
1976, Paris, Edition du Seuil.
18
Mucchielli, R., Psycho-sociologie d’une commune rurale, Paris, EME-LT, 1976
19
Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society, Fall 1975
 schimbările produse la nivelul comunităţii sunt ireversibile. Dacă comunitatea este

abordată ca sistem în care este introdusă o schimbare, nu mai avem posibilitatea de a
reveni la starea iniţială a sistemului;
 foloseşte profesionişti plătiţi;
 este iniţiată de organizaţii, instituţii sau agenţii exterioare comunităţii;
 subliniază importanţa participării publice;
 participarea are scopul creşterii capacităţii de auto-susţinere (self-help);
 creşte ponderea democraţiei participative ca modalitate de luare a deciziei la nivelul
comunităţii;
 foloseşte o abordare holistă;
Teoria dezvoltării comunitare – ca domeniu specific al sociologiei - nu se poate

compara cu teoriile disciplinelor de bază din domeniul soci-uman (sociologie și asistență
socială – discipline în care își are rădăcinile - ori psihologie, politologie, economie,
management etc. - discipline din care împrumută), aceasta fiind o teorie în dezvoltare care
împrumută permanent din teoriile disciplinelor de bază. Într-un sens real, cele mai teoretice
dezvoltări ale acestor discipline de bază formează un rezervor pentru teoria dezvoltării
comunitare care s-a dezvoltat mai degrabă ca o necesitate de intervenţie practică.20
Teoreticienii dezvoltării comunitare nu pot să reinventeze roata şi de aceea, spre

exemplu, sociologia și asistența socială au ajuns la stadii avansate privind cercetarea
intervenția în comunitate – ca realitate socială și dezvoltarea comunitară împrumută toate
metodele și tehnicile acestora; sau dacă pentru comunitatea rurală în dezvoltare principala
abordare este dezvoltarea economică locală, teoreticienii dezvoltării comunitare se vor duce la
cea mai potrivită teorie economică şi o vor adapta la realitatea comunităţii rurale.21
20
James B. Cook, Community development theory.
21
Edwards, Clark. "The Political Economy of Rural Development: Theoretical Perspectives," American Journal of
Agriculture Economics.
Funcţiile dezvoltării comunitare

• funcţia descriptivă – descrie fapte, fenomene şi procese la nivelul socialului
comunitar.
• funcţia analitic – explicativă – explica fenomenele şi procesele comunitare
• funcţia predictivă – poate face analize de tipul cauză – efect.
• funcţia euristică – oferă modele de învăţare
• dezvoltarea comunitară, fiind în perioada de construcţie teoretică încă nu şi-a
dezvoltat latura prescriptivă şi proiectivă.
În concluzie, abordarea pe care o propunem pentru conceptul de dezvoltare

comunitară este una care face distincția clară între:
 dezvoltarea comunității – ca rezultat – care se poate face prin demersuri și intervenții
specifice şi altor domenii (proiecte de infrastructură și investiții – dezvoltare locală;
intervenții în agricultură – dezvoltare rurală; crearea de servicii sociale – dezvoltare
locală) și care până la urmă poate duce la acea comunitate dezvoltată tocmai din
perspectiva acelor aspecte amintite; şi
 dezvoltarea comunitară – care este un proces planificat de intervenție la nivelul unei
comunități care vizează specific creșterea capitalului social al acesteia. Acest tip de
intervenție poate folosi drept instrumente proiectele de infrastructură sau poate avea
rezultate privind infrastructura, serviciile sociale locale sau agricultura dar scopul final
al intervenţiei este creșterea capitalului social al comunității (ori al unuia dintre
elementele capitalului social).
Vom aprecia intervențiile care au rezultate specifice în ceea ce privește

dezvoltarea unei comunități pentru că rezultatele sunt foarte importante în orice proces de
dezvoltare comunitară, dar vom considera ca fiind intervenții de dezvoltare comunitară
doar pe acelea care urmăresc creșterea capitalului social al comunității, acest demers putând
atrage numeroase critici mai ales din partea cercetătorilor socialului care abordează
dezvoltarea comunitară în sensul larg al oricărei intervenții cu rezultate pozitive în
comunitate.
Teorii ale dezvoltării comunitare
Teoria funcţionalistă asupra dezvoltării comunitare

Acceptând teoria funcţionalistă a sociologului american Roland L. Warren,22
considerăm comunitatea ca fiind o formaţiune socială, ce îndeplineşte cele cinci funcţii
prezentate mai jos:
 Funcţia de socializare, prin care comunitatea transferă membrilor săi anumite valori,
principii şi standarde;
 Funcţia prosperităţii economice, prin care comunitatea asigură membrilor săi
posibilitatea unei existenţe sigure;
 Funcţia de participare socială, care satisface necesitatea generală a unei vieţi sociale în
cadrul comunităţii;
 Funcţia de control social, care cere respectarea şi promovarea valorilor, principiilor şi
standardelor comunităţii impuse în cadrul normelor;
 Funcţia de sprijin reciproc, membrii comunităţii realizează sarcini ce sunt prea mari
sau prea urgente pentru a fi îndeplinite de o singură persoană.
După Warren aceste cinci funcţii se regăsesc satisfăcute la orice comunitate de la cătun până
la metropole, fie în mod formal, fie în mod informal.
Dacă facem o analiză a comunităţii rurale românești, plecând de la teoria lui Warren,
vom constata că o comunitate are nevoie de intervenţie, de tip proces de dezvoltare
comunitară, oridecâteori una dintre aceste funcții este „subdimensionată” la nivelul
comunităţii.
22
Warren, Roland. The Community în America. 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978
Teoria sistemelor sociale

Comunitatea se comportă ca un sistem şi are caracteristicile unui sistem social.
Foarte multe teorii tratează comunitatea ca un organism natural care este un subiect de drept
natural.23 Teoriile dezvoltării comunitare fac analiza asupra comunităţii din perspectiva unui
sistem convenţional format din oameni care au angajamente şi interacţiuni regulate.
Comunitatea ca forma particulară a unui sistem social distinge următoarele caracteristici24:
 Oamenii implicaţi în acest sistem – comunitatea – oferă un sens şi o recunoaştere a

relaţiilor şi ariei comune de interes împreună cu ceilalţi membrii ai comunităţii;
 Comunitatea ca sistem are longevitate, continuitate şi durează în timp;
 Operaţiile din cadrul comunității depind considerabil de cooperarea voluntară, cu un
minim de uz al sancţiunilor şi coerciţiei;
 Comunitatea este un sistem multifuncţional. Sistemul produce multe lucruri pe
diversele dimensiuni ale interacţiunii;
 Comunitatea este un sistem complex, dinamic şi suficient de larg pentru ca relaţiile
instrumentale să predomine;
 Elementul geografic este cel mai adesea folosit pentru definirea graniţelor comunităţii
ca sistem.
Abordarea holistică a comunităţii

Dezvoltarea comunitară nu poate aborda comunitatea decât ca un întreg integrat la
rândul său în structuri societale extinse. Fiecare element al comunităţii şi al evoluţiei acesteia
este văzut permanent în contextul totalităţii.25
23
Plato. „The Republic of Plato”. Translated with introduction and notes by Francis MacDonald Cornford. New York:
Oxford University Press, 1945
24
Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development Society, Fall 1975
25
Ogilvy, J. Many Dimensional Man. New York: Harper Colophon Books, 1979.
Teoria stadiilor dezvoltării bazate pe forme de capital - justificarea istorică a dezvoltării

comunitare 26
Istoric vorbind, fiecărui stadiu de dezvoltare a umanităţii îi putem asocia un model

de dezvoltare care are central o forma de capital pe care pune accentul.
a) Stadiul dezvoltării economice – centrat pe capitalul economic/financiar. În momentul

în care putem să vorbim de societatea modernă, nici o formă de dezvoltare umană nu poate
începe fără a pleca de la dezvoltarea economică centrată pe acumularea masivă şi haotică de
capital. Acest lucru poate fi observat ca urmare a schimbărilor sociale majore şi a revoluţiilor
– în România de după ’89 a început o goană masivă după acumularea de capital financiar,
societățile comerciale înregistrând profituri de 300% pe lună.
Odată cu satisfacerea nevoilor de bază şi acumularea de capital, creşte presiunea

socială a celor care nu reuşesc să intre pe acest trend al acumulărilor financiare, presiune care
ar putea fi definită ca presiune pentru servicii sociale, pentru grija faţă de semeni şi investiţia
în resursa umană – ducând evoluţia către o altă formă de dezvoltare umană – dezvoltarea
socială.
b) Stadiul dezvoltării sociale – bazat pe capitalul uman – pune accent pe dezvoltarea

resursei umane, şi pe grija faţă de semeni. Investițiile majore se regăsesc în serviciile sociale
şi în formarea – dezvoltarea personală a indivizilor.
c) Stadiul dezvoltării durabile – bazat pe capitalul natural – societăţile umane consumă o

mare parte din energia lor pentru a proteja mediul şi a-şi proteja resursele naturale disponibile
pentru a asigura şi generaţiile viitoare. Acest stadiu al dezvoltării umane, a adus ceea ce se
cheamă conceptul de globalizare. Protecţia naturii şi a mediului nu poate fi asigurată decât cu
presiuni globale, înţelegeri şi acorduri globale.
26
Clasificarea este preluată în prezentările realizate de Nicolae Cuta în cadrul cursurilor de Dezvoltare
comunitară pe care le-a dezvoltat pentru diferite organizaţii şi instituţii din Romania şi Europa.
d) Stadiul dezvoltării comunitare – care are la bază capitalul social şi societatea civilă –
odată ce societăţile îşi asigură un minim de dezvoltare economică, au grijă de grupurile
dezavantajate prin servicii sociale, au pus bazele unei dezvoltări durabile care să asigure
existenţa generaţiilor viitoare – următoarea etapă este cea a transferului către nivelul local a
deciziei privind dezvoltarea, a dezvoltării relaţiilor locale şi structurilor sociale locale
generatoare de relaţii şi de asemenea generatoare de dezvoltare.
Comunitatea este cea care decide propria dezvoltare, pentru că această comunitate
şi-a descoperit o nouă formă de capital – capitalul social, practic singura formă de capital
care, pe măsură ce o consumi, îşi creşte valoarea. Odată cu această “descoperire” comunitatea
nu mai are nevoie de decizii globale precum cele direct legate de protecția mediului, ea devine
capabilă să ia propriile decizii şi sa-şi genereze propriile opţiuni privind dezvoltarea.
Societatea civilă puternică şi organizată devine singurul garant al unui capital

social constructiv, deschis şi nedirijat. “Ca să profite de oportunităţile vieţii în întregimea lor,
oamenii au nevoie de sentimentul de apartenenţă şi de posibilitatea alegerii… Aceste ataşări
necesită variantele societăţilor autonome, ceea ce de fapt numim societate civilă.”(Ralf
Dahendorf, 1997)
III. Capitalul social

elementul central al dezvoltării comunitare
- Definirea capitalului social

- Capital uman / capital social
- Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social
- Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară
- Capitalul social al comunităţii rurale din România
1. Definirea capitalului social
În prima parte a capitolului vom încerca să analizăm unul dintre acele elemente care
pot face distincţia dintre diferitele teorii și modele de intervenţie, amintite în Introducere, ca
fiind parte a unuia sau altuia dintre diferitele domenii ale socialului; ne propunem să analizăm
capitalul social ca element ce face distincţia între dezvoltarea comunitară și celelalte tipuri de
intervenţie care pot fi identificate la nivelul unei comunități.
Precizez: analiza capitalului social are în vedere, în mod specific, metodele de

intervenţie la nivelul comunităţii rurale nu și rezultatele acestei intervenţii şi, de asemenea,
analiza capitalului social nu va merge în profunzime la analiza elementelor care îl definesc pe
acesta ci se va opri la o descriere generală și destul de simplă şi ”vizuală” a acestuia din
perspectiva distincţiei pe care conceptul de capital social o trasează între dezvoltare
comunitară şi celelalte domenii de intervenţie la nivelul unei comunităţi.
Conceptul de capital social comportă la nivelul teoriilor sociologice o multitudine de

definiții și abordări; el apare pentru prima dată în discursul lui Lyda Judson Hanifan cu privire
la centrele școlare din comunităţile rurale. Conceptul este folosit pentru a descrie - “toate
lucrurile tangibile care contează cel mai mult în viaţa de zi cu zi a oamenilor” (Lyda Judson
Hanifan 1916).
Destul de recent, conceptul de capital social a fost preluat şi dezvoltat prin

contribuţiile unor sociologi sau cercetători în domeniul socialului precum:
 Jane Jacobs – 1961 – cu privire la analiza vieţii urbane şi a vecinătăţilor,

 Pierre Bourdieu – 1983 – raportează capitalul social la teoria socială,
 James S. Coleman – 1988 – în discursul său privind contextul social în educaţie,
În ultima perioadă, Banca Mondială este cea care are un aport important în
dezvoltarea conceptului de capital social fiind preluat drept concept central in organizarea
comunităţilor, concept care este legat de idea conform căreia coeziunea socială este
elementul principal (critic) care face ca societăţile să prospere economic şi să aibă o
dezvoltare durabilă, sustenabilă - (The World Bank 1999).27
Definiţii ale capitalului social:
În măsura în care capitalul fizic are in vedere obiectele fizice, capitalul uman are
in vedere caracteristicile individului uman, capitalul social se referă la conexiunile dintre
oameni – reţelele sociale, normele de reciprocitate şi încrederea generalizată între oameni.
Capitalul social se apropie foarte mult de „virtutea civică”, virtute care solicită relaţii sociale
reciproce. Indiferent de diferitele aspecte ale definirii sale, o tendință comună este păstrată
prin ”ideea de resursă disponibilă individului sau unei formațiuni sociale”28
Capitalul social se referă la instituţii, relaţii şi norme.

Capitalul social – este conceptul central al dezvoltării comunitare, concept pe
care F.Fukuyama îl defineşte ca fiind capacitatea oamenilor de a lucra împreună în grupuri
şi organizaţii pentru scopuri comune.
Conceptul a avut şi el o istorie proprie care a plecat de pe tărâmul psihologiei

sociale; de la a descrie capitalul de relaţii al unui individ şi a ajuns un concept destul de
utilizat în sociologia contemporană, concept care descrie reţeaua de relaţii şi forme de
organizare ale unei comunităţi; asupra aspectelor de istorie nu vom insista în aceste rânduri.
Plecând de la idei precum:

 dezvoltarea nu este doar un rezultat creşterii productivităţii şi acumulării de capital, ci
ea este mai degrabă un produs al procesului de învățare în care sunt implicaţi
oamenii.
27
Smith, M. K. (2001) 'Social capital', the encyclopedia of informal education, www.infed.org/biblio/social_capital.htm
28
Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale
 resursele de dezvoltare sunt limitate şi o soluţie pentru resursele limitate este

rezolvarea creativă a problemelor comunitare cu resurse minime existente la nivel
local;
teoria capitalului social pune accent pe procesul prin care indivizii participă împreună la
propria dezvoltare şi la dezvoltarea comunităţii învăţând să găsească împreună soluţii la
problemele comune pe care le au şi să dezvolte împreună planuri de acţiune. (F. Fukuyama,
2001 - „nu forţele economice determina cultura, ci cultura produce anumite forme de
comportament economic”). Cercetători precum R.Putnam (1993) sau F.Fucuyama (2001) au
propus regândirea unor aspecte ale dezvoltării societăţilor umane (inclusiv ale dezvoltării
economice) plecând de la această nouă formă de capital identificată – capitalul social.
Ca actor decizional sau cercetător, poţi avea diverse viziuni asupra dezvoltării şi
fiecare teorie sau model îţi propune o anume viziune; dezvoltarea comunitară - tema
centrală a acestei lucrări - propune inițierea dezvoltării cu creşterea capitalului social al
comunităţii creştere care să genereze prosperitatea, dezvoltarea economică, dezvoltarea
durabilă. În acest sens, acestea din urmă, dezvoltarea economică, socială, durabilă vor deveni
un rezultat al creşterii capitalului social al comunităţii. O astfel de abordare ar putea fi punctul
de plecare pentru o nouă formă de dezvoltare a comunităţii – formă propusă prin conceptul
sistemic de „dezvoltare organică” a comunităţi.29
30
John Guenther şi Ian Falk în „Măsurarea încrederii şi capacităţii comunitare”
consideră capitalul social ca bun comun care poate fi definit în termenii „procesului dinte
indivizi, grupuri, comunităţi şi organizaţii, proces care influenţează beneficiul social mutual
bun care este caracterizat prin:
 normele şi valorile care formează identitatea socială bazală,
 reţelele şi interacţiunile sociale care sunt vehiculele productivităţii,
 încrederea şi cooperarea care sunt factorii coeziunii sociale,
29
RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro
30
Falk, I. and Guenther, J. 1999. “Role of Situated Trust in Rural Sustainability - Profile of Community Trust” in
Discussion Paper Series – Centre for Research and Learning in Regional Australia. Launceston, Tasmania.
Aceste trei componente ale capitalului social nu se manifestă independent ci în strânsă

legătură una cu cealaltă având în centru conceptele de reciprocitate și încredere generalizată;
aceasta influenţând sistemul de norme şi valori ale comunităţii dar şi densitatea reţelelor de
interacţiune socială, dar fiind la rândul lor influenţate de rețele și de interacțiunea socială.
Capitalul social este singura formă de capital a comunităţii care nu se consumă –

cu cât consumăm mai mult această resursă cu atât ea se dezvoltă şi mai mult. Woolcock
(1999) subliniază, în acest sens, diferenţa foarte mare între păstrarea capitalului social şi
construirea capitalului social.31
2. Capital uman / capital social
Capitalul uman - este baza capitalului social al unei comunităţi – capital uman
însemnând oameni formaţi, capabili să folosească în scop personal instrumente de creştere a
productivităţii propriei munci. Pentru a putea vorbi însă de capital social este necesar să
vorbim de formele de organizare a oamenilor în termeni de: fenomene sociale, procese
sociale, reţele sociale, norme sociale, încredere, coordonare, reciprocitate, beneficiu mutual.
Capitalul uman este o formă a prezentului şi arată nivelul de dezvoltare pe care

indivizii umani l-au atins; pe când capitalul social este o formă a viitorului – el răspunde o
abordare de genul: ce ofer eu azi comunităţii gândindu-mă că la un moment dat/viitor voi avea
şi eu nevoie de ceva de la comunitate.
31
Woolcock, M. “Social capital earns human interest”, The Australian. 1999
3. Elementele cheie folosite în descrierea şi înţelegerea capitalului social de către

majoritatea sociologilor sunt:
 încrederea generalizată
 normele de reciprocitate
 nivelul participării comunităţii
Încrederea generalizată – acest concept este unul care descrie o comunitate în care
oamenii au încredere unii în ceilalţi, se asociază spontan şi iniţiază spontan acţiuni comune,
participă frecvent la întâlnirii în care se dezbat probleme ale comunităţii, deleagă şi îşi asumă
responsabilităţi. Cei mai mulţi autori consideră încrederea generalizată drept elementul central
al capitalului social.
În 1996 Miztal prezintă încrederea ca fiind mai mult decât „o înţelegere cognitivă” şi
că acest comportament rezultat dintr-o relaţie de încredere este influenţat de aşteptarea creată
de comportamentul celorlalţi32; iar Cox descrie încrederea drept „măsură calităţii relaţiilor” în
cadrul unei comunităţi.33
Există o strânsă legătură între noţiunea de încredere şi relaţiile de dependenţă mutuală.

O relaţie de încredere are trei caracteristici esenţiale34:
■ comportamentul de încredere este un comportament cu un oarecare grad de

risc; el constă în acţiunea în comun care are drept caracteristică
vulnerabilitatea uneia dintre părţi faţă de cealaltă şi când partea vulnerabilă
ar putea pierde din această relaţie;
■ fiind o relaţie cu un grad mare de risc este necesară o a 2-a caracteristică a sa

pentru a o putea încadra în categoria numită încredere – posibilitatea de a rupe
această relaţie. Dacă această posibilitate lipseşte, relaţia nu poate fi considerată
una de încredere;
32
Misztal, B. 1996. Trust in Modern Societies. Cambridge: Blackwell Publishing.
33
Cox, E. 1997. Measurement as Paradox. Radio Nation Transcript: Ockham’s Razor.
http://www.abc.net.au/rn/science/ockham/stories/s364.htm
34
Lorenz, Edward H. - Neither Friends nor Strangers: Informal Networks of Subcontracting in French Industry, 2000
■ cea de a treia caracteristică a unei relaţii de încredere ţine de asocierea riscului

cu comportamentul celeilalte părţi din relaţie. Dacă riscul ţine de contextul
general sau de alţi factori externi – relaţia nu poate fi considerată una de
încredere.
Normele de reciprocitate – „reciprocitatea generalizată presupune o relație

neechilibrată, nerăsplătită și continuă de schimb în care ambele părți implicate se așteaptă ca
favoarea oferită să fie întoarsă mai târziu” (Putnam, 2001). Când o comunitate este guvernată
de un astfel de set de norme oamenii se implică în activităţi nu pentru a urmării un bine
personal imediat ci, mai degrabă vizând binele comun. Acest bine comun derivă din conştiinţa
binelui comun care se întoarce mai devreme sau mai târziu. Reciprocitatea este rezultatul
conservării și amplificării relațiilor pozitive și încrederii la nivelul comunității.
Nivelul participării - un element foarte important în dezvoltarea capitalului

social al unei comunităţi, element care vine în susţinerea celor două elemente de bază amintite
mai sus este creşterea nivelului participării oamenilor la viaţa comunităţii sau ”rețelele
angajamentului civic”35. Nivelul participării comunităţii este cel care face distincţia
dimensiunea funcţională/constructivă şi cea disfuncţională/distructivă a capitalului social –
aceasta din urmă fiind o caracteristică a comunităţilor închise sau elitiste. Argumentele
principale pentru o intervenţie pentru creşterea participării sunt:
 Interacţiunea frecventă – care cultivă normele reciprocităţii, actorii
comunitari au o grijă mai mare în a se sprijini unii pe alţi, în a-şi acorda
atenţie unii altora. Putnam, făcând o comparaţie între nivelul de dezvoltare
ridicat al nordului Italiei comparativ sudul spune ca acest nivel ridicat se
datorează faptului că în nord „există mai multe coruri bisericeşti” (Putnam,
1993); vrând de fapt să scoată în evidenţă interacţiunea crescută a
membrilor comunităţii şi capacitatea acestora de a se asocia spontan.
 Coordonarea şi comunicarea îmbunătăţită facilitează schimbul de
informații și creşterea încrederii generalizate. Creşte pentru început
35
Zamfir, C., Stănescu, S (coord.) (2007) – Enciclopedia dezvoltării sociale
încrederea în structuri, organizaţii şi instituţii, ceea ce pe termen lung

influenţează pozitiv nivelul încrederii membrilor comunităţii.
 Succesele avute în colaborare și conservarea acestora încurajează
cooperările viitoare și creșterea interacțiunii.
După Robert Putnam „premisa centrală a capitalului social este că reţelele sociale
au o valoare proprie”. Capitalul social se referă la valoarea colectivă a tuturor „reţelelor
sociale” (ceea ce ştiu oamenii) şi la tendința care apare în cadrul acestor reţele de a face ceva
pentru ceilalți (normele de reciprocitate).
Termenul de capital social accentuează nu doar aspectele plăcute ale unei

comunităţi (sentimentele calde şi binevoitoare), dar și o largă varietate de benefici specifice ce
pot decurge din încredere, reciprocitate, informare şi cooperare care asociate cu reţelele
sociale reprezintă baza conceptului de capital social. Capitalul social creează valori pentru
oamenii care sunt implicaţi, conectaţi la acţiune, dar nu în ultimul rând, şi pentru privitori,
pentru cei care stau pe margine.
Canalele pe care acţionează, lucrează capitalul social sunt:

 circuitul informaţiilor (învăţarea privind propria carieră, căutarea unui loc de muncă,
schimbul de idei cu colegii, etc.)
 normele de reciprocitate (sprijinul mutual) sunt dependente de reţelele sociale.
Rețelele închise compuse din “similari” susţin reciprocitatea particularizată (în
interiorul grupului) în timp ce legăturile dintre diferitele reţele compuse din indivizi
diferiţi susţin reciprocitatea generalizată.
 acţiunea colectivă depinde de reţelele sociale, dar poate genera la rândul ei alte reţele
şi structuri sociale
 “lărgirea identității” şi solidaritatea încurajează reţelele sociale să schimbe conceptul
şi mentalitatea de tip “EU” cu o mentalitate de tip “NOI”.
Capitalul social poate fi găsit în reţelele de prieteni, în cadrul vecinătăţilor, în biserici, în şcoli,
în cluburi de fotbal sau altfel de cluburi, în cadrul asociaţiilor civice şi chiar şi în baruri.
4.Legătura strânsă: capital social - proces de dezvoltare comunitară
Practic, ideea centrală a lucrării, pe care am încercat să construiesc întreg

demersul de analiză a modelelor de intervenție specifice dezvoltării comunitare, este aceea
că dezvoltarea comunitară nu este un domeniu larg care include toate aspectele dezvoltării
unei comunități – ci este un domeniu specific care are în centrul său conceptul de capital
social.
La această idee vom reveni permanent pe parcursul lucrării în formă

argumentativă și demonstrativă – mai ales în capitolul următor dedicat analizei modelelor
implementate și în concluziile prezentei lucrări; în acest capitol vom continua cu a scoate în
evidență acele avantaje pe care le aduce un proces de dezvoltare comunitară care este
bazat pe creşterea capitalului social în cadrul unei comunităţi rurale. Aceste avantaje sunt:
 Combaterea sărăciei – folosind abordarea comunitară a problemelor sociale.36

 Construirea capacităţilor la nivel local – reţelele şi structurile iniţiate durează în
timp şi se reproduc la nivelul comunități, fiecare generând la rândul lor alte reţele şi
structuri.
 Mutarea controlului de la nivel central la nivel local – comunitatea devine capabilă
să preia funcţii care erau asigurate de la nivel central.
 Implementarea și adaptarea programelor de sus în jos (top-down) – comunitatea
nu aplică doar programe impuse de la nivel central ci preia activ programele impuse
de la acest nivel şi le adaptează propriilor nevoi.
 Decizii de jos în sus – comunitatea devine capabilă să decidă propria dezvoltare şi îşi
reduce gradul de dependenţă de nivelul central. Ea iniţiază şi dezvoltă propriile
programe de dezvoltare bazate pe propriile resurse comunitare.
36
”Dată fiind multitudinea de probleme cauzate de sărăcie, mecanismele standard ale statutului bunăstării
(sistemul de asigurări sociale și sistemul de asistență socială) par a avea o eficiență foarte limitată. Resursele
disponibile la nivel central sunt strict limitate. ... o abordare la nivel comunitar a sărăciei poate deveni o
componentă crucială a strategiei naționale de combatere a sărăciei” - Zanfir, C., în Zanfir, E., (coord.) Strategii
antisărăcie și dezvoltare comunitară, Expert, București, 2000.
 Relații colaborative între organizațiile publice şi private şi grupuri comunitare –

se dezvoltă parteneriatul public–privat inclusiv în implementarea programelor
guvernamentale.
 Rezolvarea creativă a problemelor în comunitate – oamenii găsesc soluţii locale, cu
resurse reduse la propriile probleme.
 Învățarea comunitară participativă – structurile şi informaţiile acumulate se
reproduc la nivel local.
 Lucrul împreuna pentru binele comun – creşte nivelul asociativităţii comunităţii şi
gradul de asociere al oamenilor pentru rezolvarea propriilor nevoi.
Capitalul social ridicat al unei comunități, atunci când nu este predominat de

spiritul civic poate dezvolta și aspecte negative acute sau poate rămâne la ceea ce am putea
numi puncte slabe ale unui capital social ridicat al unei comunități. Aceste puncte slabe s-ar
putea manifesta sub următoarele aspecte:
 Capitalul social ridicat exclude outsiderii – este foarte dificil de pătruns în

comunitate şi să fi acceptat de aceasta – tocmai pentru ca legăturile sunt foarte
puternice între membrii comunității,
 Presiunea comunităţi poate fi sufocantă pentru indivizii – presiunea comunităţii
devine atât de puternică şi controlul social atât de mare încât ele sunt resimţite
puternic la nivelul individului.
La nivelul analizei și importanței capitalului social în dezvoltarea și evoluția

comunităților s-a ajuns la ideea de „stoc de capital social al comunității”; la fel cum putem
vorbi de orice altă resursă a comunităţii. Mai mult decât atât, dacă facem referire la o
comunitate săracă, lipsită de resursele materiale – atunci stocul de capital social poate deveni
singura sursă de dezvoltare pentru comunitatea respectivă. Este dificil să te duci la o
asemenea comunitate – săracă și lipsită de resurse – să-i propui să se organizeze pentru a
obţine rezolvarea unor probleme de către factorii implicaţi sau responsabili (organizare
comunitară), de asemenea este la fel de greu să le propui un program de dezvoltare durabilă
cu componentă ecologică sau un program de dezvoltare economică locală – tocmai pentru că

lipsesc resursele. Dar devine mai facil să sprijini oamenii să se asocieze, să analizeze
problemele comunităţii şi propriile nevoi şi să găsească soluţii pentru unele dintre ele și
parteneri pentru rezolvarea lor.
Care ar putea fi rezultatele unei abordări de tip creșterea capitalului social al comunității?
Este o întrebare al cărui răspuns se găsește dacă avem în vedere următoarele

aspecte (rezultate) la nivel comunitar ale creșterii capitalului social:
 Dezvoltarea de capacităţi la nivelul comunităţii,
 Menţinerea infrastructurii comunitare,
 Dezvoltarea reţelelor comunitare,
 Dezvoltarea reţelelor între comunităţi,
 Dezvoltarea legăturilor între nivelul local şi nivelul guvernamental/naţional,
 Sentimentul de securitate şi încrederea,
 Participarea civică şi schimbul de informații,
 Participarea civică şi relaţia cu exteriorul,
 Leadershipul local – formarea liderilor și asumarea rolurilor de lider,
 Dezvoltarea mediului asociativ intern
 Inițierea de relații asociative externe,
 Posibilitatea de a Planifica și Previziona viitorul.
5.Capitalul social al comunităţii Rurale din România
Specifice comunităţii rurale româneşti sunt 2 forme de capital social:
Modelul formal al „partidului unic” - ca model poate fi întâlnit în comunităţile

de câmpie unde principiile societăţii comuniste s-au impus tradiţiei comunitare româneşti şi
aşa foarte slăbită de diversele influenţe străine. „Poiana lui Iocan” este înlocuită cu şedinţele
de partid ținute la diversele instituţii ale satului: CAP, Primărie, Scoală. Modelul familiei
lărgite este slăbit impunându-se tot mai mult modelul familiei nucleu. Rolul educativ al femeii
în familie este preluat treptat de instituții substitut ale sistemului de învățământ, fiind exagerat
rolul de tovarăș în câmpul muncii al femeii (imaginile care predomină viața socială comunistă
sunt - femeia tractorist, femeia sudor etc.). Instituţia biserici îşi pierde rolul coalizator şi
catalizator al comunităţii fiind mai degrabă interzisă mai ales în mediile intelectualimii rurale.
Formele de organizare ale comunităților rurale (composesoratul, vecinătățile, structurile de
consilieri parohiali) sunt desființate prin presiunea de partid.
Principalele caracteristici ale acestui model:

 proprietatea comună asupra bunurilor – care pe termen lung duce la diluarea spiritului
de proprietate şi legitimarea unor fenomene sociale delincvente (ex.: furtul nu se
aplică la etichetarea acţiunilor de însușire de bunuri făcute de pe proprietatea comună),
 promovarea pe linia valorilor de partid – care nu coincideau de cele mai multe ori cu o
calitate a valorii umane cerute – şi are ca efect deteriorarea calitativă a resursei umane
la nivelul decizional în sistem,
 morala de partid – care promova chiar acțiuni criminale ca fiind morale, dacă serveau
cauzei.
 sistemul de securitate bazat pe rețele de informatori chiar în rândul celor mai
importante instituții ale comunității.
Modelul informal al comunităţii tradiţionale – a rezistat influenţei modelului

comunist mai ales în comunităţile de munte în care colectivizarea nu s-a realizat sau a fost
doar parțială. Influențate de presiunea modelului comunist comunitățile tradiționale însă au
căpătat o tendinţă de comunităţi închise organizate în jurul bisericii ca principală instituţie
socială a comunităţii şi pe modelul reţelei de rudenie (familia lărgită şi relaţia extinsă de
rudenie) ca formă de interacţiune şi sprijin mutual la nivelul comunităţii.
În aceste comunități, modelul CAP nu a reușit să se impună decât ca existență

formală, autoritățile locale rămânând o formă secundară de organizare care nu a reușit să se
impună modelului tradițional care are ca principale forme de organizare a comunității
Consiliul de Curatori (Consiliul Parohial) sau forme de organizare economică

(Composesoratele) care organizează întreaga activitate a comunității.
Aceste două modele au creat diverși hibrizi prin apariția și dezvoltarea unor
forme de capital social post decembrist (1989), forme de capital specifice evoluției și
dezvoltării societății civile: grupuri de inițiativă, organizații neguvernamentale, cluburi, centre
comunitare etc.
III - Dezvoltarea comunitară

proces planificat de intervenție în comunitate
 Dezvoltarea comunitară – evoluţie şi intervenţie

Valori și principii ale dezvoltării comunitare
Etapele procesului de dezvoltare comunitară
Metode specifice fiecărei etape
 Metode de intervenţie specifice dezvoltării comunitare
Metode de intervenție - prezentare
Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare
Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară
Dezvoltarea comunitară – evoluție și intervenție
Valori și principii ale dezvoltării comunitare
Dezvoltarea comunitara – este deci un proces de intervenţie complexă,

planificată, care are drept scop creşterea capitalului social al comunităţii, creşterea
capacităţii acesteia de a-şi planifica propria dezvoltare şi de a pune în practica propria
viziune de dezvoltare.
Fiind un proces de intervenţie la nivelul comunităţii, aceasta presupune
respectarea unor principii specifice, principii generale de acţiune din care derivă principiile
de acţiune şi intervenţie la nivelul comunităţii. Aceste principii au ca bază valorile pe care
dezvoltarea comunitară le promovează.
Valorile şi principiile generale de acţiune ale dezvoltării comunitare37
Valorile Principiile dezvoltării comunitare

dezvoltării comunitare
1. Participarea şi implicarea comunităţii pe tot parcursul
procesului de dezvoltare comunitara
1. Echitate socială 2. Valorizarea resurselor locale
2. Patrimoniul local 3. Abordarea strategică a nevoilor locale
3. Încredere 4. Dezvoltare durabilă
4. Responsabilitate 5. Promovarea voluntariatului
5. Profesionalism 6. Respectarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale
6. Civism 7. Neapartenenţa politică şi/sau religioasă
7. Deschidere 8. Responsabilitatea intervenţiei
8. Voluntariat 9. Transparenţa procesului de dezvoltare comunitară
9. Creativitate 10. Respectarea diversităţii şi promovarea egalităţii şanselor
11. Promovarea parteneriatului
37
RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro
Principii de acţiune la nivel comunitar în dezvoltarea comunitară
 Membrii comunităţii îşi cunosc întotdeauna cel mai bine propriile nevoi şi sunt
capabili să şi le identifice;
 Membrii comunităţii pot identifica cele mai realist strategii şi modalităţi de rezolvare a
propriilor nevoi;
 Membrii comunităţii pot pune cel mai bine în practică soluţiile pe care le-au identificat
ca rezolvare a propriilor nevoi.
Procesul dezvoltării comunitare – presupune că o comunitate parcurge planificat mai multe

etape pentru a ajunge la un nivel al capitalului social care să genereze la rândul său
dezvoltare.
Etapele procesului de dezvoltare comunitară38
I. Evaluarea receptivităţii comunităţii

II. Identificarea reţelei de relaţii în comunitate
III. Realizarea profilului comunităţii
IV. Planificarea comunitară
V. Acţiunea comunitară
VI. Planificarea strategică
VII. Implementarea planului strategic
VIII. Evaluarea:
 procesului de dezvoltare comunitară
 comunităţii
38
RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară în România – www.ruralnet.ro

În această etapă de premergătoare a intrării în comunitate, practic vom evalua
capitalul social al comunităţii – capital care se regăseşte parţial în următoarele elemente:
asociativitate, voinţa de schimbare - existenţa unui grup care vrea să facă ceva în comunitate,
posibile conflicte, experienţe comune, relaţii şi procese sociale la nivelul comunităţii, etc.;
elemente în funcţie de care se poate decide începerea procesului de intervenţie în acea
comunitate. Elementele de evaluat pot diferi în funcţie de specificul şi interesul (profesional)
al organizaţiei care urmează să lucreze cu comunitate, dar punctul comun rămâne
disponibilitatea/receptivitatea comunităţii la o intervenţie din afară. Această etapă nu durează
foarte mult dar va fi realizată aplicând aceleaşi principii de participare a comunităţii la
evaluare pentru a face comunitatea să-şi conştientizeze propriile limite şi punctul iniţial al
procesului de dezvoltare comunitară. În această etapă dezvoltarea comunitară se intersectează
foarte mult cu sociologia fiind împrumutate tehnicile de cercetare specifice acesteia: interviul
individual sau de grup, focus -grupul, chestionarul, observaţia directă şi observaţia
participativă.

Această etapă, care se suprapune peste intrarea agentului de dezvoltare comunitară
în comunitate sau începerea intervenţiei (fie ea provocata din afara sau din interior) are ca
scop cunoaşterea reciprocă şi construirea de relaţii care să susţină apoi diversele acţiuni
comunitare. Acum începe tipul de intervenţie specifică în care prin tehnici participative este
identificată (construită) harta relaţiilor comunitare.
Tot în această etapă are loc:
 informarea comunităţii despre prezenţa şi rolul intervenţiei,
 identificarea actorilor cheie,
 formarea şi consolidarea unui grup de lucru,
 mobilizarea (scuturarea) comunităţii.
Este o etapă de durată şi în care agentul de dezvoltare comunitară trebuie să identifice
structura comunităţii pe grupuri, posibilele grupuri izolate şi să aibă grijă ca şi acestea să fie
luate în considerare şi implicate.

Este o etapă necesară înaintea continuării oricărei acţiuni / intervenţii de
dezvoltare sau rezolvare de probleme din comunitate. Respectând principiile dezvoltării
comunitare este important ca profilul comunităţii să fie făcut împreună cu membri comunităţii
şi rolul agentului de dezvoltare comunitară este să încerce să atragă atenţie atât asupra
nevoilor dar mai ales asupra resurselor locale. De asemenea poate fi luat în considerare un
context mai larg decât cel al comunităţii prin analiza oportunităţilor şi ameninţărilor externe.

Orice comunitate are în memoria şi conştiinţa colectivă exemple de bună practică
din trecutul acestei comunităţi şi folosind ca tehnică abordarea pozitivă putem să creăm
încrederea în propriile puteri de a rezolva nevoi comune sau probleme locale. Însă pentru o
comunitate care nu are experienţe recente sau încredere în lucru în comun pentru rezolvarea
unor astfel de nevoi ale comunităţii este important să treacă printr-un proces de planificare,
implementare şi evaluare a unei astfel de acţiuni care să fie foarte centrat pe rezultate
concrete, vizibile şi obţinute în termen scurt. Această etapă nu este una obligatorie pentru
orice tip de intervenţie, dacă există resursele necesare se poate trece direct la etapa VI.
Planificare strategică. Chiar şi în condiţiile concentrării pe o acţiune punctuală este însă
nevoie ca membrii comunităţii să fie provocaţi să îşi creioneze o viziune asupra comunităţii,
asupra rolului lor sau a altor factori interesaţi în atingerea acestei viziuni; ei au astfel
imaginea de ansamblu, de perspectiva asupra efortului lor curent şi pot să integreze acţiunea
lor în planuri mai mari. Pe baza profilului comunităţii pot apoi prioritiza şi identifica nevoi
comune sau probleme comunitare care pot fi rezolvate cu resursele existente sau resurse
posibil de atras intr-o perioadă de timp scurtă şi să planifice o acţiune comunitară de
rezolvare a acestora.
Această etapă, strâns legată de cea anterioară, presupune punerea în aplicare a
planului comunitar, ocazie cu care se construieşte echipa, se câştiga încrederea comunităţii,
se construiesc relaţii în şi în afara comunităţii, etc. Agentul de dezvoltare comunitară trebuie
să fie foarte atent la proces în această etapă de implementare pentru că ea constituie în sine o
sursă extraordinară de învăţare şi construire de capacităţi pentru comunitate. Ca orice proces
de învăţare are nevoie la sfârşit de o evaluare prin care se pot trage concluzii asupra modului
în care a fost iniţiată, planificată şi implementată acţiunea comunitară. Foarte importante sunt
rezultatele vizibile pe termen scurt şi dezvoltarea sentimentului de proprietate al acestor
rezultate.

Planificarea strategică presupune un proces mai elaborat de gândire asupra
viitorului comunităţii în care sunt identificate strategii de dezvoltare pe mai multe domenii sau
sectoare de activitate. În această etapă se poate lucra pentru identificarea şi dezvoltarea de
servicii comunitare necesare, pentru dezvoltarea de parteneriate cu alte comunităţi sau
organizaţii cheie, etc.
VII. Implementarea planului Strategic

Odată cu dezvoltarea unei strategii comunitare este planificată şi modalitatea de
implementare a acestei strategii, persoanele responsabile pentru fiecare domeniu în parte şi,
de asemenea, sunt construite parteneriate locale pentru implementarea strategiei de
dezvoltare. Planurile strategice sunt planuri pe termen lung, perioada de planificare crescând
proporţional cu experienţa în acest tip de planificare; ele necesită revizuiri periodice şi de
asemenea evaluări periodice.
Foarte important în cadrul ultimelor două etape este nivelul de participare al

comunităţii la planificarea strategică a dezvoltării şi la implementarea planului strategic.
Există multe comunităţi care planifică strategic şi implementează strategii – însă este foarte
greu să spunem că aceste comunități sunt într-un proces de dezvoltare comunitară. Caracterul
comunitar al oricărei intervenţii este dat de modul în care aceasta contribuie la creşterea
capitalului social al comunităţii.
VIII. Evaluarea procesului de dezvoltare comunitară

Necesitatea de evaluare este de la sine înţeleasă şi dată de faptul că odată
introduse schimbările la nivelul comunităţii, aceste sunt ireversibile şi doar o evaluare
periodică poate oferi o imagine a direcţiei către care se îndreaptă comunitatea, un semnal
privind evoluţia capitalului social al acesteia. Pe lângă evaluarea procesului de dezvoltare
comunitară este necesară şi evaluarea rezultatelor obţinute. Chiar dacă dezvoltarea comunitară
înseamnă introducerea unor “schimbări pozitive” la nivelul comunităţii, de multe ori
schimbările nu corelează cu rezultatele.
Metodele de intervenție specifice fiecărei etape
Fiecare din această fază a procesului de dezvoltare comunitară cere

preponderent o anumită metodă. Am încercat o ilustrare a acestei idei în tabelul următor,
tabel pe care o să-l denumesc de acum modelul intervenţiei în trepte.
Modelul intervenţiei în trepte

Nr Etapa procesului de Metode adecvate
Dezvoltare comunitară
1 Evaluarea receptivităţii Ancheta, observaţia
2 Identificarea reţelei de relaţii Facilitare
3 Realizarea profilului comunităţii Facilitare Instruire
4 Planificare comunitara Facilitare Instruire Mentorat
5 Acţiunea comunitara Instruire Mentorat Consultanţă
6 Planificarea strategica Mentorat Consultanţă
7 Implementarea planului strategic Consultanţă
8 Evaluarea Ancheta, Observaţia
Metodele, aşa cum le-am prezentat în acest model, pot naşte întrebări din
perspectiva sociologului/specialistului în dezvoltare comunitara care poate percepe o oarecare
forţare privind utilizarea lor doar în anumite etape.
Modelul nu îşi propune să facă delimitări ci doar să sugereze într-o logică destul
de simplă o succesiune a utilizării metodelor specifice în procesul dezvoltării comunitare şi o
ierarhizare a lor la nivelul fiecărei faze a procesului.
1. Evaluarea receptivităţii comunităţii – în această fază se foloseşte ancheta, fiind utilizate

tehnici specifice şi instrumente specifice: chestionarul, interviul individual, focus-grupul,
interviul de grup. Observaţia directă, observaţia participativă şi analiza datelor sunt de
asemenea metode utile în această etapă a procesului de dezvoltare comunitară.
Dar utilizarea anchetei nu se sfârşeşte în această etapă şi ea nici nu este o metodă

specifică dezvoltării comunitare ci una împrumutată din ştiinţele sociale. Şi în identificarea
reţelei de relaţii comunitare poate fi utilizată ancheta sociologică, numai că în această situaţie
consider că avem de a face cu o cercetare sociologică formală şi nu cu iniţierea unui proces de
dezvoltare comunitară bazat pe principii participative.
2. Identificarea reţelei de relaţii comunitare – este etapă coincide iniţierii procesului

propriu-zis de dezvoltare comunitară. De ce doar facilitare comunitară în această etapă? În
viziunea acestui înţeles al dezvoltării comunitare şi al modelului, comunitatea însăşi îşi va
trasa liniile propriei reţele de capital social – agentul dezvoltării comunitare fiind aici doar
pentru a sprijini acest proces şi mai ales pentru a sprijini iniţierea acestui proces –
conştientizarea necesităţii lui.
3. Realizarea profilului comunităţii – Specific acestei etape sunt facilitarea comunitară şi

instruirea liderilor comunitari şi ai membrilor comunităţii. În momentul în care împreună cu
comunitatea (sau un grup de iniţiativă) începi să analizezi nevoile şi resursele comunităţii deja
este necesar pasul către capacitarea grupului, către transferul de cunoştinţe şi abilităţi înspre
oamenii cu care lucrezi.
4. Planificarea comunitară – în această etapă facilitarea, instruirea şi mentoratul au ponderi

egale în implicarea şi rolul agentului de dezvoltare comunitară:
 încă facilitează evoluţia grupului de iniţiativă care s-a cristalizat dar are nevoie să
rămână deschis pentru a atrage şi alte resurse umane din comunitate,
 transferă cunoştinţe şi abilităţi privind planificarea comunitară; dar
 devine şi mentor pentru grupul de iniţiativă care implică comunitatea în procesul de
planificare.
5. Acţiunea comunitara – facilitarea nu se mai face simţită în această fază. Agentul de

dezvoltare comunitară instruieşte membri grupului de iniţiativă pe teme precum:
managementul de proiect, lucrul în echipă, comunicare, coordonare etc.; şi este mentor pentru
aceştia în relaţia lor cu comunitatea. De asemenea el asigură consultanţă pe partea de
management de proiect.
6. Planificarea strategică. Mult timp mi-am pus întrebarea dacă în această etapă facilitarea
nu are cea mai importantă pondere. La prima vedere cea mai adecvată formulare este
facilitarea unui proces de planificare strategică. Cred totuşi că formularea nu este corectă. Poţi
facilita o întâlnire de realizarea unui plan strategic dar nu planificarea strategică. La startul
acestei etape grupul comunitar este suficient de bine închegat şi are expertiză pentru a derula
un proces de planificare strategică. El are nevoie de mentoring pentru mai multe alternative
privind planificarea şi de consultantul specializat pe acest domeniu al realizării de planuri
strategice.
7. Implementarea planului strategic – în această etapă consultantul este cel care sprijină
grupul în realizarea planului propus. Putem identifica diverse forme de consultanţă specifică
în funcţie de direcţiile de dezvoltare şi de proiectele specifice iniţiate.
8. Evaluarea – în această fază din nou intervine ancheta şi observaţia pentru evaluarea
procesului de dezvoltare comunitară şi a stadiului evoluţiei comunităţii.
În realitate nu vom găsi un astfel de proces liniar, simplu. El este unul ciclic cu
foarte multe scurtcircuitări. De asemenea, o comunitate (sau mai ales un agent de dezvoltare
comunitară) poate să considere că una din metode sau una din etape este mai importantă şi să
o dezvolte pe aceasta. În abordarea acestui model toate metodele au o importanţă egală iar
succesiunea lor contribuie la reuşita procesului de dezvoltare comunitară şi la rezultatul
acestui proces – dezvoltarea comunităţii.
Modele de intervenție specifice dezvoltării comunitare
Metode de intervenție - prezentare
Dezvoltarea comunitară, ca domeniu cu pretenţii din ce în ce mai mari de

disciplină îşi dezvoltă metode specifice împrumutând şi adaptând din metodele utilizate de
celelalte ştiinţe din spectrul socialului. Principalele metode folosite (împrumutate) de
dezvoltarea comunitară fac parte din categoria metodelor directe de intervenţie cum ar fi:
Ancheta cu formele ei cele mai utilizate:

 „din aproape în aproape” - care creează un „dispozitiv ce se bazează, în principal, pe
mobilizarea relaţiilor sociale”39.
 informatorii releu – acei informatori care sunt integraţi în inima unor reţele sociale şi
care pot oferii informaţi esenţiale despre comunitate şi pot facilita alte contacte în
comunitate pentru a obţine informaţiile necesare.
 releurile instituţionale – au un mare avantaj în eficacitatea obţinerii informaţiilor
necesare dar au un minus în ceea ce priveşte neutralitatea şi obiectivitatea rezultatelor
obţinute.
Un alt aspect legat de folosirea anchetei în dezvoltarea comunitară este acela legat de
„efectul de lupă”40 pe care îl introduc de cele mai multe ori practicienii în dezvoltarea
comunitară care folosesc ancheta în primele etape a dezvoltării comunitare. Acest aspect este
legat de faptul că în dezvoltarea comunitară folosim ancheta pentru a obține acele informaţii
care să ne ghideze în dezvoltarea unui proces participativ în comunitate şi atunci ancheta va
39
Singly, Francois de, coord. Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992
40
Singly, Francois de, coord. Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992
accentua şi aprofunda acele aspecte ale comunităţii care sunt relevante pentru un proces
participativ de generare de capital social în comunitate.
Facilitarea comunitară – metodă fundamentală a dezvoltării comunitare
Mentoratul pentru lideri comunitari – suportul acordat grupului de lideri pentru ca aceştia să
devină facilitatorii pentru un grup mai larg de acţiune sau în derularea acţiunilor comunitare
(faza V.).
Instruirea / Formarea (trainingul) – instruirea şi formarea cunoştinţelor şi abilităţilor
Consultanţă – suportul specializat acordat liderilor comunitari sau grupurilor de iniţiativă sau
de interes din comunitate în dezvoltarea diverselor proiecte de dezvoltare comunitară.
Facilitarea comunitară ca metodă fundamentală a dezvoltării comunitare
Materialul prezentat în are la bază rezultatele muncii membrilor RuralNet –

Reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comunitară din România (www.ruralnet.ro) -
la elaborarea de standarde în dezvoltarea comunitară în România. O parte din ideile
prezentate şi din termenii folosiţi sunt pentru prima dată în afara rapoartelor interne ale
RuralNet, materialul fiind şi un prim test pentru aceşti termeni.
Definirea facilitării
Cea mai simplă definiţie a facilitării ar fi „a face să se întâmple”. Dacă dezvoltăm
puţin această definiţie am putea spune că facilitarea reprezintă acţiunea la nivelul proceselor
care au loc într-un grup pentru ca acesta (grupul) să-şi atingă scopul pentru care s-a constituit;
să-şi rezolve eficient sarcina.
Facilitarea comunitară şi dezvoltarea comunitară

Conform etapelor procesului de dezvoltare comunitară dezvoltat de membri
RuralNet, (prezentate mai sus) facilitarea comunitară, ca metodă de dezvoltare comunitară s-
ar regăsi preponderent în etapele a II-a, a III-a şi a IV-a unde reprezentanţii comunităţii
lucrează la identificarea propriilor resurse şi planificarea acţiunii comunitare. Facilitarea ca
metodă poate fi utilizată şi punctual în cadrul unui proces de dezvoltare comunitară
(facilitarea unei întâlniri de ex.) şi în celelalte etape care însă necesită preponderent alte
metode.
Nivelul la care este implicată comunitatea.

- comunitatea.
- grupul de lideri,
- grupuri de interese / grupuri de iniţiativă.
Un aspect foarte important de analizat este acela al nivelului la care se face

facilitarea privind implicarea comunităţii. Există sau existau abordări care susţin că
facilitarea comunitară este necesar a fi realizată la nivelul întregii comunităţii (Fondul Român
de Dezvoltare Socială, Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară).
Consider că este foarte dificil (chiar imposibil) să facilitezi o comunitate; de fapt,

aşa cum se prezintă procesul la cele două organizaţii amintite, este unul de identificare şi
facilitare a grupului de lideri (formali şi informali) ai comunităţii cu raportare la comunitate
prin procese de consultare a membrilor acesteia şi implicare a lor în faza de planificare şi
implementare a acţiunilor comunitare.
O altă abordare cu rezultate pozitive şi prezentă la aproape toate organizaţiile

RuralNet (inclusiv cele două amintite) este facilitarea grupurilor de interese (şi/sau grupurilor
de iniţiativă). Dacă ar fi să găsesc un argument în a susţine abordarea pe grupuri de interese
(în raport cu abordarea grupului de lideri), acest argument ar putea fi sintetizat în cuvintele
următoare – consider că mai uşor poate o persoană INTERESATĂ să ajungă LIDER (cu
puţină informaţie şi transfer de cunoştinţe şi abilităţi) decât un LIDER dezinteresat să se
implice în activitatea în folosul comunităţii, sau spus cu alte cuvinte e mai uşor să ajuţi
oamenii să devină lideri decât să motivezi liderii.
Aceste grupuri (cele de iniţiativă / interes) se pot constitui în jurul unui interes
comun/ o nevoie comună care poate acoperi un spectru foarte larg la nivelul unei comunităţi:
- înfiinţarea unei organizaţii comunitare,
- organizarea în jurul Căminului Cultural,
- activităţi de infrastructură,
- mici activităţi generatoare de venit / întreprinderi sociale,
- mici lucrări de amenajare,
- amenajarea unui parc,
- iniţierea unui centru comunitar,
- deschidere a şcolii către comunitate,
- derularea unei acţiuni cu voluntari,
- organizarea grup de teatru comunitar,
- organizarea unei festivităţi în comunitate,
- organizarea unor servicii sociale etc.
Facilitarea – între necesitate şi modă.
Unul dintre aspectele pozitive ale evoluţiei aplicării acestei metode în România
este că deja se înţelege utilitatea ei în procesul de învăţare la firul ierbii. Schimbarea aduce
cu sine o mulţime de necunoscute la acest nivel iar învăţarea prin formare (instruire) nu are
eficienţa necesară unui ritm atât de susţinut al schimbării. A fost necesar să fie derulate
proiecte de anvergură a căror rezultate s-au lăsat aşteptate pentru a ajunge la concluzia că nu e
suficient să formezi oameni la un curs pentru a avea rezultate cum de asemenea nu e suficient
să finanţezi proiecte; nici acestea nu au rezultatele aşteptate – la o analiza pe termen lung şi la
nivel general se regăseşte greu eficienţa investiţiei în aceste proiecte (la nivel de rezultate
privind creșterea capitalului social).
Facilitarea este o învăţare în propriul mediu, o experimentare îndrumată a acţiunii

într-un câmp familiar de relaţii sociale - spre deosebire de cursul de formare care te scoate din
mediu chiar şi prin simplul fapt că forţează crearea unui grup artificial în care oamenii se
cunosc mai mult sau mai puţin şi sunt puşi în situaţia unor experienţe cu totul noi pentru ei.
Chiar la nivel de programe ale Ministerului Educaţiei au început să apară posturi

de facilitatori – care (o concluzie proprie) cred că a început să devină obligatorie în toate
programele implementate. Vezi facilitatorul şcolar din Proiectul pentru Învăţământul
Rural al Ministerului Educaţiei, finanţat de Banca Mondială şi implementat cu Asistenţa
tehnică a Centrului Educaţia 2000+ sau Agentul Local de Implementare în programul
Accesul la educaţie a grupurilor dezavantajate, proiect implementat de Ministerul
Educaţiei cu fonduri PHARE şi cu asistenţa tehnică a IMC Consulting Romania.
Însă ca orice lucru ce prinde, facilitarea tinde să devină o modă cu foarte multe
programe facilitate şi foarte multe categorii de facilitatori: facilitator comunitar, facilitator
educaţional, facilitator şcolar, facilitator cultural (etc.) sunt doar câţiva dintre termenii care
pot fi întâlniţi în spectrul intervențiilor comunitare. Dar era necesară şi perioada de modă până
să ajungem la normalitatea şi utilitatea facilitării fie ea de care o fi.
Instrumente folosite în programele de dezvoltare comunitară în România
Instrumentele pe care le folosesc programele de dezvoltare comunitară pot fi:

 Instrumente simple specifice cercetării sociologice
 Instrumente complexe care generează (se transformă) în modele de intervenţie
Dintre aceste instrumente amintim câteva specifice dezvoltării comunitare:

 Proiectele comunitare – abordarea participativă a rezolvării unor nevoi/probleme ale
comunității sub formă de proiecte (parcurgerea întregului ciclu al unui proiect: inițiere,
planificare, implementare, evaluare);
 Finanțarea – instrument destul de larg folosit mai ales de finanţatori externi. În
perspectiva derulării unui proces de dezvoltare comunitară structurat, acest instrument
este folosit de FRDS, ARDC, Fundaţia PACT etc. şi devine un important instrument
in perspectiva curentului mai recent, încă incipient in România de Responsabilitate
Sociala a Corporațiilor (Corporate Social Responsability).
 Grupul de iniţiativă – structură asociativă informală creată în nurul unei probleme sau
unui subiect de interes comun;
 Organizaţia comunitară – structură asociativă formală generată la nivelul comunității
pentru a sprijini procesul de dezvoltare comunitară;
 Centrul de resurse – o structură comunitară (instituționalizată) care oferă resurse sau
servicii membrilor comunității.
V. Modele de dezvoltare comunitară

implementate în comunitățile rurale din
România
 Nevoia de modele
 Modelul în dezvoltarea comunitară
 Modele de dezvoltare comunitară implementate în România
1. Organizarea comunitară / Community Organisng

2. Programul FRDS – Grupul de Iniţiativă Locală
3. Şcoala Comunitară Activă
4. Teatru Comunitar/ Teatru Forum
5. Organizaţia Comunitară Locală
6. ADL - Agentul de Dezvoltare Locală
7. Modelul reţelelor comunitare
8. Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte
9. TeleCentrul – Centrul de resurse pentru comunitate.
10. Comitetul Filantropic
11. Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională,
12. Programul LEADR – Grupul de Acţiune Locală
13. Parteneriatul Public – Privat
14. Matricea comunitară
15. Catalyse
16. PACA – Abordarea Participativa a Avantajului Competitiv
 Alte modele de dezvoltare comunitară - care sunt în stadiu de iniţiere în Romania
sau care au avut rezultate în Europa şi America:
■ Întreprinderile sociale
■ Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor
■ Corporaţiile de dezvoltare comunitară
 Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi.

 Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară
Nevoia de modele
Modelul este un concept destul de larg, iar atunci când vorbim de modele în
dezvoltare comunitară putem acoperi un spectru foarte larg de intervenții - de la modele de
buna practică prezente în cadrul unei intervenţii comunitare, la diversele programe care, odată
ce au rezultate pozitive, se transformă în modele de bună practică. Apoi vom întâlni politici
publice care se dezvoltă ca un model complex; şi în final, modele structurate de intervenţie
care sunt testate şi care odată ce se aplică pot anticipa anumite rezultate şi au tendinţa de fi
generalizate sau chiar de a deveni politici publice. Acesta din urmă, va fi sensul modelelor pe
care îl vom folosi în cadrul prezentei abordări.
Practic vom realiza un scurt compendiu al modelelor implementate în Romania

şi ulterior vom încerca analiza acestor modele din perspectiva elementelor procesului de
dezvoltare comunitară şi analiză aplicativă bazată pe testarea ca practică a dezvoltării
comunitare a acestor modele şi pe exemplificare cu studii de caz a rezultatelor acestor modele
în situaţia concretă a implementării lor în comunităţi rurale din Romania.
Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de

documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei
practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în
dezvoltarea perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție.
Printre modelele specifice dezvoltării rurale am putea aminti:
 Modelul izomorfic al comunității – Model elaborat de Irving Louis – care desemnează

o modalitate tipificată de construire, integrare și funcționare a identității unei
comunități înțeleasă de membrii ei ca „adevărata comunitate”41
 Modelul Putting People first – Sintagma lansată în studiile de sociologie rurală de
către Mihail M. Cernea, pentru a desemna schimbarea radicală a modului de
41
Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005
concepere și executare a programelor de dezvoltare, în general, a celor de dezvoltare

rurală, în special.42
Modelele, aşa cum se găsesc ele în abordările teoretice dar mai ales practica
sociologică legată de dezvoltarea comunitară în spaţiul rural acoperă, sau tind să acopere,
problemele majore ale întregului rural:
 Migraţia spre urban, migrația interregională şi spre beneficiile oferite de țările
Uniunii Europene migrație care generează depopularea ruralului – modelele venind
cu soluţii aplicate cu rezultate pozitive în comunităţi sau zone rurale;
 Educaţia – modele de educaţie alternativă, centrate pe implicare civică sau pe
participarea tinerilor la viaţa comunităţii;
 Cooperarea şi reţelele comunitare rurale pe diverse teme – ca structuri de
interacțiune interumană;
 Servicii sociale bazate pe participarea comunității – care vin să descentralizeze
furnizarea acestor servicii şi să introducă specificul și sprijinul comunităţii în
furnizarea lor;
 Asigurarea de locuri de muncă pentru persoanele cu dizabilități (care nu au
eficiența necesară profitului cerut de domeniul economic) – prin dezvoltarea
întreprinderilor sociale43;
 Dezvoltarea și evoluția economiei familiale – ca formă de salvare a comunităților
rurale din procesul de depopulare44;
 Capacitatea redusă de acces la împrumuturi prin programe de microcreditare;
 Educația adulţilor și educația pe parcursul întregii vieți;
 Educaţia pentru oportunitățile de dezvoltare / educație pentru viitorii lideri ai
comunităţii;
 Participare comunitară – implicarea membrilor comunităţii în viața acesteia;
42
Bădescu, I.(Coord), Cucu-Oancea, O. (Coord), Dicționar de Sociologie Rurală, București, Mica Valahie, 2005
43
Dabu, R., “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României” - contractat cu Ministerul Cercetării și
Tehnologiei, responsabil coordonator de contract, 1993- 1995.
44
Dabu, R., 2008 - colocviile și întâlnirile de mentoring (profesor coordonator – doctorand) pentru pregătirea
tezei de doctorat. Ideea centrală prezentată este utilizarea și exploatarea la nivel economic modern a unei forme
care este mai degrabă de acțiune socială – economia de tip familial.
 Munca și structura ocupațională a comunității45 – dispariția unor ocupații

tradiționale și schimbarea ponderii ocupării cu transfer masiv dinspre agricultură spre
servicii.
Un model sociologic de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe

unul din factorii realității sociale care devine acţiune comunitară, factor care nu reprezintă
altceva decât factori ai capitalului social la nivel local. Modelul va oferii o abordare
structurată a intervenției la nivelul comunității.
45
Dabu, R., (coord.), “Tendințe în dinamica profesiilor în România după 1989”, Institutul Social Român Banat-
Crișana și Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996 - 1998.
Modelul în dezvoltarea comunitară
Modelul în dezvoltarea comunitară este un concept care apare şi se dezvoltă odată

cu cristalizarea iniţiativelor de dezvoltare comunitară în America şi în Canada şi transferul lor
către Europa și celelalte zone ale lumii. Ideea de model, aşa cum se regăseşte în teoria încă
destul de săracă a dezvoltării comunitare este una destul de largă incluzând de la povești de
succes ceva mai structurate, proiecte model și până la teorii structurate aplicate unui domeniu
de dezvoltare.
Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de

documentare (în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei
practice de dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară.
Modelul reprezintă o formă structurată de acţiune comunitară, acțiune care poate

fi analizată din perspectiva dezvoltării comunitare dacă îndeplinește un minim de criterii:
• are ca scop creşterea capitalului social al comunităţii,

• urmăreşte rezolvarea unei probleme (a unei nevoi) a oamenilor sau a întregii
comunităţi,
• implică oamenii în acţiune.
Un model de dezvoltare comunitară va fi centrat preponderent pe unul din factorii

acţiunii sociale la nivel comunitar care nu reprezintă altceva decât factori ai capitalului social
la nivel local și va oferii o abordare structurată a intervenției la nivelul comunității. Factorii
acțiunii sociale pe care o sa-i avem în vedere în demersul viitor vor fi:
- iniţiatorul procesului de dezvoltare comunitară. Orice proces de dezvoltare

comunitară are un inițiator care poate fi intern sau poate fi unul extern, poate fi un
finanțator de programe de dezvoltare comunitară care selectează o anumită comunitate
sau un actor local (o instituție, o organizație sau un lider local) care inițiază un proces
de dezvoltare.
- agenţii schimbării. Orice proces de dezvoltare comunitară este direcționat selectiv

doar către un factor/actor local care este transformat în agent al schimbării. Intervenția
difuză la nivelul mai multor factori poate dilua procesul și rezultatele la nivelul
comunității și implică resurse suplimentare.
- comunitatea / implicarea comunităţii. Este unul dintre cele mai importante aspecte
ale oricărui proces de dezvoltare comunitară. În lipsa implicării comunității nu putem
vorbi de creșterea capitalului social – care este elementul central al dezvoltării
comunitare. Două aspecte sunt de luat în considerare atunci când vorbim de implicarea
comunității în cadrul procesului de dezvoltare comunitară și aceste două aspecte sunt:
■ gradul implicării comunității - informarea, consultarea, participarea şi
implicarea membrilor comunităţii și
■ simţul de proprietate asupra acţiunilor şi rezultatelor acestor acțiuni;
- procesul derulat în comunitate. Nu este suficient să vorbim de implicarea

comunității, pentru a reuși acest lucru este necesar să planificăm un proces structurat
cu comunitatea un proces care poate comporta multe aspecte – poate pleca de la
abordarea comunității ca întreg sau de la abordarea diferitelor grupuri de interese la
nivelul comunității – poate fi abordată din perspectiva diferitelor domenii de
dezvoltare (economic, social, politic, cultural etc.) – poate fi abordată la un nivel redus
al implicării (informarea și consultarea comunității) sau la un nivel ridicat (participare
și implicare).
- metodele și instrumentele specifice dezvoltării comunitare aplicate în inițierea și

derularea acestui proces.
Fiecare model pe care l-am analizat și îl vom aborda în continuare este considerat
model de dezvoltare comunitară în măsura în care el satisface următoarele cerințe minime
impuse de abordarea conceptului de dezvoltare comunitară:
 este aplicat unei entităţi comunitare (sau asimilate cu o comunitate)
 participă la (are ca rezultat) creşterea capitalului social al acestei entităţi prin:
■ creşterea încrederii între membrii comunităţii, a reciprocității și mutualității,
■ dezvoltarea reţelelor comunitare şi creşterea gradului de organizare.
Această abordare poate aduce critici din partea altor cercetători și analiști ai
domeniului care asociază dezvoltării comunitare un spațiu mult mai larg legat de dezvoltarea
locală (infrastructura locală) sau dezvoltarea rurală (dacă vorbim de programe pentru
agricultură) însă voi stărui în demersul de a asocia dezvoltarea comunitară cu conceptul de
capital social și voi considera ca fiind modele de dezvoltare comunitară acele modele care în
principal urmăresc acest demers sau, oarecum la limită, pe acele demersuri care au ca rezultat
creșterea capitalului social (fără a-l urmării în mod explicit), asumându-mi riscul unei critici
de restrângere a înțelegerii domeniului dezvoltării comunitare.
Modelele de dezvoltare comunitară implementate în comunitățile rurale din Romania
Modelul RuralNet – standard în dezvoltarea comunitară
Modelul dezvoltat de reţeaua RuralNet va fi considerat în această lucrare un

model/standard în dezvoltarea comunitară. Îl voi considera model standard în dezvoltare
comunitară nu pentru motivul că ar fi calitativ peste celelalte modele prezentate sau că ar fi un
standard a ceea ce înseamnă dezvoltarea comunitară în România în acest moment. Acest
model, la dezvoltarea căruia am participat alături de alți reprezentanți ai organizațiilor
membre RuralNet, sau parteneri foarte apropiați ai RuralNet (ex: FRDS), este:
• mai degrabă un rezultat al analizei acestor modele punctuale specifice și se suprapune
cel mai adecvat pe ideea centrală de la care eu am plecat în dezvoltarea prezentei
lucrări și anume că: dezvoltarea comunitară are în centrul ei conceptul de capital
social, concept care este și rezultatul final al oricărui demers de dezvoltare
comunitară;
• un model teoretic pe care vom putea construi analiza modelelor practice concrete
aplicate în comunitățile rurale din România;
• un model care comportă o flexibilitate si o capacitate de restructurare în funcție de
realitatea și evoluția realității ruralului românesc.
Modelul RuralNet este centrat pe procesul de dezvoltare comunicară şi îl prezintă pe

acesta cu toate etapele prin care ar trebui să treacă o comunitate care derulează un proces
planificat de dezvoltare.
Etapele acestui proces aşa cum le-am prezentat şi în capitolul anterior sunt:

VII. Implementarea planului strategic
VIII. Evaluarea:
 procesului de dezvoltare comunitară
 evoluției comunităţii
Comunitatea nu trece singură print-un astfel de proces, ea este facilitată de un

facilitator care poate fi intern sau extern, facilitator care foloseşte instrumente specifice
pentru a genera schimbarea la nivelul comunităţi, schimbare care se produce pe un palier
principal de schimbare la nivelul capitalului social în primul rând, celelalte schimbări care ţin
de dezvoltarea comunităţii devin componente ale unui palier secundar de schimbare prin
faptul că sunt rezultate ale schimbări, ale creşterii capitalului social al comunităţii.
De asemenea, modelul RuralNet este centrat pe valorile şi principiile dezvoltării

comunitare şi din aceste motive, el este considerat un model situat la un nivel general, unul
de structurare a procesului de dezvoltare comunitară şi el poate fi regăsit la nivelul tuturor
modelelor aplicate în realitatea socială a dezvoltării comunitare în România; dar el este, în
acelaşi timp un model la care voi raporta toate celelalte modele din perspectiva:
 urmăririi etapelor logice ale procesului de dezvoltare comunitară

 accentului pe creşterea capitalului social şi nu pe palierul secund al rezultatelor
concrete de dezvoltare la nivelul comunităţii rurale.
Ca proces prin care Modelul RuralNet a trecut la rândul său în etapele de dezvoltare
ale acestuia, el este rezultatul aplicării chiar a modelelor pe care le voi prezenta mai jos în
lucrare şi de asemenea este rezultatul lucrului împreună a practicienilor care au implementat
aceste modele în cadrul organizaţiilor active în dezvoltarea comunitară în România,
organizații care sunt membre ale reţelei RuralNet sau partenere ale acesteia (ex.: Fondul
Român de Dezvoltare Comunitară) și ai cercetătorilor din Universitățile cu care am derulat
proiecte comunie (Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj).
1. Organizarea comunitară / Community Organisng
Este un model consacrat în America, dar destul de recent intrat în Europa ca

formă de aplicare la nivelul comunităţilor (mai ales urbane - dar este aplicabil şi comunităţilor
rurale mari sau regiunilor rurale). Istoricul lui în România este legat de Fundaţia Friederich
Ebert Stiftung şi de organizatorul comunitar american Paul Cromwel, care au iniţiat in 2006
un program de instruire în care au invitat reprezentanţi ai unor instituţii (Case de cultură) și ai
unor ONG-uri din Romania.
Organizarea comunitară este mai degrabă un proces care are la bază conceptul de
„advocacy” ca formă de implicare a comunităţii pentru soluționarea unor nevoi-probleme. Are
însă un plus faţă de conceptul de „advocacy”, plus regăsit în ideea de parteneriat cu Instituțiile
publice responsabile în identificarea soluțiilor la nevoile cetățenilor și ale comunității.
Modelul pleacă de la ideea de bază, conform căreia în spațiul social – la nivelul

unei comunități, acționează trei categorii mari de actori: Instituțiile publice (diferitele forme
de guvernare); Organizațiile economice (firmele și alte structuri economice) și Societatea
civilă (cetățenii și diferitele structuri ale acestora). Primele două categorii de structuri sunt
foarte bine organizate și de cele mai multe ori lucrează împreună pentru propriile interese în
timp ce societatea civilă este, de obicei, slab organizată și nu are o suficientă putere de a-și
impune propriile decizii. Organizarea comunitară își propune crearea și instituționalizarea
unui sistem de organizare care să aducă societatea civilă la nivel de parteneriat în decizii cu
celelalte două structuri.
Principiile de bază de la care pleacă organizarea comunitară sunt:

 În cadrul fiecărei comunităţi există autorităţi locale plătite din bani publici care au
atribuții de a rezolva problemele comunităţii.
 Oamenii organizați sunt puternici.
Acțiunile principale derulate întru-un proces de organizare comunitară sunt cele

de influență asupra autorităţi în scopul realizării propriilor atribuții pe de o parte iar pe de altă
parte cetățeni organizându-se își demonstrează puterea în relaţia cu Autorităţile influenţând
deciziile acestora şi având ca rezultat rezolvarea unor nevoi/probleme ale comunităţii.
Organizarea comunitară pune oamenii împreună echilibrând balanţa puterii cetăţean –
autoritate publică.
Agenţii schimbării implicaţi în procesul de organizare comunitară sunt:

- organizatorul comunitar
- echipa locală de voluntari
- echipa de lideri
- persoanele afectate de nevoie / problemă
- cetăţenii susţinători ai rezolvării nevoii / problemei
Organizarea comunitară este un model centrat mai degrabă pe procesul de organizare al
oamenilor pe modul în care ei pot să-și pună în valoare puterea în principal datorită numărului
lor şi capacităţii de a se organiza.
Pașii pe care îi presupune modelul:
Formarea echipei de voluntari – este responsabilitatea organizatorului comunitar. El

derulează interviuri nestructurate cu lideri locali, specialişti, persoane recunoscute de
comunitate. Dintre aceştia va identifica/selecta membrii echipe de voluntari.
Formarea echipei de Lideri – este mai degrabă o acţiune legată de finanţarea procesului de
organizare comunitară; sunt identificați acei actori care pot mobiliza fondurile necesare
procesului de organizare comunitară.
Procesul de „ascultare” (listening process) – constă în derularea de interviuri nestructurate

unu la unu și reprezintă cel mai important instrument în organizarea comunitară (exceptând
adunarea comunitară) fiind în acelaşi timp un interviu „public” şi „privat46. Voluntarii

derulează interviuri nestructurate timp de 4 – 7 săptămâni cu membrii comunităţii având ca
obiective:
• crearea încrederii în capacitatea comunităţii de a rezolva propriile probleme;
• evaluarea structurii motivaţionale a persoanelor intervievate – pentru a identifica ce
anume i-ar face să participe la adunarea comunitară, cum ar putea fi mobilizată fiecare
persoană în parte;
• identificarea nevoilor comunităţii – nevoilor pe care oamenii le resimt, pentru a
construi lista de nevoi/probleme comunitare care vor fi abordate;
• identificarea persoanelor afectate și a susţinătorilor. În această etapă a interviurilor
sunt identificate persoanele care vor participa la întâlnirea comunitară pentru fiecare
nevoie în parte şi de asemenea persoanele care au capacitatea de a comunica modul în
care o nevoie/problemă îi afectează în mod personal.
Fiecare voluntar va „asculta” - derula interviuri nestructurate cu un număr de 10 -12 membrii
ai comunităţii (1 sau 2 pe săptămână). Interviul va avea loc acasă la membrul comunităţii sau
la biroul acestuia (dacă este intervievat în calitate de persoană publică/specialist).
Ierarhizarea nevoilor şi Selectarea nevoi care va fi abordată - este o activitate derulată de

grupul de voluntari care nu reprezintă altceva decât o echipă locală de facilitatori. Ei expun
rezultatele interviurilor derulate şi folosind tehnici specifice de ierarhizare şi selectare decid
ce problemă a comunităţii vor aborda pentru început și care este ordinea propusă pentru
abordarea celorlalte probleme ale comunității în procesul de organizare comunitară.
Cercetarea – studiul tehnic privind nevoia abordată – dezvoltarea comunitară nu este doar
o metodă de influenţare („advocacy”) - ceea ce aduce în plus este soluţia viabilă privind
rezolvarea problemei identificate. Cercetarea problemei reprezintă un studiu al acesteia
centrat pe identificarea diferitelor soluții şi selectarea soluției mai eficiente. Această etapă este
una care implică pe lângă voluntarii deja prezenți la nivelul acțiunii şi specialiştii/tehnicienii
necesari planificării soluţiei. Cercetarea are de asemenea în vedere şi autoritatea publică
46
Aaron Schutz, The Parable of the River & What Organizing Is Not
responsabilă – soluţiile propuse de aceasta fiind luate în calcul, fiind testate și alte soluții
pentru a afla punctul de vedere al autorităţii publice faţă de aceste soluţii. De asemenea,
consultarea cetăţenilor sau chiar implicarea lor in identificarea soluţiei este foarte importantă
– pentru a obţine susţinerea lor în faţa Autorităţii Publice responsabile.
Întâlnirea publică – este cea mai importantă etapă a procesului de Organizare Comunitară.
Această etapă demonstrează „puterea” oamenilor organizaţi. Structura întâlnirii şi respectarea
programului şi regulilor acesteia sunt elemente foarte importante pentru ca un proces de
organizare comunitară să fie eficient. Adunarea publică presupune următoarele elemente
esenţiale în derularea ei:
 PREŞEDINTELE adunării publice – coordonatorul grupului de voluntari sau o altă
persoană din comunitate.
 PERSOANE AFECTATE DE PROBLEMA avută în vedere care să vorbească de
modul şi gradul în care ei personal sunt afectați.
 PUBLICUL – organizat care respectă strict regulile agreate cu echipa de voluntari și
organizatorul comunitar.
 AUTORITATEA PUBLICĂ – prezenţa persoanei responsabile direct de rezolvarea
problemei este foarte importantă. Reprezentarea nu va fi acceptată.
 PRESA – este cea care poate asigura atât prezenţa Autorităţii Publice dar şi succesul
demersului comunitar.
Scopul adunării este acela de a face Autoritatea Publică să-şi asume rezolvarea problemei
folosind soluţia propusă şi de a dezvolta un plan concret cu termene pe care Autoritatea să şi-l
asume în public şi să fie publicat în presă.
Monitorizarea implementării (rezolvării nevoii) – Chiar dacă rolul echipei de voluntari se

reduce după Adunarea Publică – este necesară totuşi o monitorizare a îndeplinirii planului de
către Autoritatea Publică. În cazul în care Planul nu este realizat – acțiunea de organizare
comunitară poate continua pe linia propusă de conceptul de ”advocacy” cu acţiuni de
„nesupunere civică” sau alte forme creative de presiune asupra Autorităţii Publice.
Selectarea unei noi nevoii - procesul este unul în spirală care se reia cu selectarea unei alte
nevoi din listă şi organizarea pentru rezolvarea acestei nevoi.
Procesul de organizare comunitară este unul riguros și structurat care, în condițiile respectării
pașilor propuși, garantează rezultate vizibile la nivelul comunității.
Analiza modelului
Organizarea comunitară este unul din modelele care implică aproape toţi factorii
specifici dezvoltării comunitare: este iniţiată la nivel local - o organizaţie/structură locală
decide să iniţieze procesul de organizare comunitară; are implicat un specialist extern –
organizatorul comunitar – care derulează un proces de facilitare/organizare (ca principală
metodă folosită); se bazează pe acţiunea unui grup de iniţiativă (mai degrabă structură de
lideri) – grupul de voluntari; implică membrii comunităţii în identificarea problemelor şi
planificarea soluţiilor; este generatoare de capital social la nivelul comunităţii – creşte
încrederea între membrii şi gradul de participare implicare al acestora – un proces derulat pe
termen lung duce la înființarea de organizații specifice;
Puncte slabe:
 nu implică membrii comunităţii în rezolvarea directă a problemelor – ceea ce scade
sentimentul de proprietate asupra rezultatelor propriilor acţiuni, dar poate crea un
sentiment de proprietate asupra procesului și acţiunilor care au generat rezultatele.
 este dificil de aplicat cu toţii paşii în comunităţile rurale mici, unde oamenii se cunosc
între ei şi unde presa are o influenţă redusă – modelele de comunicare locale fiind mai
degrabă informale. În astfel de comunități unele etape se scurtcircuitează (sunt
eliminate) iar altele capătă o importanță mult mai mare.
Anexă - Roșia Montană – studiu de caz
2.Modelul FRDS – Modelul Grupului de Iniţiativă Locală – GIL
Modelul promovat de Fondul Român de Dezvoltare Socială este și el unul din

modelele care au stat la baza modelului RuralNet, majoritatea celor implicați în dezvoltarea
acestuia din urmă, trecând pe la școala FRDS de dezvoltare comunitară. El, ca model, este
centrat pe procesul prin care se coagulează un grup de iniţiativă (grup de lideri informali) la
nivel local, grup care va identifica, prioritiza şi rezolva o nevoie a comunităţii. Comunitatea
este şi ea implicată la nivel de consultare privind deciziile luate şi mai ales în procesul de
rezolvare a problemei/nevoii comunitare unde ea are un rol activ investind resurse umane şi
materiale.
Modelul FRDS presupune următoarele aspecte:

 Facilitatorul extern care petrece un număr de zile de facilitare în comunitate;
 Grupul de iniţiativa – care este format din liderii informali ai comunității – are rolul
important în derularea procesului în comunitate;
 Facilitarea comunitară – este procesul derulat în comunitate de facilitator care sprijină
formarea grupului de iniţiativă, identificarea şi prioritizarea nevoilor comunităţii,
planificarea rezolvării unei nevoi adaptate la specificul proiectelor finanțate de FRDS,
realizarea aplicaţiei pentru obţinerea finanţării.
 Proiectul comunitar – Grupul de iniţiativă planifică un proiect comunitar pentru
nevoia prioritară identificată în procesul de facilitare. Odată cu finalizarea aplicaţiei,
rolul facilitatorului în comunitate se termină.
 Selecție de Proiecte – evaluarea şi selecţia proiectului depus are o etapă de birou şi una
de teren în urma cărora un proiect este admis spre finanţare sau respins.
 Supervizarea pentru implementare - după obţinerea finanţării FRDS, comunitatea va
implementa un proiect comunitar. Pe parcursul implementării proiectului, comunitatea
beneficiază de serviciul de supervizare și sprijin din partea FRDS.
Rezultatele proiectului sunt preluate de Autoritatea Publică Locală în cazul proiectelor de

infrastructură sau de persoana juridică (firmă) în cadrul proiectelor de Activităţi Generatoare
de Venit (AGV).
Analiza modelului
 Modelul FRDS are la bază ”un grad ridicat de standardizare a practicilor în domeniu”
47
este structurat și oferă argumente substanțiale pentru fiecare etapă metodologică pe
care o propune.
 Modelul FRDS este unul care urmărește pașii unui proces durabil în comunitate,
parcurgând o logică simplă și clară a etapelor intervenției în comunitate.
 Fiecare proiect este centrat pe identificarea liderilor informali și dezvoltarea
legăturilor dintre ei, pe de o parte și dintre ei și comunitate, pe de altă parte creând
premisele dezvoltării capitalului social al comunității.
 Facilitarea se presupune a fi centrată pe procesul generat în comunitate dar în realitate
este centrata pe rezultatul în sine (proiect eligibil) şi de multe ori pierde din vedere
esenţa procesului de dezvoltare comunitară – facilitatorii FRDS sunt evaluaţi după
proiectele depuse de comunităţile facilitate şi evaluarea procesului creat în comunitate
aproape lipseşte aspect făcut explicit chiar de FRDS - „Funcţia esenţială a facilitării a
fost, de-a lungul timpului, creşterea accesului comunităţilor sărace la proiectele
FRDS”48.
 Pentru că urmăreşte rezultatul – proiectul comunitar – acest model poate produce
segregare şi dezbinare la nivelul comunităţii, ideea are la bază principiul concurenței
pentru obținerea de resurse.
 Deşi Modelul este unul dintre cele mai apropiate de standardul RuralNet el se
limitează la etapele planificării comunitare şi implementării unui proiect comunitar,
fără a avea în vedere întreg procesul de dezvoltare comunitară (capacitatea comunităţii
de a planifica strategic acţiuni şi de a implementa planuri) şi chiar pierde din vedere
evaluarea impactului asupra capitalului social al comunităţii la finalul proiectului,
evaluarea proiectului fiind din nou una centrată pe rezultate.
47
Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007
48
Sandu, Dumitru, coord. Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007
 Modelul are rezultate foarte bune în comunităţile cu grupuri de iniţiativă cristalizate și

a fost preluat de foarte multe organizații din România care ulterior au participat la
dezvoltarea modelului RuralNet: Centrul de Asistență Rurală, Asociația Română de
Dezvoltare Comunitară, Fundația PACT, Centrul Euroregional pentru Diversitate
Etnoculturală, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi etc.
3.Şcoala Comunitară Activă
Şcoala Comunitară Activă este un model propus şi aplicat în România de

Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară. Ulterior modelul a fost preluat de multe
instituţii şcolare în cadrul proiectelor şcolare - Proiectului pentru Învăţământul Rural derulat
de Centrul Educaţia 2000+ sau în cadrul programelor de şcolarizare a grupurilor
dezavantajate.
Modelul propune transformarea unei instituţii - destul de inerte din perspectiva

participării la dezvoltarea capitalului social - în agent al schimbării la nivel local şi are ca
instrumente:
 curriculumul de dezvoltare comunitară – adaptat la nivelul de vârstă 13 – 15 ani
(clasele a VII-a şi a VIII-a). Curriculumul este unul aplicat, activitatea instructiv
educativă depăşeşte granițele clasei de învăţământ, abordând probleme ale comunităţii
şi identificând soluții pentru aceste probleme.
 cercul de dezvoltare comunitară/clubul de dezvoltare comunitară – care pot fi
dezvoltate de şcolile din mediul rural.
Principiile de bază ale modelului sunt:

 folosirea comunităţii ca o resursă didactică pentru instruirea noilor generaţii.
Fiecare Instituţie Școlară dispune de un instrument specific de adaptare la nevoile
comunităţii – Curriculumul la Decizia Şcolii (CDŞ) instrument pe care îl poate folosi
pentru mobilizarea comunităţii şi creşterea capitalului social al acesteia.
 transformarea şcolii într-o structură adaptată la nevoile comunităţii – în Şcoala
Comunitară Activă, generatoare de capital social în comunitatea în care funcţionează.
Ca model de dezvoltare comunitară este centrat pe agentul schimbării în comunitate – acesta

fiind şcoala – care redescoperă comunitatea şi propriul său rol comunitar. Iniţiatorul
procesului este din nou unul extern – facilitatorul care sprijină şcoala în procesul ei de
deschidere către comunitate.
Conţinutul tematic al programei Şcoala Comunitară Activă

adaptare după modelul Asociaţiei Română de Dezvoltare Comunitară49
Comunităţi umane
I.1. Comunitatea umană (definiţie, istoric, tipuri)
I.2. Comunitatea locală - cunoaşterea vecinătăţii
I.3. Satul – cadrul de existenţă a comunităţii rurale
Puterea publică
II.1. Puterea publică, puterea locală
II.2. Votul şi votarea
III.3. Administraţia locală
 primarul
 consiliul local
Capitalul social
III.1. Ce este capitalul social?
III.2. Evaluarea capitalului social
III.3. Creşterea capitalului social
Dezvoltarea locală
IV.1. Creşterea economică şi dezvoltarea umană
IV.2. Dezvoltarea durabilă
 Dezvoltarea comunitară
Comunicarea
V.1.Stiluri personale de comunicare şi blocaje
V.2. Organizarea întâlnirilor publice
V.3. Interviul şi abordarea pozitivă
Planificarea şi evaluarea activităţilor

VI.1. Probleme şi interese strategice
VI.2. Elemente de planificare strategică
VI.3. Evaluarea activităţilor
Rezolvarea conflictelor
VII.1.Conflictele
 cauze
 tipuri
VII.2. Principii de abordare a conflictelor
VII.3. Paşi şi etape în rezolvarea unui conflict
VII.4. Stiluri personale de abordare a conflictelor
49
Asociația Română de Dezvoltare Comunitară – Programul Școala Comuniară Activă – www.ardc.ro
Metode didactice specifice
 Întâlniri cu bătrânii satului pentru cunoașterea istoricului comunității

 Vizite în sat pentru întocmirea fișelor de observație a vecinătăților
 Culegerea de date despre sat de la instituțiile locale
 Alegerea consiliului clasei – pe baze participative
 Vizite la Consiliul Local
 Culegerea de povești de succes din comunitate
 Reprezentarea mediului comunicațional individual
 Întreprinderea unor acțiuni constituite în mesaje/exemple pozitive către comunitate
 Observarea și analizarea unei ședințe publice (cu părinții)
 Realizarea de interviuri în comunitate
 Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a unei probleme/nevoi
locale) de către un juriu format din oficialități locale
 Cercetarea evoluției unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasă.
 Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasă/scoală.
Analiza modelului
 Școala Comunitară Activă – este un model care abordează central un agent al
dezvoltării comunitare – școala – ca resursă comunitară cu un imens potențial de
dezvoltare.
 Modelul este generator de evenimente pozitive în comunitate și de asemenea crește
capitalul social al comunității în jurul școlii.
 Din perspectiva procesului de dezvoltare comunitară – reprezintă o bună pregătire, o
fază de inițiere a unui proces susținut de dezvoltare comunitară și chiar atinge primele
etape ale procesului de dezvoltare comunitară ajungând până la planificarea și
implementarea de acțiuni.
 Ceea ce nu oferă explicit acest model este transferul acțiunii comunitare către actorii
principali ai comunității, actori care pot genera capital social real.
 Chiar dacă acest model produce pe termen lung schimbări inclusiv de structură
mentală (privind participarea comunitară, mutualitatea, încrederea) el nu poate fi
continuat cu un proces de planificare strategică – și chiar dacă ar putea probabil că va
genera un ”orășel al copiilor” departe de intenția de a fi pus în practică de structurile
care pot general dezvoltare comunitară la nivel local.
 Acest model ilustrează cel mai bine legătura strânsă dintre creșterea capitalului social
și rezultatele concrete privind dezvoltarea comunității. Capitalul social ridicat cu un
scop educativ necontestat, dar cu rezultate reduse în planul dezvoltării comunității
rămâne doar un act educativ.
 În condițiile în care demersul Școală Comunitară Activă este însoțit sau este
premergător și susținător al unui demers de dezvoltare comunitară în cadrul
comunității el poate genera o serie de avantaje și facilități pentru implementarea unui
proces de succes de dezvoltare comunitară.
 Modelul poate avea rezultate bune și în comunități urbane - în 2005 – 2006 am aplicat
modelul pe o clasă de liceu pedagogic după ce am constat că elevii clasei a XII – a,
care aveau drept de vot, nu erau în stare să facă distincția între diferitele instituții
politice pentru care își exprimau votul: Primar, Consiliul Local, Consiliul Județean,
Prefectură. Anexă – Școala Stâlpu – studiu de caz
4.Teatru Comunitar/Teatru Forum
Modelul Teatru Forum are o bogată experiență internaţională şi în Romania este

prezent mai ales în surprinderea unor fenomene sociale la limita alienării precum violenţa în
familie, discriminarea, sărăcia, consumul de alcool sau alte stupefiante.
Ca model de dezvoltare comunitară este preluat și aplicat în România de ARDC

ca modalitate de a identifica în mod participativ soluţii la problemele comunităţii; şi dezvoltat
ulterior şi aplicat şi de alte organizaţii.
Teatrul Comunitar poate fi aplicat specific următoarelor probleme ale comunităţii50:
- analizează / satirizează un fenomen social deviant din comunitate;

- prezintă tipologii sociale pozitive / deviante / sau delincvente;
- scoate în evidenţă probleme sociale ale comunităţii;
- este modalitatea prin care o comunitate poate fi activata și implicata;
- poate fi folosit pentru problematizare, analiza problemelor comunitare și identificarea
de soluții pentru problemele comunitare;
- este o metoda educaționala – aplicată unui grup/comunităţi ajuta la asimilarea de
informații greu de asimilat prin metodele tradiționale;
- poate iniția participarea intr-o comunitate care nu are experiența lucrului in comun;
- sensibilizează comunitatea la probleme specifice (discriminare, violenta in familie
etc.).
50
Lista este rezultat al grupului de lucru pe metoda teatru comunitar (transcriere din Raportul Conferinţei) –
Conferinţa Naţională de Dezvoltare Comunitară,organizată de RuralNet la Căciulata, Octombrie 2007.
Analiza modelului.
Dacă ne raportăm la standardul de proces – Teatrul comunitar este un model

adecvat de inițiere a unui proces de dezvoltare comunitară și de analiză a problemelor
comunitare. Modelul în sine, prin organizarea în jurul unei echipe care analizează problemele
comunității și pregătesc o piesă de teatru, este unul care crește capacitatea comunității de a se
asocia, un element important al capitalului social;
Un alt aspect important la care participă modelul în procesul de dezvoltare

comunitară este participarea la dezvoltarea profilului comunități prin scoaterea din stare de
latență a anumitor probleme comunitare și prin punerea lor în dezbatere publică.
Modelul nu dă însă siguranța generării etapei de planificare și acțiune comunitară.
Pe parcursul unui proces susținut de dezvoltare comunitară, un model teatru

comunitar poate fi o utilă soluție pentru evaluarea creativă a procesului; oferind o oglindă a
reflectării în comunitate a procesului de dezvoltare comunitară și rezultatelor acestuia.
Metodele principale specifice dezvoltării comunitare utilizate în cadrul acestui

model sunt: facilitatea și instruirea; fiind folosite, de asemenea, și celelalte metode în
diferitele etape ale implementării modelului.
5.Organizaţia comunitară locală
Ca model a fost aplicat în România de Asociaţia Română de Dezvoltare

Comunitară şi dezvoltat ulterior de Fundaţia Parteneriat pentru Acţiune Comunitară şi
Transformare. Modelul este unul centrat pe proces şi presupune dezvoltarea de capacităţi la
nivel local („capacity building”) prin dezvoltarea organizaţională a unui grup de iniţiativă.
Modelul a fost aplicat ca nevoie de continuare a intervenţiei în comunităţile în

care au fost iniţiate grupuri de iniţiativă în cadrul altor intervenţii precum CCIAC-urile
(Comitetele Consultative pentru Implementarea de Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul
Programul de Dezvoltare Rurală - PDR sau Grupurile de Iniţiativă Locală dezvoltate în
programul FRDS; unde odată finalizat un proiect a apărut o tendință naturală a grupului de
inițiativă de a trece la o nouă etapă de dezvoltare.
Paşi în dezvoltarea modelului sunt următorii:

 identificarea unui grup de iniţiativă local
 formarea membrilor grupului de iniţiativă
 sprijin/consultanţă pentru dezvoltarea grupului de iniţiativă ca structură
organizaţională formală,
 finanţarea unui proiect comunitar – care să fie planificat participativ şi să rezolve o
problemă/nevoie a comunităţii - proiect care să fie implementat de noua structură
organizaţională creată,
 consultanţă privind planificarea strategică sau/şi operaţională pentru noua structură.
În perioada 2001 - 2005 am participat la implementarea mai multor proiecte în

șase comunități rurale, proiecte care au avut și componentă de dezvoltare de organizații
comunitare și a unor proiecte care au sprijinit dezvoltarea de organizații în mediul urban –
organizațiile fiind instrumente necesare dezvoltării comunitare și continuării procesului de
dezvoltare comunitară și obținerii fondurilor necesare dezvoltării proiectelor locale.
Analiza modelului
Modelul organizaţiei comunitare este unul centrat pe procesul de dezvoltare

comunitară. Comunitatea este în centrul modelului, agentul schimbării fiind o structură
organizată dezvoltată în cadrul comunităţii.
Modelul acţionează asupra capitalului social al comunităţii mai ales la nivelul

reţelelor de interacţiune socială crescând capacitatea de asociere la nivel local sau sprijinind
instituţionalizarea acesteia acolo unde există experienţa asocierii. De asemenea simţul de
proprietate atât asupra acţiunilor (procesului derulat) cât şi asupra rezultatelor acestor acţiuni
sunt specifice acestui model de intervenţie.
Ca model de dezvoltare comunitară acoperă specific primele etape ale procesului

și este centrat pe etapele de planificare comunitară şi acţiune comunitară şi în unele situaţii
când grupul de iniţiativă este deja avansat privind acţiunile în comunitate pot fi atinse chiar
elementele de planificare strategică a dezvoltării comunităţii.
El asigură continuitatea și sustenabilitatea procesului de dezvoltare comunitară,

având în vedere că generează de asemenea o structură locală care va continua derularea
procesului și care poate genera, la rândul ei ca model alte structuri de asociere la nivelul
comunității.
6.Agenrul de Dezvoltare Locală – ADL51
Modelul ADL reprezintă o contopire a două modele dezvoltate aproape în paralel pe de o

parte de Centrul de Asistenţă Rurală şi ADETIM – modelul Promotorului local şi pe de altă
parte Fundația CIVITAS – modelul Facilitatorul comunitar. Modelele au fost reunite în
cadrul programului Agentul de Dezvoltare Locală – care, bazându-se pe similitudinea celor
două modele dezvoltă un program naţional finalizat printr-o propunere de politică publică
naţională – Agentul de Dezvoltare Locală.
ADL – este un expert angajat în cadrul Administraţiei Publice Locale – în comunităţile rurale
sau orașele mici – expert care are drept sarcini: dezvoltarea grupurilor de iniţiativă locală,
planificarea de acţiuni comunitare, planificarea strategică la nivel local etc.
Programul ADL a avut următoarele etape:
Dimensiunea națională a modelului.

 formarea a peste 300 specialişti care au fost angajaţi de Administraţia Publică Locală
pe posturi de ADL (funcţionari publici sau personal contractual). Domeniile în care au
fost formaţi ADL sunt: politici publice, dezvoltare comunitară, management de
proiect, planificare strategică, comunicare, dezvoltarea unei echipe.
 dezvoltarea a șapte (7) centre de resurse regionale pentru ADL (Centrul Bucureşti
acoperind 2 regiuni),
 dezvoltarea unor instrumente de lucru pentru rețeaua de specialiști:
 Editarea unui ghid de instruire pentru ADL
 Revista RoADL
 Un yahoogroup – pentru comunicarea şi schimbul de experienţă între ADL
 dezvoltarea şi promovarea unei propuneri de politică publică națională şi promovarea
ei în cadrul unor conferinţe regionale şi naţionale. Politica publică propunea:
 instituţionalizarea ADL şi recunoaşterea/prevederea funcției în Legea
Administraţiei Publice
51
Agent de dezvoltare locală – suporturi de curs – CAR și CIVITAS, Timișoara, Artpress, 2006
 iniţierea Fondului Naţional de Dezvoltare Locală.
ADL ca model de acțiune la nivel local – presupune inițierea și implementarea

unui proces de dezvoltare comunitară plecând de la Autoritatea Publică Locală prin
intermediul specialistului angajat în cadrul acestuia. Rolul ADL la nivel local este:
 identificarea și prioritizarea nevoilor locale

 identificarea și sprijinirea potențialelor grupuri de inițiativă locală
 planificarea și implementarea de proiecte locale de dezvoltare
 inițierea unui proces de planificare strategică
În perioada 2004 – 2006 am coordonat centrul de resurse pentru ADL Oltenia – unde am
inițiat programul ADL în peste 20 comunități rurale și orașe mici din Oltenia.
Analiza modelului
Ca model de dezvoltare comunitară – este un model centrat pe agentul schimbării

– Agentul de Dezvoltare Locală. Iniţiatorul procesului este un consorţiu naţional care dezvoltă
un parteneriat cu Autoritatea Publică Locală (Consiliul Local şi Primăria). Comunitatea este
implicată mai ales prin grupurile de iniţiativă identificate și sprijinite la nivel local de ADL, și
în procesul participativ de planificare strategică. Procesul derulat este unul în principal intern,
ADL devine facilitator al unui proces intern de dezvoltare comunitară, componenta externă
fiind aceea de dezvoltare a resursei umane şi de informare şi consultare în dezvoltarea
comunităţii.
Puncte tari ale modelului

 Dezvoltă resursele umane interne şi creşte capacitatea administraţiei publice de a
implica comunitatea în dezvoltarea locală.
 Primele proiecte iniţiate de Administraţie şi derulate în parteneriat cu comunitatea.
 Comunitatea atrage resurse externe importante cu costuri interne minime (mult mai
mici decât cele de consultanţă pe planificarea de proiecte sau planificarea strategică)
 Modelul generează premisele inițierii și implementării unui proces de dezvoltare
comunitară prin pregătirea acestei resurse interne.
Puncte slabe
 Cultura organizațională a instituției publice în care intră ADL nu este propice aplicării
principiilor dezvoltării comunitare la nivel local – în foarte puține situații a progresat
semnificativ un proces de dezvoltare comunitară, în cele mai multe situații, dorința
inițială a Agentului a fost înecată și s-a transformat repede într-un set de sarcini și
atribuții care nu au de a face cu dezvoltarea comunitară.
 Stabilitatea ADL pe posturi - susţinerea procesului la nivelul politicilor publice este
foarte importantă. În lipsa unei recunoaşteri a statutului ADL în Legea Administraţiei
Publice – Poziţia de ADL a devenit o bună rampă de lansare pentru specialiștii care au
ocupat postul de ADL, care au plecat către birourile judeţene sau chiar naţionale ale
Administrației sau chiar în domeniul consultanţei.
 Continuarea programului ADL la nivel naţional.
 Modelul nu este unul direct centrat de dezvoltarea capitalului social – ci este mai
degrabă unul de dezvoltare a resursei umane specializate (facilitatorul comunitar) care
poate iniţia procese de dezvoltare comunitară la nivel local.
7.Modelul Reţelelor Comunitare
Este un model care este prezent la nivelul majorității proiectelor care implică mai
multe comunități sau mai multe organizații din aceeași comunitate sau din comunități diferite
– prin componenta de dezvoltare de rețele ”networking”. Centrul Regional pentru
Organizațiile Nonprofit din Oltenia a derulat un astfel de proiect specific dezvoltării
comunitare prin înființarea Rețelei de Organizații Comunitare din Oltenia. Proiectul CRONO
a fost centrat pe dezvoltarea CCIAC-urilor (Comitetele Consultative pentru Implementarea de
Acțiuni Comunitare) dezvoltate în cadrul Programului de Dezvoltare Rurală - PDR finanțat de
Banca Mondială.
PDR a inițiat structuri comunitare pentru consultarea în cadrul programelor de

dezvoltare rurală dar, ca orice proiect guvernamental, nu a găsit resursele pentru dezvoltarea
ulterioară a acestor structuri create.
CRONO Craiova (Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din Oltenia) a inițiat un
proiect finanțat din fonduri PHARE în care urmărea:
− dezvoltarea organizațională a structurilor CCIAC și înființarea de organizații comunitare
în comunitățile în care CCIAC-urile au avut activitate și după finalizarea PDR –
implementând modelul prezentat anterior – Organizația comunitară,
− dezvoltarea unei rețele regionale în care organizațiile nou înființate să facă schimb de
experiență și să se sprijine reciproc în demersul de dezvoltare comunitară inițiat.
Modelul rețelelor comunitare comportă două dimensiuni diferite:

 dimensiunea comunitară – în condițiile în care vorbim de comunități mari în care se
dezvoltă diferite grupuri de inițiativă (organizate pe domenii de interes sau spațial) iar
aceste grupuri de inițiativă se organizează și se formalizează la un nivel avansat. În
astfel de situații modelul vine să propună o structurare de tip rețea a acestor organizații
(Instituții, ONG-uri etc.). Ca model poate fi regăsit mai ales la nivelul comunităților
urbane dar apare frecvent și la nivelul comunităților rurale mari. În această categorie
de modele putem integra diversele comitete consultative create chiar prin cadre
legislative (Comitetul local pentru îmbunătățirea situației romilor, Comitetul local de
sprijin creat pe legislația protecției sociale, Grupul local de sprijin creat în cadrul
instituțiilor de învățământ etc.). Toate aceste structuri, creează tendința de rețea
specifică pentru o anumită problematică la nivel social local.
 O a doua dimensiune – care presupune depășirea nivelului comunitar al dezvoltării și

creșterea capacității de asociere, organizare și sprijin reciproc a structurilor de
dezvoltare comunitară inițiate. Rolul acestei structuri de tip rețea este acela de a
sprijini structurile comunitare implicate în procesul de dezvoltare comunitară prin:
 schimburi de experiență și modele de dezvoltare,
 schimbul sau împrumutul de expertiză,
 facilitarea accesului la resurse (fonduri de finanțare),
 gândirea strategică a dezvoltării la nivel regional.
Abordarea de tip rețea facilitează și trecerea de la planificarea și acțiunea comunitară la

gândirea de tip strategic, acesta fiind primul pas spre etapa planificării strategice.
Analiza modelului
Chiar dacă este un model care nu urmărește specific etapele procesului de dezvoltare
comunitară – modelul Rețele Comunitare vine să sprijine derularea unui astfel de proces
având în vedere următoarele aspecte:
• participă la creșterea interacțiunii dintre membrii comunității și a asociativității la

nivel local, generând diverse structuri comunitare de tip rețea unde oamenii se
întâlnesc frecvent pentru analiza diferitelor situații sociale locale,
• participă la întărirea capacității de organizare a comunității prin dezvoltarea de
structurii și rețele regionale,
• generează capital social la nivel regional și la nivel local prin creșterea încrederii
membrilor comunității în capacitatea de organizare și acțiune a structurilor comunitare
locale,
• face trecerea de la etapa de acțiune comunitară la etapa de planificare strategică.
Așa cum a fost aplicat până acum în România, el este însă un model limitat la
această etapă a acțiunii comunitare și la primul pas al abordării regionale a dezvoltării,
abordare care impune trecerea la o gândire și planificare de tip strategic.
Din perspectiva abordării la nivel local și a diferitelor structuri formale inițiate,

chiar dacă aduce un plus de interacțiune între membrii comunității, formalizarea impusă legal
are de cele mai multe ori efecte negative care nu duc la interiorizarea comportamentelor pe
termen lung.
Modelul rețelelor comunitare va căpăta amploare ca utilitate în procesul de

dezvoltare comunitară la finalul unui ciclu al procesului de dezvoltare comunitară, când
putem vorbi de evaluarea unui plan strategic implementat.
8.Forumul comunitar – pentru planificarea de acțiuni și proiecte
Modelul Forumurilor comunitare a fost aplicat ca model de dezvoltare comunitară

structurat în județul Dolj de către Centrul de Resurse pentru Organizațiile Nonprofit din
Oltenia – CRONO în cadrul unui proiect finanțat de Consiliul Județean Dolj.
Modelul Forumurilor comunitare poate avea un inițiator intern sau unul extern și acest
inițiator poate fi instituție, ONG sau un lider local. El presupune următoarele activități:
- realizarea unui forum cu membrii interesați de o anumită temă din comunitate
(grupurile marginalizate, acțiuni culturale, atragerea fondurilor structurale etc.). În
cadrul acestui forum sunt identificate ideile care reprezintă posibilități de dezvoltare și
formare de grupuri de lucru în jurul fiecărei idei;
- grupurile de lucru transformă ideea inițială în jurul căreia s-au unit în plan de acțiune
cu responsabilități și termene;
- procesul de consultare a comunității – se realizează tot sub forma forumurilor pentru
fiecare acțiune în parte;
- rezultatul implementării forumurilor comunitare este un proiect / sau mai multe
proiecte care pot fi derulate în comunitate; și unul sau mai multe grupuri de inițiativă
organizate în jurul unei idei de proiect.
Analiza modelului
Modelul este unul centrat pe etapa de planificare a acțiunilor concrete. El

scurtcircuitează foarte mult primele etape ale procesului de dezvoltare comunitară în baza
implicării actorilor locali interesați și cunoscători ai problematicii comunitare locale.
Un alt aspect important este acela că modelul generează grupuri de lucru care pot
fi considerate grupuri de inițiativă locale.
Forumul comunitar transformă actorii interesați într-o structură de tip rețea

comunitară alcătuită din grupuri de lucru și creând legături între acești actori și, deci,
generând capital social.
Ca aspect negativ al implementării acestui model (așa cum a fost el implementat

până în acest moment) putem sublinia capacitatea redusă de a urmări aplicabilitatea
proiectelor. Modelul răspunde bine cerințelor etapelor de inițiere și planificare ale unui proiect
comunitar. Atunci când vine vorba de resurse – acest proiect inițiat, se transformă într-o
cerere de finanțare pentru care durata de evaluare (până la finanțarea proiectului) poate dura
mai mult decât existența grupului de inițiativă; sau – o altă posibilă situație - este aceea în
care proiectul se blochează la nivelul identificării resurselor pentru implementarea lui.
În situația în care forumul comunitar devine o practică frecventă în comunitate –

el aduce un plus în creșterea capitalului social al acestei comunități prin generarea de
încredere și de asocieri.
9.TeleCentrul52 – Centrul de resurse pentru comunitate.
Telecentrul – Centrul de resurse comunitare – reprezintă un centru de servicii comunitare

organizat să ofere un minim de servicii care să răspundă nevoilor locale. ”Centrul de resurse
(TeleCentrul) reprezintă un spaţiu confortabil, primitor, cu un personal propriu care îl
informează şi îl ajută pe vizitator în problemele sale din viaţa de zi cu zi. În funcţie de nevoile
locale, Centrele de resurse (TeleCentrele) pot oferi servicii în următoarele domenii:
infrastructură, resurse umane, economie, turism, dezvoltare comunitară, cooperare
transfrontalieră, cultură, sectorul civil, mediul înconjurător.” 53
Primordial, Telecentrul este un centru de furnizare de servicii la nivel local – însă el fiind
aplicat în România de organizații active în domeniul dezvoltării comunitare (CREST, CAR,
CIVITAS etc.) a împrumutat atribuții de inițiator al procesului dezvoltării comunitare la nivel
local.
Principiile de funcţionare ce stau la baza unei structuri de tip Centru de resurse (TeleCentru)
sunt următoarele54:
1. are utilitate publică, oferta de servicii care se adresează tuturor membrilor comunităţii,
fără discriminări de orice natură;
2. profilul său este multifuncţional, cu servicii de calitate, permanent adaptate
necesităţilor comunităţii;
3. reprezintă un forum şi catalizator al comunităţii, acţionând în mod responsabil;
4. asigură promovarea şi utilizarea unor tehnologii moderne de comunicare şi instruire.
Caracteristicile tehnice minime ale unui structuri de tip Centru de resurse

(TeleCentru) sunt următoarele55:
52
Misaroș, G.(coord.), - Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediul TeleCentrului, Timișoara,
Waldpress, 2003
53
CREST – Standard de funcționare pentru Telecentre
54
55
 Organizaţia care găzduieşte Centrul de resurse (TeleCentru) va avea personalitate

juridică;
 Existenţa unei persoane responsabile de activitatea Centrului de resurse
(TeleCentrului), persoana care are un contract de muncă, civil sau de voluntariat cu
organizația care găzduiește Centrul de resurse (TeleCentru);
 Existența unui spaţiu adecvat de funcţionare pus la dispoziţia Centrului de resurse
(TeleCentrului);
 Oferă minimum 5 servicii permanente comunităţii;
 Respectă standardele de calitate pentru serviciile oferite;
 Existenţa a minim unei resurse informaţionale permanente – legătură INTERNET;
 Existenţa unei dotări tehnice minime (2 calculatore şi o imprimantă);
 Existenţa unui orar de funcţionare de minim 2 ore pe zi, timp de cinci zile pe
săptămână;
Din 2002 am fost implicat în dezvoltarea unui centru de resurse pentru
organizațiile comunitare locale și am participat la programele de instruire ale Centrului de
Asistență Rurală pentru TeleCentrele proprii.
Analiza modelului
Modelul este o continuare sinergică a modelului Organizația comunitară – pentru

că presupune existența unei organizații locale care să inițieze o structură de tip centru de
resurse. El este un model centrat pe un agent al schimbării – organizația comunitară – care
folosește un nou instrument pentru a facilita procesul de dezvoltare comunitară la nivel local.
Practic nu putem vorbi de un model de proces de dezvoltare comunitară ci doar de un

instrument care are ca scop atragerea / implicarea comunității în procesul în sine.
Centrul de resurse generează interacțiune comunitară și răspunde nevoii comunității de

servicii – devenind un foarte util instrument pe tot parcursul procesului de dezvoltare
comunitară.
10.Comitetul Filantropic
Modelul Comitetului Filantropic – CF a fost unul iniţiat de Mitropolia Craiovei şi

preluat de Episcopia Severinului şi Strehaiei la înființarea acesteia. El a fost preluat şi
dezvoltat la nivel naţional de către Asociaţia Internaţională pentru Caritatea Creştină (IOCC)
în cadrul proiectului „Consolidare a iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA şi a
violenţei în familie”, proiect derulat în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română.
Modelul răspunde la două solicitări importante ale comunităţii:
 existenţa unei resurse comunitare puternice de capital uman dar mai ale capital social
– instituţia bisericii. În comunităţile din Maramureş, Consiliul parohial (curatorii) ca
forma de organizare în jurul biserici a fost cea mai importantă structură organizatorică
a comunității inclusiv în timpul perioadei comuniste.
 nevoia de a completa structura bisericii locale care avea ca principale forme de
organizare prevăzute în statutul de funcţionare: Consiliul parohial (format exclusiv din
bărbaţi şi cu principal rol decizional la nivelul parohiei) şi comitetul parohial (format
în principal din femei, coordonat de preoteasă şi cu rol de acţiune în domeniul social-
filantropic în comunitate)
Răspunzând acestor două solicitări CF (deşi denumirea poate sugera altă direcţie) a fost iniţiat
ca principală formă de organizare a comunităţii în jurul bisericii.
Modelul dezvoltat în cadrul proiectelor amintite presupune următorii paşi:

 formarea preoţilor privind dezvoltarea comunitară şi privind diverse teme de
interes local (prevenirea violenţei în familie, prevenirea infectării cu HIV etc.),
 iniţierea unui grup de sprijin al preotului la nivel local, grup organizat în jurul
bisericii (denumit Comitetul Filantropic)
 dezvoltare organizaţională pentru CF – facilitarea privind identificarea și
rezolvarea unei nevoi comunitare, iniţierea unui centru local de servici sociale,
implicarea comunităţii în organizarea de activităţi la şcoală sau la biserică etc.
Analiza modelului
Modelul ”Comitetul filantropic” este, de asemenea, un model complet care poate derula un
proces standard de dezvoltare comunitară. Are în centru o structură comunitară cu importante
rădăcini în procesul de dezvoltare a comunității – biserica; și de asemenea propune
dezvoltarea unei structuri comunitare în jurul acesteia, structură care devine capabilă să
genereze capital social la nivelul comunității.
Comitetul filantropic este în același timp un grup de interes – pentru că se organizează în jurul
Bisericii – dar și un grup de inițiativă pentru că adună actori interesați din comunitate.
Aspectul negativ legat de modelul ”Comitetul Filantropic” ține mai degrabă de practica
acestui model – de cele mai multe ori în practica implementării programelor de tip comitete
filantropice, activitatea acestora s-a limitat la aspecte de sprijin pentru persoanele nevoiașe din
comunitate (comitet de strângere de fonduri) sau la organizare a unor servicii specifice
punctuale limitate la o problemă a comunității (violența domestică – campanii de
conștientizare), fără a reuși să genereze un proces la nivelul comunității.
11.Microregiunea, Intercomunalitatea, Asociaţia Regională
Acest model a început ca formă de organizare pentru unele comunități cu specific

apropiat în scopul creșterii capacității de organizare a acestora și abordării dezvoltării la un
nivel superior / lărgit comunității. Primele microregiuni au apărut în zona Ardealului – în
județul Alba și în zona maghiarimii (judeţele Harghita şi Covasna) fiind înregistrate primele
astfel de forme de organizare și dezvoltare. Modelul de organizare al microregiunilor a fost în
principal asocierea Consiliilor locale / Primăriilor care au dezvoltat o asociație
microregională.
Ulterior a apărut și o legislație specifică, legislație ce definește Intercomunalitatea

ca formă de organizare la nivel microregional, formă care are ca principale responsabilități:
eficientizarea asigurării infrastructurii de apă și canal – colectarea și filtrarea apelor reziduale
și dezvoltarea altor obiective de infrastructură specifice microregiunii.
Elementele principale ale modelului sunt:

 O Primărie sau un ONG – care sunt motorul inițierii abordării microregionale a
dezvoltării,
 Asociația de Consilii locale/Primării – ca principală formă de organizare a
microregiunii,
 O strategie (un plan) de dezvoltare al microregiunii – conținând direcțiile și elementele
principale ale dezvoltării,
 O structură executivă care pune în aplicație acest plan – structură care, de cele mai
multe ori, se suprapune personalului Primăriei sau ONG-ului iniţiator al dezvoltării
microregionale.
Ca rezultate principale pe care le-a adus dezvoltarea microregională putem aminti:

 rezolvarea în comun a proiectelor de infrastructură – drumuri, poduri, gropi de gunoi,
 abordarea strategică a principalului domeniu economic la nivel microregional:

agricultura – înfiinţarea asociaţiilor de producători, sisteme de preluare şi desfacere a
produselor agricole etc.; turismul – promovarea la nivel regional a ofertelor turistice.
Analiza modelului
Ca model de dezvoltare comunitară – modelul centrat pe dezvoltarea

microregională îndeplineşte următoarele caracteristici:
 Procesul are un iniţiator al dezvoltării – o Primărie sau un ONG – şi de multe ori a

avut şi un facilitator de proces. Asociaţia de Dezvoltare Comunitară Regională –
SZEKE, Albamont sau CRONO – au iniţiat şi facilitat astfel de procese de dezvoltare
microregională în Harghita, Alba şi Dolj.
 Chiar dacă nu are o etapă specifică de planificare operaţională şi una de implementare
de proiecte, etape care să preceadă planificarea strategică – modelul cumulează
activităţile şi proiectele anterioare din regiune în care au fost planificare şi
implementate proiecte concrete de dezvoltare. El vine să transfere dezvoltarea către
nivelul microregional acolo unde au loc iniţiative frecvente la nivel local.
 Modelul este centrat pe planificarea strategică şi pe implementarea de planuri gândite
la nivel regional.
 Modelul generează o structură asociativă şi creşte interacţiunea la nivel regional şi
implicit şi la nivel local şi de asemenea creşte capitalul de încredere la nivelul
structurilor APL şi în rândul comunităţilor din regiune – ca elemente de capital social.
Ca minus al modelului putem aminti – abordarea microregională diluează aspectul comunitar

al dezvoltării şi controlul comunităţii asupra dezvoltării.
12.Modelul Leader - Grupul de Acţiune Locală – GAL56
Model inițiat la nivel European ca alternativă a structura rigidă a implementării

Fondurilor structurale, structură care nu permitea aplicarea unor idei creative la nivel local,
mai ales în comunitățile rurale mici. Modelul a intrat în structura Programelor Europene
finanțate prin Fondurile Structurale și în acest fel a fost preluat de Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale – MADR - prin programul Leader, axa IV a PNDR. Este un model specific
de dezvoltare microregională – specific prin condiţiile impuse de Programul Naţional de
Dezvoltare Rurală - PNDR – Axa IV Leader. Spre deosebire de celelalte Axe ale PNDR, Axe
tematice - care precizează ce tipuri de proiecte vor fi finanţate, Axa Leader este o Axă
metodologică – ea precizează procesul prin care trebuie să treacă un ”teritoriu Leader” pentru
a putea obţine finanţarea în cadrul programului.
Acest proces este dat de câteva condiţii care trebuiesc îndeplinite:

 Caracteristicile teritoriului: zonă rurală, o anumită suprafaţă, un anumit număr de
locuitori, o densitate maximă în teritoriu,
 Existenţa unei caracteristici specifice a teritoriului respectiv – caracteristica trebuie să
ofere o unitate în dezvoltarea acestui teritoriu (ex.: o formă de relief specifică –
comunităţi situate pe malul Dunării în sudul judeţului Mehedinţi, o cultură agricolă
predominantă – regiune unde este specifică cultura viţei de vie etc.),
 Va fi iniţiat o structură asociativă mixtă (mai mult de 50% privat – firme şi ONG – şi
mai puţin de 50% public – Primării, Instituţii publice), structură care să realizeze o
strategie de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici specifice
teritoriului.
 Realizarea Strategiei de dezvoltare vizând acea caracteristică / acele caracteristici
specifice teritoriului şi depunerea unei aplicaţii în cadrul PNDR – Axa IV Leader.
 Selectarea dosarului de candidatură pentru finanţare.
Dacă toate aceste condiţii sunt îndeplinite, structura asociativă creată la nivelul
teritoriului (ONG) este recunoscută ca GAL – Grup de Acţiune Locală. Această structură va
avea un birou operaţional care se va comporta ca un finanţator care:
56
www.madr.ro – informaţii despre programul Leader
 va propune runde de finanţare pe diversele teme de dezvoltare prevăzute în strategie,

 va sprijini dezvoltarea de proiecte în teritoriu,
 va organiza sesiuni de informare şi formare pentru entităţile interesate de proiecte de
dezvoltare a specificului teritoriului,
 va primi proiecte şi le va evalua pentru încadrarea în strategia dezvoltată,
 va trimite proiectele pentru evaluare şi finanţare la Unitatea responsabilă din MADR,
 va organiza schimburi de experienţă cu alte LAG-uri din UE.
Modelul Leader oferă:
 creşterea importanţei privatului în planificarea strategică a specificului teritoriului – în

cadrul structurii asociative generate (structură care devine GAL) o firma respectiv un
ONG sunt abordaţi ca parteneri egali cu un Consiliu local / Primărie sau o altă
Instituţie publică.
 Păstrarea specificului local – spre deosebire de celelalte Axe tematice, Axa Leader
păstrează o bună ancorare în specificul local prin transferul evaluării componentei
strategice a proiectelor la nivel local – membrii GAL-ului sunt cei care decid dacă un
proiect este specific strategiei de dezvoltare sau nu se încadrează în aceasta.
 Posibilitatea dezvoltării proiectelor creative – proiectele Leader vin să acopere un
domeniu pe care celelalte Axe îl fac dificil – acela de a crea ceva nou și original. Aici
nu se pune accentul pe eficienţă, fiind foarte important specificul local şi creativitatea
în dezvoltarea acestui specific.
Mai multe organizaţii din România au iniţiat implementarea de modele de tip

Leader – ex: CEDER Constanţa – însă fiind un program guvernamental el are ca cerinţă
principală respectarea programului impus de MADR. În momentul de faţă (a doua jumătate a
anului 2008) programul presupune următoarele etape de dezvoltare:
 informarea la nivelul posibililor beneficiari,
 formare persoanelor implicate direct în dezvoltarea de structuri GAL,
 prima licitaţie pentru proiecte Leader – care va avea loc probabil la sfârșitul anului
2009/ începutul anului 2010.
Analiza modelului
Modelul este, de asemenea, unul care diluează noţiunea de comunitate având o

abordare microregională în care specificul comunitar se integrează în specificul regional iar
comunitatea îşi extinde limitele la nivelul unei regiuni cu mai multe comunităţi teritoriale
(teritoriul Leader este construit ca o microregiune chiar dacă este focusat pe elementele de
specific local).
Ca model, Leader este centrat pe etapa planificării strategice şi a implementării

proiectelor specifice strategiei dezvoltate la nivelul teritoriului. Şi acest model pleacă de la
premisa experienţei dezvoltării comunitare la nivelul comunităţilor locale din teritoriu,
experienţă care a dus la dezvoltarea structurii parteneriale cu pondere mai mare privată – ca
agent de dezvoltare a teritoriului.
Modelul generează această structură asociativă locală şi posibilitatea proiectelor

creative care sunt elemente generatoare de capital social la nivel local şi microregional.
Un alt aspect pozitiv este programul de schimburi de experienţă cu alte GAL-uri

din UE, program care este generator de relaţii deschise şi stă la baza dezvoltării reţelelor.
13.Parteneriatul Public – Privat
Modelul Parteneriatului Public – Privat este un model care pune accent pe agentul dezvoltării
care în această situaţie este o structură formală sau informală generată prin asocierea dintre o
instituţie publică şi un partener privat (firmă sau ONG).
În general parteneriatele public – privat sunt dezvoltate la nivel local pentru probleme
specifice:
 inițierea şi derularea unui proiect – programele PHARE pentru îmbunătăţirea situaţiei

romilor necesită iniţierea şi implementarea proiectului în cadrul unui parteneriat al
Administrației Publice Locale cu comunitatea de romi;
 administrarea unui serviciu public – pentru eficientizarea serviciilor publice locale
sunt generate astfel de structuri parteneriale;
 dezvoltarea de afaceri comunitare în care Autoritatea Publică Locală devine partener
prin investiţia pe care o face. Modelul poate reprezenta o sursă de venit propriu pentru
Autoritatea Publică.
Exemplu – Sistemul Electronic Judeţean – EuDiS Mehedinţi.
Consiliul Judeţean Mehedinţi a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC

IT SA pentru informatizarea Administraţiei Publice din Judeţul Mehedinţi. Forma de
organizare sub care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are
administratori din partea ambelor structuri care au intrat în asociere.
Scopul Parteneriatului este realizarea unei platforme de comunicare și furnizare de

servicii pentru cetăţeni pentru fiecare structură a APL la nivel local.
Fiecare Primărie a fost conectată la Reţeaua Internet şi a fost instruită să lucreze

pe Sistemul Electronic Judeţean pentru a oferii date atât pentru cetăţeni cât şi pentru transferul
acestora la nivel judeţean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de
a gestiona eficient date lucrând cu baze de date complexe dar uşor de administrat şi exploatat.
Proiectul este unul dintre puţinele proiecte care beneficiază de un studiu de impact
pe întreaga perioadă de dezvoltare a lui.
Analiza modelului
Modelul este specific procesului de dezvoltare comunitară - etapelor de

planificare operaţională şi implementare de proiecte comunitare. El propune agentul care să
iniţieze dezvoltarea comunitară – acest agent fiind o structură (asociaţie sau firmă) generată
prin asocierea Administraţiei publice cu un partener privat – în funcţie de specificul
proiectului implementat.
Modelul este limitat – pentru că nu urmăreşte întreg procesul de dezvoltare

comunitară ci se limitează doar la implementarea unor proiecte punctuale de dezvoltare.
Ca model generează asociere şi structuri locale şi dacă proiectele implementate

sunt de succes el generează încredere socială – ca elemente specifice creşterii capitalului
social al comunităţii.
14.Matricea comunitară
Modelul este dezvoltat în cadrul Universității Babeș Bolyai din Cluj și prezentat
în cadrul lucrării Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în spațiul
contemporan (Mihai Pascaru, 2003).
Modelul presupune analiza unei comunități din perspectiva următoarelor aspecte:

1. raporturile de cunoaștere, comunicare și acțiune comună la nivelul comunității –
raporturi care generează matricea comunitară;
2. participarea la nivel comunitar – participare care se regăsește în dinamica faptului
social și în dinamica faptului comunitar;
3. nivelul de informare și comunicare interpersonală la nivelul comunității.
Ca model el se concentrează efectiv pe o analiză (anchetă) sociologică la nivelul

comunității privind corelațiile semnificative dintre cele trei aspecte ale spațiului comunitar, pe
capacitatea anchetatorilor de a ”știi să obțină cooperarea locuitorilor și să facă acceptată
ancheta încă de la început”57 și pe capacitatea acestora de a restitui concluziile către
colectivitatea în care s-a efectuat ancheta.
Restituirea concluziilor face posibilă implicarea liderilor formali și informali ai

comunității de a ”reinjecta” rezultatele cercetării în comunitate pentru a produce schimbarea
dorită la nivelul comunității. O importantă caracteristică a modelului este aceea a instruirii
liderilor cu privire la aplicarea concluziilor cercetării.
Modelul presupune, de asemenea, existența animatorilor rurali în cadrul echipei

de sociologi, animatori care58:
57
Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa
Universitară Clujeană, Cluj, 2003.
58
Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul contemporan, Presa
Universitară Clujeană, Cluj, 2003.
 să identifice și să anuleze eventualele blocaje la nivelul acțiunii comunitare – blocaje

care pot fi introduse de prejudecăți, pasivitate, suspiciune sau frică de anumite interese
locale;
 să identifice și să folosească sistemul motivațional al comunității – adaptarea
acțiunilor propuse la caracteristicile comunității și la sistemul motivațional al fiecăror
grupuri;
 să identifice resursele disponibile la nivelul comunității, resursele neexploatate.
Analiza modelului.
Modelul Matricea comunitară este un model complex care are în vedere aproape toate
etapele procesului de dezvoltare comunitară cu accent pe anumite aspecte și etape în cadrul
procesului:
 amplifică foarte mult etapele de analiză și cunoaștere a comunității și realizarea
acestor etape cu sociologi specializați care să ofere soluții la problemele comunității.
Soluțiile fiind dezvoltate de specialiști fac dificilă însă punerea lor în practică la
nivelul acțiunii comune;
 are în vedere transferul experienței către liderii comunității, care au principalul rol în
implementarea măsurilor la nivelul comunității,
 are în vedere facilitarea comunitară (animarea) în procesul de implementare a
soluțiilor de dezvoltare create – animare însă care nu mai este concepută la același
nivel de expertiză precum componenta de cercetare;
 modelul se oprește la etapa planificării strategice, etapă pe care nu o are în vedere,
precum nici pe cea a implementării unei strategii;
 modelul nu are în vedere o evaluare de impact a soluțiilor propuse pentru dezvoltarea
comunității, însă perspectiva specializată a etapei de cercetare pare a avea în vedere o
analiza post-ante a impactului măsurilor la nivelul comunității – fără a fi specificat în
mod explicit acest tip de analiză.
15.Catalyse
Modelul – metodologia Catalyse – este centrat pe restituirea rezultatelor cercetării ca

metodă de identificare și descriere a problemelor comunitare în spațiul regional.
”Observațiile, anchetele, analizele diagnostic sunt doar elemente pregătitoare pentru restituire,
contribuind la construirea unui fond de informații care să suscite dezbateri în comunitate și să
facă posibilă identificarea problemelor reale ale comunității ca și a resurselor pe baza cărora
problemele reale se pot soluționa.”59
Elementul principal al modelului este cercetarea-acțiune, care presupune două tipuri de
ipoteze: ipoteze de cercetare și ipoteze de acțiune (Verspieren, 1990)60.
Ca proces, modelul presupune următoarele etape (Huizer, 1997)61:

 conștientizarea adecvată a problemelor și situațiilor adecvate de către cei implicați
 planificarea și implementarea unor proiecte în vederea soluționării problemelor locale
 mobilizarea membrilor comunității în vederea alocării de resurse comunitare în
propriul beneficiu
În cadrul unei astfel de cercetări-acțiune este urmărită de asemenea, abordarea
participativă a comunități, abordare care aduce câteva avantaje, legat de adaptarea rezultatelor
participării la nevoile specifice ale comunității: cercetătorii devin mai conștienți de
”problematizarea” problemelor comunități, mai expliciți în delimitarea acestora, mai riguroși
privind colectarea datelor, mai sistematici în a înregistra ideile oamenilor, mult mai deschiși
în a-și schimba propriile acțiuni și a le adapta la solicitările venite din comunitate.62
59
Pascaru, M. (Coord), Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Argonaut, Cluj-
Napoca, 2005
60
Napoca, 2005
61
Napoca, 2005
62
Napoca, 2005
Analiza modelului
La fel ca și modelul Matricea comunitară și Catalyse este un model complex care
presupune aproape toate etapele procesului de dezvoltare comunitară până la etapa planificării
strategice și a implementării unui plan strategic. Totuși în cadrul acestui model ar putea
rezulta și elemente strategice de dezvoltare, care însă nu sunt explicite ci ar putea fi rezultatul
etapei de ”cercetare-acțiune strategic” - așa cum o numește autorul.
Toate sentințele de analiza propuse pentru modelul Matricei comunitare sunt

valabile și pentru Catalyse, cu specificația că acest model dezvoltat ulterior din punct de
vedere cronologic încearcă să se apropie mai mult de o abordare participativă a dezvoltării
comunității, lucrul care se regăsește în limitele metodologice pe care autorul le recunoaște
pentru modelul său: ”o vulgarizare a metodologiei de cercetare pentru actor și o vulgarizare a
practicii curente pentru cercetător”63, aspecte care pun în discuție limitele metodologice ale
cercetării sociologice.
63
Napoca, 2005
16.PACA – Abordarea participativă a avantajului competitiv

(Participatory Apprisal of Competitive Advantage)
PACA este un model dezvoltat de Mesopartner Ltd din Germania şi aplicat în

România de Centrul de Asistenţă Rurală cu sprijinul financiar al Fundaţiei Friedrich Ebert
Stiftung. El este la bază un model de Dezvoltare Economică Locală cu rezultate în implicarea
şi dezvoltarea comunităţii. Însă procesul propus, modul în care el a fost aplicat în România şi
rezultatele la nivelul comunităţii m-au făcut să-l consider mai degrabă unul de dezvoltare
comunitară cu rezultate la nivel economic în comunitate.
Istoric și prezentare generală
PACA – reprezintă inițialele în limba engleză ale sintagmei Participatory Apprisal

of Competitive Advantage – care poate fi tradusă în limba română ca Abordarea
Participativă a Avantajului Competitiv. Pentru că inițiatorul modelului folosește prescurtarea
PACA, deși această prescurtare nu corespunde inițialelor sintagmei în limba română, vom
folosi și noi prescurtarea PACA în prezentul material.
Scurtă descriere a modelului
PACA presupune un exercițiu susținut de contact al echipei de facilitatori cu

comunitatea, exercițiu în cadrul căruia sunt identificate resursele comunități.
Un rol important în cadrul modelului PACA îl are Organizaţia gazdă – organizaţia

care solicită o intervenţie de tip PACA şi/sau acceptă să găzduiască activitatea echipei PACA
de facilitatori. Aceasta este practic iniţiatorul procesului de dezvoltare comunitară şi în acelaşi
timp legătura dintre echipa externă de experţi şi comunitatea locală.
PACA este o abordare pe termen lung care însă are dezvoltată o concentrare
maximă de intervenţie în comunitate într-un termen foarte scurt în cadrul etapei specifice
care poartă numele de Exerciţiul PACA – etapă care se constituie în elementul principal al
modelului. Exercițiul PACA este o intervenţie concentrată care se întinde pe 3 săptămâni,
perioadă în care comunitatea este “învolburată” şi sunt puse bazele dezvoltării acesteia,
dezvoltare care, chiar dacă are obiective economice, este mai ales centrată pe implicarea
diverșilor actori locali în planificarea și dezvoltarea de acțiuni la nivelul comunității.
Un alt element foarte important al modelului, care m-a făcut să-l consider un
model de dezvoltare comunitară și să inițiez o analiză asupra lui, îl reprezintă abordarea
participativă, experţii având rolul facilitării unui proces în care oamenii îşi identifică
împreună avantajul competitiv al comunităţii / regiunii şi planifică activităţi concrete cu
rezultate pe termen scurt. În cadrul aceluiaşi aspect al abordării participative se înscrie şi
formarea resursei umane la nivel local. Expertul sau echipa de experţi sprijină dezvoltarea
unei echipe locale care să poată continua activitatea de facilitare în comunitate.
În altă ordine de idei, PACA reprezintă un set de instrumente şi reguli foarte bine
organizate, puse împreună în cadrul unui proces intens şi complex în care oamenii (actorii
economici la nivel local) sunt cei care evaluează propriile resurse şi propriile oportunităţi de
dezvoltare şi planifică împreună acţiuni economice locale. PACA îmbină şi aduce la un nivel
ridicat de compatibilitate teoria cercetării şi dezvoltării sociale, cu limitele cunoaşterii comune
ale implicării beneficiarilor şi abordării participative a dezvoltării, prin simplificarea unor
instrumente sociologice sau împrumutate din domeniul economiei destul de pretenţioase,
simplificare care face posibilă intervenția participativă a actorului social implicat în
dezvoltare; dar aceste instrumente îşi păstrează în acelaşi timp acurateţea ştiinţifică prin
intervenţia expertului (cercetător sau agent al dezvoltării).
Filosofia PACA este una foarte simpla: Dezvoltarea Economică Locală este un
proces continuu de învăţare, proces în care avem în vedere punctele tari şi potenţialul
comunității sau regiunii şi nu punctele slabe şi problemele acesteia. De asemenea, un
proces de dezvoltare economică locală va începe cu proiecte simple care au rezultate
rapide şi vizibile la nivelul comunității și ulterior va continua cu probleme complexe sau de

natură strategică.
Procesul și metodologia PACA
Metodologia PACA
Metodologia PACA este una destul de simplă care are la bază principiul abordării
participative a comunității / regiunii și este alcătuită din câteva elemente metodologice:
 Exercițiul PACA – ca un diagnostic al dezvoltării economice locale abordate
participativ împreună cu actorii economici locali,
 Echipa PACA este o echipă formată din Consultanți PACA și/sau Facilitatori PACA –
consultanții PACA sunt specialiști care nu sunt din comunitate, în timp ce echipa de
facilitatori este o echipă locală.
 Proiectul PACA – este o consecință a diagnosticului, o etapă de dezvoltare a
proiectelor de dezvoltare economică locală, planificate în timpul exercițiului PACA,
 Documentarea PACA – este o etapă a exercițiului PACA ce are ca scop diagnosticarea
situației locale. Această etapă este compusă din miniateliere sectoriale pentru
principalele sectoare economice dezvoltate la nivel local și din interviuri cu actorii
economici locali reprezentativi pentru comunitate / regiune.
 Criteriile pentru prioritizarea propunerilor – pentru că PACA este un exercițiu al
planificării concrete de acțiuni, cu rezultate pe termen scurt, pentru a putea lua decizii
în mod eficient, sunt folosite 3 criterii pentru prioritizarea propunerilor de acțiuni:
 să poată fi dezvoltată folosind resursele locale disponibile,
 implementarea acțiunii să poată începe imediat (după finalizarea
exercițiului PACA),
 să ofere rezultate vizibile în termen de 3 luni.
 Atelierele de lucru – activitățile specifice de diagnostic, identificare de oportunități și
soluții, planificare de acțiuni concrete fiind derulate cu membrii comunității (actorii
locali interesați) sub forma unor ateliere de lucru:
 Atelier pentru formularea ipotezelor

 Atelier de inițiere
 Miniatelierele sectoriale
 Atelier de elaborare a rezultatelor
 Atelier de planificare de acțiuni concrete
 Evenimentul de prezentare a rezultatelor exercițiului – este evenimentul care se
derulează cu toți membrii comunității care au participat la exercițiul PACA și cu alți
membrii interesați din comunitate.
 Evaluarea intermediară – PACA este o aplicație care se întinde pe o perioadă mare de
timp și presupune periodic activități de evaluare intermediară (exerciții de 2 – 4 zile) și
planificare activități de dezvoltare. Una dintre etapele importante ale evaluării
intermediare este organizarea Atelierului Compas – care are caracteristicile unei
abordări strategice a planificării acțiunilor comunității.
Alte tehnici specifice de lucru
 Cinci forțe
Scopul acestei etape / metode este determinarea poziţiei competitive a companiilor locale.
Cele 5 forţe sunt:
− Competiţia dintre companiile existente în cadrul sectorului. Întrebări: Care vă sunt

principalii concurenţi şi care sunt avantajele şi dezavantajele concurenţiale ale
companiei dvs.?
− Puterea de negociere a furnizorilor. Întrebări: Care sunt furnizorii pentru compania
dvs., numărul lor, este uşor să găsiţi furnizori, care este puterea dvs. de negociere în
raport cu cea a furnizorilor dvs.?
− Puterea de negociere a clienţilor. Întrebări: Care sunt clienţii dvs., câţi sunt, este uşor
să găsiţi clienţi, care este puterea dvs. de negociere în raport cu cea a clienţilor dvs.?
− Posibili noi concurenţi. Întrebări: Care este probabilitatea ca noi concurenţi să intre pe
piaţă, cine sunt ei şi care ar fi posibilele lor avantaje?
− Produse sau servicii de substituţie. Întrebări: Există produse de substituţie datorită

unor inovări tehnologice sau unei schimbări radicale în comportamentul
consumatorului?
Noi firme concurente ce pot

apărea în sector?
Cât de probabil? Cine
Care e avantajul lor competitiv?
Concurenţi
Putere de negociere a Cine sunt Puterea de negociere
furnizorilor concurenţii? a clienţilor
Avantaj competitiv?
Ameninţarea
produselor sau
serviciilor de
substituţie
 Analiza SWOT – presupune o analiză a mediului intern al comunității din perspectiva

punctelor tari (Strengths) și punctelor slabe (Weakness) care pot genera dezvoltarea la
nivelul comunități și a mediului extern al comunității din perspectiva oportunităților
(Opportunities) și amenințărilor (Treats) care ar putea afecta dezvoltarea comunității.
 Diamantul competitivității locale / Diamantul lui Porter
Avantajul şi dezavantajul
competitiv al sectorului Guvernare
Care sunt punctele
tari şi slabe?
Instituţii de suport /
Factori de producţie: Condiţiile cererii:
* formare, tehnologie, * Cerere sofisticată
finanţe, utilităţi publice, * Cerere rar întâlnită
infrastructură * Cerere inovativă
* locaţie, teren Puncte tari şi slabe
Puncte tari şi slabe
Industrii de suport
(furnizori, subcontrac-
tori, furnizori de
servicii):
Puncte tari şi slabe
Diamantul competitivității locale / sau Diamantul lui Porter presupune o analiză a

fiecărui domeniu/sector economic local important folosind cele 4 elemente considerate colțuri
ale unui diamant:
 Avantajul competitiv al sectorului;
 Condițiile cererii;
 Instituțiile de suport (factori de producție) și
 Instituții de suport (furnizori).
De asemenea, este analizată și relația sectorului respectiv cu Guvernarea mai ales

din perspectiva posibilități de a influența deciziile la nivel local în folosul sectorului. În cadrul
influențării Guvernării intră și organizarea la nivel sectorial și lucrul cu instituțiile suport,

organizare care depășește limitele comunității. Ex: O asociaţie de afaceri sau cameră de
comerţ care are două tipuri de activităţi: 1. Lobby pentru reprezentarea intereselor membrilor
săi 2. Servicii: oferă suport pentru companiile membre prin oferirea de consultanţă, formare şi
diverse informaţii, cum ar fi informaţii legislative, de evaluare a creditelor bancare, de piaţă.
Rezultatele campaniei de lobby poate avea beneficii şi pentru companiile care nu aparţin de
asociaţia respectivă şi nu reprezintă o motivare de includere în asociaţie.
Harta relaţiilor comunitare – (poate fi comparată cu harta capitalului social prezentă la

nivelul altor modele de dezvoltare comunitară) – reprezintă o hartă de relații din comunitate,
hartă care are în vedere nu doar sectoarele și actorii economici, ci întreaga activitate la nivelul
comunității.
 Regula lui Pareto - ca modalitate de selecţie şi ierarhizare a ideilor locale. Atunci când
numărul opțiunilor este prea mare pentru a putea fi dezvoltate toate, se calculează 20%
din numărul acestor opțiuni și se împarte un număr de buline egal cu rezultatul pentru
fiecare membru al echipei PACA (inclusiv pentru consultant) care au posibilitatea de a
atribui buline după preferințe.
 Matricea interacţiunilor dintre sectoarele economice locale – este o analiză care se

face la nivelul fiecărui sector pentru a analiza interacțiunea lui cu celelalte sectoare
dezvoltate la nivelul comunității.
Instrumente de lucru
 Mesocardul – este principalul instrument de lucru al exercițiului PACA – este un

carton (1/3 din A4) pe care sunt notate toate ideile. Placând de la principiile simple că
nu toți oamenii se pot exprima ușor în public și că discuțiile sunt ușor de scăpat de sub
control și manipulat (mai ales că vorbim de comunități care nu au o experiență a
întâlnirilor comune sau a întâlnirilor publice) se solicită participanților la exercițiu
(chiar și în cadrul activităților cu echipa PACA) să noteze ideile pe mesocard. Regulile
pentru completarea unui mesocard sunt: nu mai mult de 3 rânduri pe card; nu mai mult
de 3 cuvinte pe rând; scrisul lizibil.
 Ghidul de interviu – interviurile se derulează pe baza unui ghid de interviu și utilizând

anumite tehnici specifice metodologiei PACA,
 Manualul PACA – este instrumentul de bază al echipei de experți / facilitatori.
Procesul PACA - Etape în cadrul derulării unui exerciţiu PACA
Pregătirea exerciţiului PACA – reprezintă componenta administrativă specifică organizării

unui eveniment, componentă care implică: contactarea organizației gazdă, identificarea
membrilor echipei locale, realizarea materialelor de promovare ale exercițiului, planificarea
evenimentelor și promovarea exercițiului în comunitate. Cel mai important element al acestei
etape este identificarea și selectarea membrilor echipei locale de facilitatori. Echipa locală de
facilitatori este cea care va asigura legătura strânsă cu comunitatea.
Exerciţiul PACA
1. Atelierul de formare a echipei locale – reprezintă un element important de formare a
resursei locale – a echipei care să continue procesul de facilitare a comunității după
finalizarea exercițiului PACA.
2. Atelierul de formulare a ipotezelor – este atelierul în care se lucrează cu echipa locală
pentru emiterea ipotezelor diagnostic și ipotezelor de dezvoltare a comunității.
3. Atelierul de iniţiere
4. Miniatelierele sectoriale
5. Interviuri
6. Atelierul de elaborare a rezultatelor
7. Evenimentul de prezentare a rezultatelor
8. Atelierele de planificare a acţiunilor concrete - după stabilirea și prioritizarea unor
acțiuni concrete care pot fi implementate în comunitate, în cadrul unui atelier de lucru
este planificată implementarea fiecărei acțiuni decise.
Vizitele de evaluare a evoluţiei comunităţii și planificare de acțiuni de dezvoltare

- Evaluarea intermediară a procesului – la 6 luni și la 1 an,
- Atelierul Compas – se situează la nivelul planificării strategice a dezvoltării
comunităţii.
Studiul de caz PACA – va fi tratat în capitolele următoare ale lucrării
Alte modele de dezvoltare comunitară - care sunt în stadiu de iniţiere în Romania sau care
au avut rezultate în Europa şi America:
■ Întreprinderile sociale
■ Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor
■ Corporaţiile de dezvoltare comunitară
În mod sigur nu am epuiza portofoliul modelelor de dezvoltare comunitară implementate deja

în România – dar la fel de sigur consider că le-am prezentat pe cele mai importante dintre
aceste.
O altă categorie de modele, care pe termen lung se pot dovedi ca fiind modele care generează
capital social la nivelul comunităţilor din România şi-au arătat deja rezultatele în ţări din
Europa sau america şi au început să fie implementate şi în România.
■ Întreprinderile sociale – funcţionează şi au avut rezultate pozitive în

integrarea persoanelor cu dizabilităţi. În ultima perioadă s-a încercat transferul
acestui model la nivelul dezvoltării comunitare – ca generator de dezvoltare –
fiind generate întreprinderi sociale pentru a sprijini grupuri defavorizate din
comunitate sau pentru a promova acțiuni de dezvoltare durabilă precum
producerea energiei regenerabile la nivelul comunității.
■ Responsabilitatea Socială a Corporaţiilor (Corporate Social

Responsability) – şi acest model a prins un real trend de dezvoltare în ultimii
anii. Concerne mari care investesc în programe sociale sau programe de
dezvoltare comunitară – mai ale la nivelul comunităţilor afectate de propriile
decizii de dezvoltare economică.
■ Corporaţiile de dezvoltare comunitară – în România dezvoltarea comunitară

este încă la nivelul creării şi creşterii unor reţele de dezvoltare comunitară
precum: RuralNet, Reţeaua comunităţilor FRDS, Reţeaua Naţională de
Dezvoltare Rurală - MADR şi diferite alte reţele de beneficiari. În următorii
ani vor apărea structuri formale sau informale puternice care vor promova
dezvoltarea comunitară şi vor susţine programe (inclusiv la nivel naţional) care
să transfere puterea de decizie la nivelul comunităţii şi care vor fi centrate pe
creşterea capitalului social al acestor comunităţi.
Convergenta modelelor la nivelul aceleiaşi comunităţi.
Dacă avem în vedere analiza asupra modelelor de prezentate, analiză raportată la

modelul RuralNet – ca proces de dezvoltare comunitară, o primă concluzie pertinentă pe care
o putem trage este următoarea: din lipsa experienţei de a derula procese planificate la nivel
local, comunităţile nu sunt capabile să planifice un proces complet de dezvoltare
comunitară chiar atunci când sunt sprijinite din exterior.
Dacă avem în vedere această perspectivă vom observa că puţine din modelele
implementate au avut o abordare de proces asupra dezvoltării comunităţii şi, cu excepţia
modelelor Matricea comunitară, Catalyse, PACA şi FRDS nici unul nu are în vedere mai mult
de două etape ale procesului de dezvoltare comunitară aşa cum îl prezintă modelul RuralNet.
În această situaţie, o soluţie viabilă pentru a genera dezvoltare comunitară şi a

derula un proces planificat amplu la nivelul unei comunităţi ar putea fi dată de implementarea
mai multor modele la nivelul aceleiaşi comunităţi, modele care fiind planificare în faza de
implementare a lor devin complementare şi completează procesul de dezvoltare comunitară la
nivelul fiecărei comunităţi.
Această complementaritate este chiar solicitată de nevoia de dezvoltare a comunităţilor:

 După implementarea cu succes a modelului FRDS în foarte multe comunităţi au luat
fiinţă organizaţii comunitare sau au fost dezvoltate proiecte de tipul reţele comunitare;
 Asociaţia Română de Dezvoltare Comunitară a iniţiat proiecte bazate pe grupuri de
iniţiativă şi a continuat abordarea comunităţii privind înfiinţarea de organizații
comunitare;
 Fundaţia PACT a preferat în cadrul proiectelor de planificare strategică la nivel local
acele comunităţi care aveau iniţiate structuri asociative şi care au derulat proiecte
comunitare;
 Asociaţia CRONO s-a implicat în dezvoltarea unei Intercomunalităţi şi a unei structuri

GAL într-o regiune unde au fost implementate atât proiecte FRDS cât și proiecte în
cadrul PDR – Programul de dezvoltare Rurală
 Fundaţia Civitas a sprijinit înfiinţarea de GAL-uri în comunităţile în care Agenţii de
dezvoltare locală au avut implicare activă în implementarea de proiecte comunitare
 Fundaţia Centrul de Asistenţă Rurală a iniţiat proiecte complementare bazate pe
grupuri de iniţiativă diferite la nivelul aceleiaşi comunități (ADL, dezvoltarea
serviciilor culturale, Centru de resurse comunitare)
Un alt aspect al complementarităţii, aspect care a fost iniţiat în interiorul reţelei

RuralNet, este acela al intervenţiei cu modele diferite de către organizaţii diferite. Una dintre
comunităţile în care au intervenit mai multe organizaţii în perioada 2001 – 2004 este Giera –
judeţul Timiş:
 Au fost implementate două proiecte de infrastructură FRDS

 Centrul regional pentru Diversitate Etnoculturală a sprijinit dezvoltarea unui grup de
iniţiativă local (care s-a înregistrat ca organizație comunitară) şi a finanţat un proiect
local
 CAR a implementat modelul ADL şi, de asemenea, a finanţat proiecte locale bazate pe
grupuri de iniţiativă şi pe parteneriatul public privat.
O astfel de abordare complementară a modelelor combinată cu intervenţia

diferiţilor agenţi de dezvoltare interni şi externi poate asigura succesul unui proces de
dezvoltare comunitară cu rezultate vizibile privind dezvoltarea comunităţii şi cu o creştere
sănătoasă a capitalului social al comunităţii.
Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară
Impactul implementării modelelor de dezvoltare comunitară este unul dintre cele

mai fierbinți aspecte ale unui proces de dezvoltare comunitară bazat pe modele specifice. În
momentul de faţă sunt foarte puţine organizaţii (chiar şi la nivelul instituţiilor publice care
dezvoltă politici publice) care evaluează impactul propriilor programe la nivelul beneficiarilor
acestora. Acest aspect se datorează pe de o parte costurilor ridicate necesare măsurării
impactului programelor de dezvoltare, iar pe altă parte lipsei resursei umane în termeni de
expertiză şi experienţă privind realizarea studiilor de impact pentru programele de dezvoltare
comunitară.
Dacă la nivelul diferitelor evaluări de proiecte (finalizate prin rapoartele finale de

evaluare) putem vorbi de un oarecare nivel al evaluării impactului la sfârşitul proiectului (ex-
post) – evaluare care are în vedere mai ales indicatorii propuşi în proiect şi nu urmăreşte
întotdeauna impactul real asupra beneficiarilor; sau dacă mai există proiecte multianuale care
urmăresc periodic impactul pe care îl au în rândul beneficiarilor (ex.: proiectul EuDiS);
personal încă nu am citit nici un studiu de impact ex-ante pentru un program sau proiect de
dezvoltare comunitară – un studiu care să analizeze impactul pe care îl va avea un proiect
înainte de iniţierea implementării acestuia.
Următoarea etapă în evoluţia dezvoltării comunitare dar şi sub alte aspecte ale
dezvoltării cred că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acţiunile
noastre la nivelul comunităţilor. În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste
creşterea capitalului social al comunităţilor în care sunt implementate programe / proiecte de
dezvoltare comunitară riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluţii
tehnice şi care abordează oamenii şi comunităţile ca simple instrumente.
Dacă ar fi să dau doar câteva argumente ale necesităţii evaluării la nivelul beneficiarului final
a impactului programelor şi proiectelor de dezvoltare comunitară, aceste argumente ar fi:
 dacă privim proiectele din perspectiva unor rezultate directe imediate – ele pot fi
considerate de dezvoltare comunitară – dar dacă ne uităm la capitalul social al
comunităţii şi modalitatea în care acesta a evoluat – putem constata ca acelaşi proiect
cu rezultate la nivelul infrastructurii comunitare este mai degrabă unul de „degradare
comunitară” în sensul în care erodează capitalul social al comunităţii.
 necesitatea evaluării impactului se impune pentru a trage concluzii prind modelul
implementat şi a face modificări periodice privind modelul
 evaluarea schimbărilor pe care le produce în comunitate pe termen lung orice tip de
intervenţie – schimbări care sunt ireversibile.
 nevoia de intervenţie suplimentară şi complementară pentru a creşte capitalul social al
comunităţii.
Pentru exemplificare voi oferi în capitolul de aplicații practice câteva din

elementele studiului de impact EuDiS, studiu pe care l-am realizat în perioada 2006 – 2009 (și
va continua până în 2011) pentru proiectul European District System – proiect implementat în
județul Mehedinți. Acest proiect nu este unul specific de dezvoltare comunitară – el, fiind
centrat pe dezvoltarea serviciilor administraţiei locale oferă avantajele unor schimbări majore
la nivelul cetăţenilor şi a relaţiei acestora cu Administraţia Publică. Proiectul EuDiS a fost
nominalizat în cadrul lucrării Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre
Europe de către Comisia Europeană cu ocazia conferinței cu același nume Interconnecting
Europe – Semantic Interoperability Centre Europe.64
64
Interconnecting Europe – Semantic Interoperability Centre Europe, IDABC, Belgium, 2008
VI. Un model integrat

de dezvoltare comunitară bazat pe creșterea
capitalului social
• Analiza critică a modelului standard

• O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe
conceptul central al capitalului social
• Un model în sinteză
Analiza critică a modelului standard
Întorcându-ne la modelul de bază de la care am plecat și pe care l-am considerat

standard putem observa, în urma comparării și poziționării față de diferitele modele practice
aplicate în comunitățile rurale din România, avem anumite aspecte pe care acest model-
standard nu le are în vedere cum ar fi: rigoarea și cerințele cercetării metodologice care vin
uneori în contradicție cu nevoia abordării participative impuse de dezvoltarea comunitară sau
propunerile concrete de instrumente și tehnici de abordare specifice fiecărui model particular,
propuneri care pot să îmbunătățească calitatea procesului propus de modelul RuralNet.
Având în vedere că „ne aflăm la începutul procesului de dezvoltare a capacităților

de formulare de strategii de ieșire proiectată și planificată din criză și de construire a
sistemelor de acțiune colectivă orientate de promovarea strategiilor adoptate”, când sunt
dezvoltate o varietate de programe și proiecte la toate nivelurile: internațional, național,
regional, local și sectorial65 – avem nevoie de modele structurate de intervenție de lungă
durată care să îmbine avantajele demersului științific cu cele ale abordării participative.
Aceste modele vor ține seama de anumite etape de parcurs în cadrul oricărui proces
participativ de dezvoltare comunitară respectiv „proces de dezvoltare comunitară
participativă”66:
• Mobilizarea comunității
• Planificarea acțiunilor
• Implementarea și experimentarea
• Monitorizarea și evaluarea
De asemenea, un model util atât la nivelul înțelegerii teoretice dar mai ales la
nivelul aplicabilității practice nu poate exclude ceea ce prof. Dumitru Sandu numește
65
Zanfin, C., Stoica, L.G., Stănculescu, M.S.(coord.), Proiectarea dezvoltării sociale. Ghid metodologic, MHO,
București, 2007
66
Adrian Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
„reflexivitatea practicii comunitare67 , capacitatea modelului de a se adapta permanent la

realitățile locale, dincolo de principiile și teoriile care stau la baza lui. Aceste realități locale
sunt într-o continuă mișcare și evoluție și acoperă o diversitate de pliere ale socialului.
O încercare de reconceptualizare a dezvoltării comunitare axată pe conceptul central al

capitalului social
Dezvoltarea comunitară a pornit la drum în România din mediul rural, din

nevoia de a sprijini grupurile defavorizate și marginalizate foarte frecvent întâlnite în
acest mediu – ruralul românesc însușii este un mediu defavorizat și marginalizat - și de
asemenea, a pornit de la aplicațiile și proiectele practice în legătură directă acest mediu
defavorizat. În intenția de a acoperi toate fațetele care puteau genera dezvoltarea comunității –
dezvoltarea comunitară, așa cum este descrisă ea la nivelul lucrărilor de specialitate, tinde să
acopere tot spectrul intervenției și evoluției în ceea ce privește dezvoltarea unei comunități.
Încercarea de reconceptualizare pe care o propun în acest capitol al lucrării,

readuce în prim plan idea prezentă frecvent pe parcursul lucrării, dezvoltarea comunitară ca
domeniu restrâns al intervenției directe și planificate asupra capitalului social al
comunității sau asupra unora dintre elementele acestui tip de capital.
Comunitatea rurală, dacă ne referim la ea – dar putem duce demersul și către alte tipuri de
comunități – a pierdut multe din formele de capital:
• a pierdut inclusiv startul în acumularea masiva de capital economic de după ^89

(nivelul capitalului economic),
67
„ reflexivitatea practicii comunitare se poate manifesta la nivelul tuturor factorilor implicați în preoces:
facilitatori, evaluatori, supervizori,manageri de agenție de implementare, finanțatori, participanți locali implicați
în acțiune etc.” – Sandu, D. (coord.), Practica dezvoltării comunitare, Polirom, Iași, 2007
• resursa naturală – mediul – este și ea în degradare datorită lipsei investițiilor pe de o

parte, dar mai ales a culturii și educației ecologice pe de altă parte (capitalul natural –
ecologic)
• nu a reușit să dezvolte un sistem social care să asigure subzistența propriilor membrii

și să creeze protecție socială pentru proprii membrii – legea 416 a venitului minim
garantat, este foarte criticată și are mai mult efecte negative. De asemenea, școala este
mai degrabă o barieră în dezvoltarea resursei umane locale – în lipsa unor politici
coerente de sprijinire a evoluției educaționale a tinerilor din mediul rural care să ofere
acestora posibilitatea de a finaliza studii superioare și de a se întoarce ulterior în
mediul rural și a unor politic de atragere a potențialului intelectual către mediul rural
(nivelul capitalului uman)
În această situație – singura resursă regenerabilă, care dacă o folosești crește, care
poate genera dezvoltare la nivelul ruralului – devine capitalul social. El poate genera
dezvoltare dacă ne centrăm atenția asupra lui - și urmărim creșterea lui în procese planificate
de dezvoltare comunitară, creând și adaptând modele specifice care să genereze capital social
la nivel local și dezvoltând politici naționale care să sprijine aplicarea acestor modele în
condițiile realității sociale românești.
Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o

demonstrez pe parcursul tezei, are următoarele caracteristici:
Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat
• folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în

sensul experiențelor memoriei colective a comunității),
• creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara

derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în
strânsă legătură cu aceste rezultate)
Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia:
• încrederea
• reciprocitatea generalizată
• structurile și rețelele comunitare
De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente care
generează elementele de bază amintite anterior. Aceste elemente sunt:
Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele
comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele
Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii
comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare
și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică
Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între
membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în
derularea lui68: Mobilizarea comunității, Planificarea acțiunilor, Implementarea și
experimentarea, Monitorizarea și evaluarea.
Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important
în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:
 Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează o

evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse de
schimbarea socială;
68
Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
 Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe

evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări
pozitive la nivelul comunității.
 Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care

generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul
comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum
reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și
în ceilalți.
 Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un cadru
benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.
 Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în cercetarea

sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către comunitate, în
dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de proprietate către
membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este necesar un proces
de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane locale, care își
asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.
Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local,
specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social.
Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în
România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci
sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un
anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în
termeni de elemente ale capitalului social.
Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera
creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,
totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de

dezvoltare comunitară sau nu?
Un model care are pretenția de a fi aplicat la o realitate socială, va trebui să-l

raportăm (orice model dezvoltat) la o structură a capitalului social autohton și să avem în
vedere modul în care acest capital a evoluat la nivelul comunității rurale românești odată cu o
serie de fenomene cotidiene care a afectat profund structura capitalului social al comunității
rurale.
Aceste fenomene sunt:
 fenomenul migrației interne – care a cunoscut valuri masive din est către vest și
către polii mari de dezvoltare, mai ales în perioada comunistă; în valuri care sunt
destul de recente și încă nu au permis o asimilare completă a populației imigrante în
structurile băștinașe și au dat „fluctuații” și evoluții diferite la nivelul capitalului
social;
 fenomenul migrației externe – care a avut după ^89 o amploare pe care autoritățile
locale și naționale românești nu o cunosc foarte bine la acest moment. Acest fenomen
a afectat foarte mult structurile locale, fie că vorbim de forme de asociere tradiționale
pe structuri de proprietate (ex.: composesorate), fie că vorbim de instituții locale (ex.
afectarea școlii prin plecarea copiilor majoritatea de vârsta grădiniței din țară). Acest
fenomen cunoaște în această perioadă un revers – însă destul de slab față de așteptările
autorităților,
 fenomenul invers de circulație a banilor din extern către satul românesc și

acumularea de capital la nivelul comunității rurale. Acest fenomen generează la rândul
lui modificări masive în structura de relații a comunității. Schimbarea valorilor la nivel
local69 este în legătură strânsă cu schimbarea formei de capital și are o influență foarte
mare asupra structurilor care generează capitalul social; dispar forme de organizare și
69
pământul nu mai reprezintă o valoare decât pentru bătrânii satului care nu mai sunt capabili însă să-l
muncească – acest lucru se poate observa după suprafața de pământ care rămâne în afara circuitului agricol;
suprafață care crește anual.
apar alte forme de organizare, crește ponderea structurilor formale (înregistrate legal)
care gestionează bani și scade ponderea structurilor bazate pe încredere.
 îmbătrânirea și depopularea satelor – de acest fenomen sunt afectate tot mai multe
din satele românești, mai ales cele de munte care aveau și o bogată tradiție, relații de
încredere și structuri de relații care indicau un nivel crescut al capitalului social,
 situația impusă de Politica Agricolă Comună Europeană care nu lasă nici o șansă
agriculturii în fermele familiale mici – aspect care va duce la creșterea populației
neocupate în mediul rural – populație care obișnuia să se ocupe cu agricultura de
subzistență,
 mirajul fondurilor structurale – care fac comunitățile – mai ales la nivelul

instituțiilor publice să aștepte infuzia de proiecte Europene
 criza mondială care va fi resimțită și la nivelul comunității rurale românești.
VII. Aplicații și cercetări practice care susțin

propunerea de model
 Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul comunităţii

rurale româneşti
 EuDiS - Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat.
Implementarea modelului PACA – analiza adaptării lor la specificul

comunităţii rurale româneşti
 Proiect PACA - Mănăstirea Humorului, Suceava

 Exercițiul PACA
 Prima întâlnire de evaluare
 A doua întâlnire de evaluare
 A treia vizită de evaluare - Atelierul Compas
 Proiectul PACA – Sucevița, Suceava
 Exercițiul PACA
 Prima întâlnire de evaluare
Proiect PACA - Mănăstirea Humorului, Suceava
Introducere - Prezentarea comunității Mănăstirea Humorului

Localitatea Mănăstirea Humorului este așezată la 6 km de Gura Hmorului și este alcătuită din
satele Mănăstirea Humorului, Pleșa și Poiana Micului.
Localitatea se întinde pe 9600 ha și se învecinează cu Sucevița, Gura Humorului, Cacica,

Marginea, orașul Solca, Frasin, Frumosu și Vama.
Comuna este cunoscută prin Mănăstirea care a dat și numele comunei și paleta de obiceiuri
tradițional și meșteșuguri: încondeiatul ouălor de paște, sculptatul în lemn, dogăritul etc.
De ce exercițiu PACA la Mănăstirea Humorului.

Întreaga regiune Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a
modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:
 potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a

exploatării lemnului din pădurile bucovinene
 rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști
 dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare
Inițierea proiectului PACA la Mănăstirea Humorului continuă rezultatele bune ale Proiectului
PACA derulat la Sucevița – prezentat ca al doilea studiu de caz.
Exercițiul PACA - 18.02-03.03.200770

Echipa PACA
Echipa Locală Consultanţi:

 CM  Vasile Deac, sociolog – coordonator echipă
 TL  Diana Asoltanei, jurnalist
 BC  Alexandru Pavel, economist
 OS
 VM
 CS
Derularea Exerciţiului PACA - Toate activităţile exerciţiului PACA s-au derulat conform
metodologiei PACA prezentată pe scurt la începutul materialului.
Planificarea atelierelor PACA și evidența numărului de participanți.

Data Atelier Nr participanți
19 februarie 2007 Atelier de formularea ipotezelor 7+3 consultanţi
20 februarie 2007 Atelier de formularea ipotezelor 4+3 consultanţi
21 februarie 2007 Atelier de iniţiere 32+3 consultanţi
22 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Prelucrarea lemnului 8+3 consultanţi
23 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Artizanat 11+3 consultanţi
26 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: Creșterea animalelor 16+4 consultanţi
27 februarie 2007 Mini-Atelier sectorial: TURISM 32+4 consultanţi
28 februarie 2007 Atelier de elaborare a rezultatelor 7+4 consultanţi
Eveniment de prezentare a rezultatelor
1 martie 2007 35+4 consultanţi
Atelier de planificare pentru acţiuni concrete
Interviuri
Data Instituţia/Compania Tip instituţie Persoana
SC Antimi SRL Pensiune *** AB
22 februarie SC Nevis Com SRL Constructor case LN
2007 Casa Rodica Pensiune ** RB
SC Mario SRL Gater MM
23 februarie sculptor BI
2007 PF GR Pictor bisericesc GR
Încondeiere oua BG
70
Raport Exercițiu PACA, Vasile Deac (Coordonator), Centrul de Asistență Rurală - 2007
PF AI Dogar - butoaie AI
PF AC Dogar - butoaie AC
PF AJ Dogar - butoaie AJ
Pf LT Pensiune ** LT
Mănăstirea Humorului Mănăstire PS
26 februarie
Crescător animale MN
2007
Crescător animale BD
Crescător animale BG
SC Intermezzo SRL Pensiune **** CC
PF Macovei Cristiana Pensiune ** MC
Ocolul Silvic Gura
27 februarie Instituţie suport NT
Humorului
2007
SC Helgar SRL Market VM
Dispensarul veterinar Instituţie suport CM
Școala I-VIII Instituţie suport LB
Diagnosticul local
Stabilirea ipotezelor de lucru – care reprezintă principalele puncte ale diagnosticului local.
Acestea rezultă în urma atelierului de formulare a ipotezelor, atelier derulat împreună cu
întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți.
Ipotezele de lucru / principalele puncte ale diagnosticului
1. Avantajul competitiv local al localității Mănăstirea Humorului este dat de:

 Meșteșuguri (artizanatul) - păstrarea tehnicilor in rândul localnicilor
 Mănăstirea Humorului - monumentele istorice – mănăstirile, patrimoniu UNESCO
 Strat de ozon pur (grosimea stratului de ozon)
2. Puncte tari şi puncte slabe ale zonei sunt:
Punctele tari Puncte slabe

 Bucovina și 1. reticența oamenilor la schimbare
mănăstirile 2. problema deșeurilor (a rumegușului in special)
 Monumentul istoric – 3. lipsa unei mașini de stingere a incendiilor
Mănăstirea 4. lipsa programelor de împădurire

 Ospitalitatea oamenilor 5. lipsa îndiguirii albiei râului in zona fabricilor de
 Bucătăria bucovineana debitare
 Produsele de artizanat 6. lipsa unui punct de informare turistica legat de
 Aerul nepoluat – agroturismul din localitate
stratul de ozon 7. lipsa informațiilor – slaba informare a oamenilor
8. slaba comunicare și relaționare cu cei ce derulează
activități similare
9. lipsa unei baze de date cu agenții economici din
comuna (proprietari de pensiuni, persoane fizice
autorizate etc.)
Diagnoza locală rezultă în urma analizei la nivelul sectoarelor de activitate economică –

analiză realizată în urma miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai
fiecărui sector.
Ca urmare a acelorași etape parcurse cu membrii comunității a rezultat și o planificare de

activități concrete la nivelul fiecărui sector de activitate și o listă de posibile idei de afaceri la
nivelul comunității.
Sectorul prelucrarea lemnului
Puncte tari Puncte slabe

5. Conştientizarea nevoii de  Legăturile slabe cu celelalte domenii
perfecţionare a personalului  Neimplicarea (celor care defrişează, autorităţi
6. Existenţa lemnului de locale, proprietari) în vederea reîmpăduririi prin
calitate plantare de puieţi
7. Există o cantitate mare de  Lipsa de viziune pe termen lung
lemn  Desconsiderarea problemelor de mediu
Sectorul Artizanat

- Există tradiţie  Lipsa producţiei şi desfacerii organizate
- Gamă diversificată de  Lipsa unui atelier de artizanat
produse  Aspectul inestetic al locurilor de vânzare

- Numărul mare de clienţi  Produsele nu sunt personalizate, lipseşte brandul
- Produsele de artizanat încă (eticheta)
se mai cumpără  Monopolizarea spaţiilor de vânzare a produselor
- Exista mulţi  Majoritatea sunt revânzători = prețuri mari
producători/artizani locali  Au invadat piaţa produsele chinezești, cele de
- Autenticitatea produselor plastic și chiciurile
- Materiile prime se găsesc  Produsele de artizanat sunt prea scumpe
cu uşurinţă  Produsele sunt prea încărcate
 Promovarea produselor este slabă
Sectorul creşterea animalelor

 Păşuni nepoluate  Nici un producător nu e autorizat
 Produse naturale  Laptele nu este măsurat corect - la grade
 Numărul mare și  Producătorii actuali sunt în vârstă
diversitatea animalelor  Nici un producător local nu cunoaşte legislaţia în
(domestice) din comuna domeniu
 Nu sunt eficienţi (muncesc mult câştigă puţin)
Sectorul Turism

 Mănăstirile din zonă  Drumul Judeţean Gura Humorului – Suceviţa
 Bucătăria Bucovineană  Lipsa unui birou de informare turistică
 Zona Bucovinei  Puţine locuri autorizate de luare a mesei
 Capacitatea mare de cazare  Lipsa unor programe complete pentru turişti
 Ospitalitatea pensiunilor locale  Lipsa posibilităţii de petrecere a timpului
 Cadrul natural nepoluat liber
 Diversitatea facilităților de  Lipsa traseelor turistice marcate
cazare  Slaba colaborare între pensiuni
 Pensiuni amenajate la  Lipsa unei pagini web de promovare a zonei
standarde calitative  Slaba implicare a Administraţiei Publice în
 Tradiţia locală promovarea Mănăstirii Humorului
 Invidia dintre cei care oferă cazare
Instituţii de suport

 Există  Neimplicarea primăriei in diverse acțiuni acţiuni în special in
transport local organizarea unor evenimente de promovare a localităţii
bine dezvoltat  Canalizarea inutilizabila – 7 carduri
(+)  Taxa hotelieră impusă de Primărie
 Există  Neimplicarea Autorităţilor locale în activitatea de turism și in
mijloace de sprijinirea pensiunilor
transport în  Prea multe hârtii, birocraţia
comun de  Lipsa unui program bine stabilit al mijloacelor de transport în
toate comun - 3 carduri
categoriile (+)  Colectarea deficitara a deşeurilor menajere
 Retrocedarea  Lipsa unei mașini de stingere a incendiilor
pădurilor (+)  Lipsa unui bazin cu apă pentru incendii
 Controlul  Neimplicarea Salvamontului, deși este plătit
medical (+)  Ineficienţa poliţiei
 Lipsa unui cabinet stomatologic – 2 carduri
 Lipsa unei farmacii cu program prelungit – 2 carduri
 Insuficienţa cadrelor medicale şi a celor veterinare – 2 carduri
 Inexistenta unor programe de formare şi iniţiere în meseriile
tradiționale în şcoală
Oportunităţi de afaceri identificate în timpul miniatelierelor și interviurilor.

 Un restaurant local – pentru a acoperi nevoia de servire a mesei
 Zona de agrement cu posibilitate de a închiria diverse echipamente
 Spaţii pentru închiriat (comercializare produse artizanat)
 Firmă specializată pe prelucrarea lemnului – produs finit
 Brichetarea rumeguşului - pentru reducerea poluării
 Amenajarea unui Muzeu etnografic
Planificarea propunerilor de dezvoltare
Sector Turism
 Asocierea pensiunilor
 Un festival local
 Mediatizare mai bună a zonei
 Realizarea unei zone de agrement

 Birou de informare turistică în centrul G.H.
 Realizarea unui studiu de piaţă privind preferinţele turiştilor
 Atelier meşteşugăresc şi expoziţie cu vânzare
 Organizarea unor programe de agrement complete
 O bază de date cu toate locurile de cazare şi paturile
Asocierea pensiunilor
CUM SE POATE REALIZA?

 Planificarea de activităţi practice pentru anul 2007 pentru a identifica oportunităţi
pentru îmbunătăţirea experienţei Pensiunilor
 O întâlnire pentru stabilirea unor reguli de funcționare
 Centrarea pe activităţile planificate nu pe statut.
CINE POATE SĂ FIE RESPONSABIL?

 Pensiunea Passiflora
 Casa Lucia
 Casa Crăciun
 Oricare pensiune din G.H.
CE REZULTATE OBŢINEM?
 Servicii turistice de calitate
 Turişti mai mulţi
 O mai bună promovare a zonei şi a pensiunilor din Asociaţie (pagină web, hartă a
zonei şi pensiunilor, promovare în media)
 Instruirea personalului de la Pensiuni
 Sprijinirea intrării în legalitate a pensiunilor
Realizarea unui festival local

 Stabilirea unui grup de iniţiativă local care să coordoneze activitatea de realizare a
festivalului
 Stabilirea datei şi denumirii festivalului
 Implicarea Administraţiei Publice în susţinerea festivalului

 Asociaţia
 Pensiunile locale
 Administraţia Publică
1. Publicitate
2. Turişti
3. Profit
4. Parteneriate cu alte comunităţi care au astfel de festivaluri
5. Întărirea relaţiilor între localnici
Mediatizarea zonei şi a pensiunilor

1. Web Site de prezentare cu informaţii despre zonă şi pagină de prezentare a fiecărei
pensiuni
2. Broşură de prezentare
3. Contactul cu agenţii de turism din ţară şi străinătate

 Un responsabil din cadrul Asociaţiei Pensiunilor
- Creşterea numărului de turişti
- Colaborare între pensiuni
- Creşterea profitului din turism
- Broşură de prezentate
- Pagina web
Realizarea unei zone de agreement

- Investiţie a consiliului local – identificarea unei finanţări
- Oferirea unui spaţiu şi scoaterea la licitaţie a afacerii
- Afacere privată

 Firmă privată cu sprijinul APL
- Posibilitate mare de câştig
- Creşterea numărului de turişti
- Pachet diversificat pentru turişti
- Creşterea timpului petrecut de turişti în localitate
- Profit
Planul de activități realizat.

Nr
Propunere Activităţi Termene Responsabil Colaboratori
crt
Asocierea 1 întâlnire: 10.03.2007, TL Toți membri care vor sa facă
1 3 luni
pensiunilor 11h Pensiunea Casa Lucia parte din asociație
Festival 1 întâlnire: 10.03.2007,
2 5 luni TC (L) și CE DC
local 11h
3. Site web – internet
3 luni TL MV
româno-englez
Broșura/pliant publicitar 8 luni CE
Realizarea unei baze de
date complete cu toate GM
2 luni ZA
pensiunile turistice din
Mănăstirea Humorului
MB
Mediatizarea (d-na MB pune la dispoziție
Realizarea unui punct de 1 an
mai buna a o camera/spațiu (cu acces la
informare in Mănăstirea (februarie CS
zonei strada princip.) pt.
Humorului 2007)
constituirea punctului de
informare)
Colaborarea cu Centrul de
1 luna MB
Informare din Voroneț
1
săptămân
ă pt.
Harta locului GM
întâlnire
cu
primarul
Primăria și Consiliul Local
Parc de joaca pentru copii Max. 1 an LT
(CL)
Marcat trasee turistice
5 luni – 2
pentru locuri deja DC
trasee
existente
Amenajarea Propunere către directorul
4. unor locuri scolii locale: amenajarea
de agrement terenului de sport al scolii 1 săpt. GM
Oricine dorește sa ajute
și folosirea acestuia, după 1 an DC
ore, de către clienții
pensiunilor
Organizarea unor
programe complete/ 7 luni DC
complexe de agrement
Realizarea 1 luna
unui studiu
- luna martie 2007 pentru
de piață/
realizarea și multiplicarea Vasile Deac (sprijin în
5. de aprilie - CS
chestionarului realizarea chestionarului)
identificare sept.2007
- realizarea studiului
a nevoilor
clienților (oct.)
Înființarea
unui atelier
6. meșteșugăre Podul casei 5 luni CS Artizanii locali
sc cu punct
de vânzare
Sectorul Prelucrarea Lemnului
Propuneri identificate
 Asocierea procesatorilor din industria lemnului de la Mănăstirea Humorului

 Prezentarea atractivă (design, aspect comercial) a produselor finite
 Cumpărarea unei instalaţii de brichetare
 Prelucrarea lemnului brut în vederea creşterii profitului
 Asocierea în vederea accesării programelor de împădurire
 Eficientizarea muncii
Asocierea procesatorilor locali pentru derularea de activităţi

- Lucru în comun pentru dezvoltarea unor activităţi cu interes pentru toată lumea

 SC Kama SRL împreună cu alţi procesatori interesaţi din Mănăstirea Humorului
- Studiu de piaţă (unde se mai poate vinde, ce preţ ar avea brichetele, ce cantitate de
lemn mai este disponibilă, ce produse finit ar putea fi dezvoltate)
- Acces la fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene
- Promovare internă şi externă
- Afaceri de mare anvergură
- Reprezentare în faţa autorităţilor locale
- Accesarea fondurilor destinate programelor de împădurire
- Creşterea profitului
Prelucrarea lemnului în vederea obţinerii de produse finite

- Prin investiţii în tehnologie
- Prin investiţii în calificarea angajaţilor
- Ca afacere privată

- Asociaţia procesatorilor de lemn din Mănăstirea Humorului
- Profit mare la muncă mai puţină-eficientizarea muncii
- Clienţi numeroşi
- Piaţă de desfacere diversificată
- Protejarea resurselor naturale pe termen lung
Să cumpere o instalaţie de brichetare

 Prin asociere
 Obţinerea unei finanţări nerambursabile
 Împrumut bancar

- Una dintre firmele care au gater
- Un produs-combustibil solid ieftin
- Noi locuri de muncă
- Profit
- Reducerea amenzilor
- Rezolvarea problemei depozitării rumeguşului
- Reducerea poluării
Planul de activități realizat.

Nr.
crt Propunere Activităţi Termene Responsabil Colaboratori
.
Asocierea
procesatorilor de Toți membri care vor sa facă
1 lemn din 1 întâlnire: 15.03.2007 3 luni BCa parte din asociație
Mănăstirea (HC,HV, CG, BD, BD )
Humorului
Achiziționarea Se încearcă scrierea
unei instalații unei cereri de finanțare
2 4 luni Sc KAMA SRL Oricine e interesat
pentru brichetat in vederea obținerii unei
rumeguș finanțări nerambursabile
Asocierea in
In cursul
vederea accesării
3. anului HV
programelor de
2007
împădurire
Sectorul – Creșterea animalelor
 Îmbunătăţirea sistemului de colectare a laptelui şi a relaţiei cu procesatorii

 Conservarea şi prezervarea păşunilor nepoluate
 Asocierea producătorilor şi crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului
 Autorizarea imediată şi intrarea în legalitate a producătorilor şi crescătorilor de
animale
 Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol,
FEADR (fostul SAPARD), reprezentanţii firmei La Dorna etc.)
 Certificare de produs ecologic
Campanie de informarea a crescătorilor-producătorilor (de către agentul agricol,

FEADR (fostul SAPARD), reprezentanţii firmei La Dorna etc.)

Organizarea imediată a unei campanii de informare
Întâlnire între producătorii locali şi procesatori

Un crescător de animale care să organizeze întâlnirea şi să invite următoarele instituţii:
- Primăria
- Direcţia Agricolă de Dezvoltare Rurală
- Fosta agenţie SAPARD din Suceava
- Informarea cu privire la criteriile Uniunii Europene vis-a-vis de avizele ce trebuiesc

obţinute
- Obţinerea tuturor autorizaţiilor de funcţionare
- Cunoaşterea oportunităţilor cu privire la obţinerea de finanţări nerambursabile în
vederea realizării unor micro-ferme la Mănăstirea Humorului
Asocierea producătorilor-crescătorilor de animale din Mănăstirea Humorului

- Printr-o întâlnire finalizată cu decizia de asociere a crescătorilor locali
- Medicul veterinar
- Crescătorii şi producătorii locali dintre care unul să devină liderul lor
- O asociaţie funcţională
- Un acces mai uşor la informaţii foarte importante pentru crescători
- Negocierea în comun a preţului produselor animaliere faţă de procesatori
- Profit prin vânzarea unei cantităţi mari de produse naturale
- Acces la fondurile Uniunii Europene şi la bănci (credite)
- Iniţierea certificării produselor ECO
Îmbunătăţirea sistemului de colectare a laptelui şi a relaţiei cu procesatorii

- Printr-o întâlnire între crescătorii de animale şi procesatori
- Asocierea în vederea achiziţionării unei linii de distribuţie.

- Unul dintre producători care să organizeze o întâlnire pentru identificarea unei soluţii
şi să invite Primăria, Medicul veterinar, pe cei care preiau laptele, producătorii.
- Preţuri mai mari pentru produsele ce vor fi comercializate
- Desfacerea mai rapidă şi pe o arie mai mare a produselor
- Măsurarea corectă a laptelui
- Profit (în urma realizării de cantităţi mai mari de produse)
Planul de activităţi
Nr.
crt.
UF
Pregătirea unei informări
1 Întâlnire cu primarul Sf. aprilie JG UV
publice
TC
Invitarea dl. Juravlea de la Activitatea va fi planificata
2
Direcția Agricola Suceava la întâlnirea cu Primarul
Sectorul Artizanat
 Vânzarea produselor prin intermediul pensiunilor - în spaţii amenajate la pensiuni

 Organizarea spaţiilor de vânzare
 Deschiderea unui muzeu în sat
 Înfiinţarea unui atelier de artizanat în cadrul Şcolii din G.H.
VÂNZAREA produselor prin intermediul pensiunilor

- Încheierea unui parteneriat între artizani şi pensiuni
- Înfiinţarea Asociaţiei artizanilor (sau pensiunilor) din G.H.
- Amenajarea unui spaţiu special de vânzare în fiecare pensiune

- Asociaţia artizanilor locali (sau pensiunilor)
 Creşterea profitului pensiunilor şi artizanilor
 Facilitarea personalizării produselor şi creării brandului “M.H.”

 O promovare mai bună, mai organizată
 Creşterea profitabilităţii produsului
 Atragerea turiştilor
 Creşterea calităţii produselor de artizanat
ORGANIZAREA spaţiilor de vânzare

 Implicarea producătorilor, vânzătorilor şi autorităţilor locale în amenajarea unor spaţii
adecvate pentru vânzarea produselor

- Primăria şi persoanele interesate din jurul Mănăstirii
- Creşterea calităţii produselor
- O mai bună prezentare, mai estetică
- Creșterea vânzărilor
- Creşterea numărului de puncte de desfacere
- Revitalizarea sectorului
- Profit pentru artizani
DESCHIDEREA unui muzeu în comună

- Încheierea unui parteneriat cu proprietarul unei case tradiţionale
- Ca afacere
- Proprietarii unor astfel case
 Un nou pol de atracție pentru turişti
 Diversificarea ofertei turistice
 Vânzarea produselor
 Conservarea tradiţiei
 O mai bună promovare şi mediatizare
INFIINTAREA unui Atelier de Artizanat în Şcoală

 Obţinerea unei finanţări pentru amenajarea şi dotarea atelierului
 Organizarea atelierului sub forma unui cerc sau discipline opționale în programul
Şcolii

- Directorul Şcolii în parteneriat cu artizanii locali
− Învăţarea tradiţiei de către copii şi perpetuarea acesteia
− Stârnirea interesului copiilor
− Diversificarea ofertei turistice
− Schimburi de experiență în străinătate pentru copii
− O mai buna promovare
− Bani
Plan de Acţiune

Întâlnire intre artizani și proprietarii de pensiuni la
Casa Crăciun. Fiecare participant aduce un platou
cu mâncare. Fiecare artizan aduce o lista cu
Vânzarea
produsele pe care le face sau le poate face. Scopul
produselor
întâlnirii este de a vedea cum, ce produse și prin ce
prin
pensiuni se pot vinde aceste produse și de a lua o
intermediul 18 martie, ora DD Pensiunile și
decizie in acest sens.
pensiunilor, 16 - întâlnirea GB artizanii
Amenajarea unui spațiu de expoziție in fiecare
in spatii MC
pensiune
amenajate la
Vom ști ca am demarat când vor exista
pensiuni
parteneriate/contracte concrete intre pensiuni și
artizani și când primele produse vor fi vândute
prin intermediul pensiunilor
25 martie, ora
D-na ME de Artizanii,
Întâlnire intre artizani/producători și autoritățile 16:00 întâlnirea
Organizarea întâlnire consiliul
locale
spatiilor de Artizanii și local,
Hotărâre de consiliu in sensul concesionarii unor Pana in
vânzare primăria - de respective
spatii pentru amenajare (intre mănăstire și parcare) septembrie -
pentru hotărârea de primăria și
Obținerea autorizațiilor de către cei interesați obținerea
produse de consiliu, eventual cei
Construirea spatiilor și amenajarea lor autorizațiilor și
artizanat autorizații și ce prelucrează
începerea
locale construirea lemnul
construirii
spatiilor (gaterele)
spatiilor
15 martie, ora
15:00 întâlnirea
artizanilor cu
Întâlnire la domnul NP acasă in data de 11 martie, Nelu Popa
ora 15:00 Angajarea unei
Angajarea unei persoane de către dl. Nelu pentru persoane, Artizanii cu dl
supravegherea și administrarea casei/ muzeului viu amenajarea NP dar și
Deschiderea
Amenajarea unui spațiu de desfacere in sura și in spațiului de pensiunile
unui muzeu NP
spatele casei desfacere, pentru ca sunt
in sat
Borderou de achiziții pentru produse borderou de direct
Vom ști ca s-a realizat in momentul inaugurării achiziții și interesate
muzeului viu (se poate organiza un eveniment de deschiderea
inaugurare) muzeului viu
pana la
începutul lunii
iunie
1. Elaborarea unui proiect de înființare a
unui astfel de proiect și depunerea lui
spre finanțare ( a se vedea finanțările
puse la dispoziție de Ministerul Culturii
și Cultelor, Ministerul Învățământului și
Înființarea cele ale Uniunii Europene și alți
Directorul
unui atelier finanțatori).
scolii, Școala,
de artizanat 2. Amenajarea și dotarea atelierului cu Termen mediu
MC artizanii
in cadrul scule și materiale (lâna, ață, vopsele,
CS
scolii lemn etc.).
3. Munca/practica efectiva in cadrul
atelierului.
4. Schimburi de experiență în străinătate
Vom ști ca am demarat in momentul finanțării
proiectului.
Alte activităţi PACA

Cu ocazia întâlnirii de Evaluare de la Suceviţa am organizat un schimb de experienţă prin
participarea a 2 membrii din echipa locală G.H. la activitatea de la Suceviţa: Carmen Sava şi
Mihaela Crăciun
Observaţii generale legate de derularea şi metodologia exerciţiului PACA

• Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare
economice relevante pentru exerciţiul PACA
• O planificare şi o documentare mult mai concretă înainte de începerea exerciţiului
• Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exerciţiului
• Stabilirea unui forum de discuţie cu ceilalți consultanţi PACA pentru discutarea unor
idei legate de exerciţiul PACA
Vizitele de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA
Evaluarea exerciţiului PACA

Pentru evaluarea exercițiului PACA a fost planificată o vizită în termen de 6 luni de la
finalizarea exerciţiului pentru a sprijini echipa locala PACA şi cei care şi-au asumat
realizarea unor sarcini.
Prima întâlnire de evaluare – 23 august 200771
Realizări în urma exercițiului PACA
Înființarea Asociației Pensiunilor din Mănăstirea Humorului – pentru înființarea acesteia au

avut loc 5 întâlniri ale membrilor pensiunilor. Încă mai sunt câteva probleme de rezolvat
privind înființarea Asociației:
 rezervarea denumirii a fost obținută
 este necesară stabilirea unui sediu pentru Asociație
 sunt căutate soluții pentru activitatea de contabilitate a Asociației
 mai sunt membrii care nu au completat listele cu toate datele necesare
Realizarea Paginii web de promovare a pensiunilor locale –

www.pensiunimanastireahumorului.ro
Punctul de informare turistică – a fost realizat în Parcarea Mănăstirii de către un vânzător

privat de produse artizanale.
Baza de date cu pensiunile locale – a fost realizată o bază de date și de asemenea un

instrument (chestionar) care va fi completat anual de proprietarii de pensiuni.
În celelalte domenii (Industria lemnului, Creșterea animalelor și Artizanat) nu a existat

suficient interes pentru a dezvolta ceva organizat.
71
Raport vizită de evaluare, Vasile Deac, Centrul de Asistență Rurală, 2007
Planificarea Activităților pentru perioada următoare – a ținut cont de interesul actorilor

locali implicați dar și de nevoia de dezvoltare la nivel local. La acest al doilea exercițiu de
planificare vom putea observa mult mai mult realism in planificarea activităților locale.
Activități planificate:
 Realizarea unui festival local de Crăciun în asociere cu Primăria și cu ajutorul d-lui
senator Flutur.
 Realizarea unei broșuri de prezentare a tuturor pensiunilor din Mănăstirea Humorului
(chiar dacă nu fac parte din Asociație) - Mihaela Crăciun se ocupa cu organizarea
pentru realizarea de pliante.
 Participarea la un târgul turismului Bucovinean cu un stand oferit de către d-na Moțoc
– membră a Asociației
 Realizarea unei baze de date cu privire la serviciile care pot fi oferite la nivelul
comunității ( ATV, plimbări cu trăsura, cu sania, poneiul, vizite la dogari, atelier de
țesut, drumeții peste munte) până la data de 10 septembrie. Responsabilitate asumata
de către dl. D.C.
 Realizarea unei hărți a localității de către Primărie. Asociația va discuta să aducă
suplimentări financiare prin contracte de promovare turistică.
 Realizarea unui parc de joacă pentru copii – există în acest sens o Hotărâre a
Consiliului Local în vederea înființării unui parc de joacă pentru copii.
Alte probleme/aspecte care vor fi avute în vedere:

− turismul la negru și racolarea turiștilor din fața mănăstirii
− colaborarea cu sectorul artizanat
− lipsa marcajelor și traseelor turistice - există tineri care pot oferi servicii de ghizi turistici
Studiu de caz
Proiect PACA - Sucevița, Suceava
Introducere
Prezentarea comunității Sucevița

Sucevița este situată în Nordul Bucovinei, învecinându-se cu Marginea, Mănăstirea
Humorului, Orașul Solca, Putna, Moldovița.
Este recunoscută prin Mănăstirea Sucevița, tradițiile locale și vestita ceramică neagră produsă
la Marginea.
De ce exercițiu PACA la Sucevița.

Situarea ei în regiunea Bucovina a stârnit interesul promotorilor Dezvoltării comunitare și a
modelului PACA (Fundația Friederich Ebert Stiftung) datorită:
 potențialului economic ridicat al zonei mai ales datorită dezvoltării turismului și a
exploatării lemnului din pădurile bucovinene
 rețelei de mănăstiri care vor fi permanent atracție pentru turiști
 dezvoltării haotice a regiunii – fără nici un fel de planificare
Inițierea proiectului PACA la Sucevița se datorează și unei inițiative locale – a grupului

coordonat de doamna P.C., pensionară vrea să realizeze ceva pentru comunitatea sa.
Exercițiul PACA - 05 – 15 decembrie 200572
Echipa PACA
Echipa Locală Consultanţi:

CP  Ioana Popescu
MS  Cristina Gaşpar
LV  Cristina Cristodorescu
FL
Derularea Exerciţiului PACA - toate activităţile exerciţiului PACA s-au derulat conform
metodologiei PACA.
Ateliere
Data Atelier Nr participanți
5 decembrie 2005 Atelier de formularea ipotezelor 4+3 consultanţi
7 decembrie 2005 Atelier de iniţiere 41+3 consultanţi
8 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: TURISM 23+3 consultanţi
Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA
9 decembrie 2005 5+3 consultanţi
ALIMENTARĂ
Mini-Atelier sectorial: INDUSTRIA
PRELUCRARE A LEMNULUI
13 decembrie 2005 Mini-Atelier sectorial: CONSTRUCŢII 3+3 consultanţi
14 decembrie 2005 Atelier de elaborare a rezultatelor 5+4 consultanţi
Eveniment de prezentare a rezultatelor
Atelier de planificare pentru acţiuni concrete
72
Raport exercițiu PACA, Ioana Popescu (coordonator), Centrul de Asistență Rurală, 2005
Interviuri
Data Instituţia/Compania Tip instituţie Persoana
Camera de Comerţ Industrie şi
Instituţie de suport CI
Agricultură Rădăuți
Pensiunea Poiana de Vis Pensiune *** SC
8 decembrie
2005 NC
Pensiunea Venera Pensiune **
VC
Hotel Plai de Dor Hotel **** CV
Firmă procesare
SC Killer SRL DS
carne
9 decembrie
Firmă procesare CD
2005 SC Zada Prodcom SRL
lapte FD
Asociaţia de Turism Bucovina Instituţie de suport CC

12 decembrie Ocol Silvic Marginea Instituţie de suport BA
2005 SC Gridoma SRL Gatere GGl
Firmă Construcţii
SC Marelvi Impex SRL CD
şi electrocasnice
13 decembrie
2005 SC Comtranscom SA Firmă Construcţii BD
SC Alexiana Grup SA Firma Jaluzele VA
Diagnosticul local - Principalele puncte ale diagnosticului
Stabilirea ipotezelor de lucru – în urma atelierului de formulare a ipotezelor împreună cu

întreaga echipă PACA. Atelierul a fost facilitat de coordonatorul echipei de consultanți.
În urma atelierului au rezultat următoarele ipoteze privind dezvoltarea locală:
I1.Avantajul competitiv local este dat de:

 Ceramica Neagra de Marginea
 Băutura alcoolică – SABAR Afinată produsă la Distileria Rădăuţi
 Mănăstiri cu frescă exterioară
I2.Puncte tari şi puncte slabe ale zonei au fost identificate ca fiind:

 existenţa brandului Bucovina – - lipsa de comunicare între agenţi
ţara mănăstirilor economici
 turismul - lipsa de publicitate şi promovare a zonei
 ceramica de Marginea - lipsa de asociere a actorilor locali
 mănăstirile cu pictură exterioară - lipsa de informaţii în turism
- lipsa bazei de date cu agenţi economici
Analiza la nivelul sectoarelor de activitate economică – analiză realizată în urma

miniatelierelor sectoriale și a interviurilor cu actorii reprezentativi ai fiecărui sector.
Sectorul turism

 dorinţa de asociere  lipsa unui punct de informare turistic în zonă
 colaborare între pensiuni  număr mic de posibilităţi de agrement în zonă
 puternica motivaţie a  nefructificarea condiţiilor naturale de agrement
proprietarilor de pensiuni  servicii slab dezvoltate
 dorinţa de dezvoltare  nevalorificarea ceramicii Marginea (neincluderea
 ospitalitatea deosebită în pachete turistice)
 promovare şi recomandare  neantrenarea turiștilor în activităţi de artizanat
reciprocă  slaba promovare a zonei la nivel naţional
 există persoane care să  lipsa de informare şi publicitate
preia iniţiativa  inexistenţa unei asociaţii a pensiunilor
 sprijin din partea  inexistenţa unor contracte negociate cu furnizori
autorităţii locale  slaba colaborare cu agenţii mari de turism
Sectorul industria alimentară

 zonă cu potenţial de  lipsa de colaborare cu potenţialii clienţi permanenţi
materii prime din zonă
ecologice  slaba colaborare a producătorilor locali cu sectorul
 nevoia şi intenţia de turistic
asociere  slaba diversificare a ofertei de produse alimentare
 interes pentru  slaba promovare a ofertei producătorilor locali
colaborare cu sectorul  inexistenţa unei baze de date cu agenţii economici
turistic (pensiuni)  inexistenţa unei asocieri a procesatorilor locali
 cursuri de formare neadaptate la nevoile existente
Sectorul de prelucrare a lemnului

 experienţă şi expertiză în administrarea  existenţa unor materiale de
fondului forestier al ocolului silvic substituţie mai ieftine din import
 material de construcţii sănătos şi călduros  tăieri masive din păduri private
 plantarea de puieţi în pădurile particulare
Sectorul de construcţii

 dezvoltarea turismului a condus la  relaţia cu Camera de Comerţ Rădăuţi
dezvoltarea construcţiilor în zonă este foarte slabă
 arhitectură modernă cu accente  piaţa neagră
tradiţionale  nu există construcţii la cheie
 putere financiară ridicată

- Primăria Suceviţa  cursuri de perfecţionare pentru
- Centrul de educaţie şi cercetare în industria alimentară inexistente
turism  slaba promovare a firmelor mici de
- Hotel Popas Turistic Bucovina către Camera de Comerţ Rădăuţi
- Asociaţia de Turism Bucovina prin  legislaţie neclară
consolidarea brand-ului Bucovina  raporturi slabe cu instituţiile bancare
Oportunităţi de afaceri
− crearea unei agenţii de turism locale
− crearea unei oferte de „catering” pentru echipele din domeniul construcțiilor care lucrează
în locaţii mobile
− crearea de servicii de leasing pentru construcţii (în special pentru tineri)
− creare de mobilier pentru spaţii de joacă
Planificarea propunerilor (prezentare parțială a rezultatelor exercițiului PACA)
I. Crearea unui centru de informare turistică în Suceviţa

 cum se poate realiza?
 implicarea celor două părţi în pregătirea documentaţiei şi operaţionalizarea centrului
 identificarea locaţiei permanente pentru construirea centrului
 înfiinţarea centrului într-o locaţie temporară până la construcţia propriu-zisă a sediului
permanent
 cine poate să fie responsabil?

 primăria Sucevița
 asociaţia pensiunilor
 agenţii economici din turism
 ce rezultate obţinem?
− turism bine organizat
− informare eficientă a turiştilor

Pentru locaţia permanentă
 Identificarea unei locaţii potrivite pentru
construirea clădirii Primăria Asociaţia
 Identificarea resurselor financiare şi materiale Suceviţa pensiunilor
- bugetul local, sponsori, gatere, cărămidă,
ciment
 Operaţionalizarea centrului
Pentru locaţia temporară
 Identificarea unei locaţii temporare potrivite: Primăria Asociaţia
 căminul cultural (bibliotecă) Suceviţa pensiunilor
Crearea unui  şcoala
centru de
informare 2. Stabilirea unui program comun pentru funcţionarea
turistică în centrului de informare
Sucevița, prin Pensiunea
(persoana care va fi în centrul de informare turistică - se 15 Asociaţia
parteneriat “Poiana
va face pe bază de voluntariat prin rotaţie, astfel încât aprilie pensiunilor
public – privat Mărului”
fiecare pensiune să –i vină rândul atunci când este
(primăria posibil)
Sucevița –
asociaţia de a se vedea propunerea unde e descrisă
3.Promovarea pensiunilor – baza de date cu pensiuni
pensiuni) această activ
4.Promovarea pachetului turistic (informaţii cu oferte de a se vedea propunerea unde e descrisă
agrement) această activ
5.Realizarea unei expoziţii permanente cu produse Pensiunea –

15 Asociaţia
tradiţionale locale d-na MR
aprilie pensiunilor
(elaborarea unei liste cu produse ce pot fi expuse)
6.Promovarea evenimentelor culturale organizate in
a se vedea propunerea unde e descrisă
Rădăuți (lista cu evenimentele culturale organizate în
această activitate
Rădăuţi de la Primăria Rădăuţi)
II. Elaborarea unei baze de date cu agenţi economici locali

 cum se poate realiza?
 cu sprijinul camerei de comerţ din Rădăuți
 obţinerea listei cu agenţi economici locali de la primării
 crearea unei structuri a bazei de date şi a unui soft care să permită căutarea în funcţie
de diverse caracteristici
 publicarea bazei de date online cu acces gratuit
 menținerea şi actualizarea permanentă a bazei de date
 cine poate să fie responsabil?

 camera de comerţ Rădăuți
 primăriile
 ce rezultate obţinem?
 informare corectă
 creşterea competiţiei între agenţii economici
 îmbunătăţirea colaborării între actorii locali
 identificarea rapidă a actorilor locali
Observaţii generale legate de derularea şi metodologia exerciţiului PACA

 Implicarea în cadrul echipei locale PACA a unor persoane provenind sectoare
economice relevante pentru exerciţiul PACA
 O planificare şi o documentare mult mai concretă înainte de începerea exerciţiului
 Stabilirea unor întâlniri multiple cu echipa locală înainte de începerea exerciţiului
 Stabilirea unui forum de discuţie cu ceilalți consultanţi PACA pentru discutarea unor
idei legate de exerciţiul PACA
Alte activități PACA
În timpul exerciţiului PACA am fost contactaţi de reprezentanţi ai Ministerului

Turismului care au manifestat interes în realizarea unui exerciţiu PACA în Sighet
(Maramureş) şi Sibiu.
Evaluarea rezultatelor obținute în urma Exercițiului PACA
Planificarea evaluării
În urma discuţiilor cu dl. Jorg Stamer – expert PACA - planificăm realizarea a trei vizite în
termen de 6 luni de la finalizarea exerciţiului PACA pentru a sprijini echipa locala PACA şi
cei care şi-au asumat realizarea unor sarcini.
Prima vizită de evaluare – 25 – 28 Februarie 200673
Echipa Locală PACA Facilitator:

 CP  Ioana Popescu
 MS
 LV
Activitatea de evaluare a constat în interviuri nestructurate cu membrii echipei locale și cu

membrii ai Asociației pentru Turism și Dezvoltare Locală Sucevița (asociație formată ca
urmare a Exercițiului PACA)
De asemenea, tot pentru evaluarea exercițiului PACA a fost organizat un focus grup cu
membrii Asociației
 CP
 RP
 MS
 CS
 LV
 DC
 ZC
 VB
73
Raport vizită evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006
Activitățile derulate în cadrul proiectului PACA (ca urmare a Exercițiului PACA) în perioada
decembrie 2005 – februarie 2006.
 Înființarea Asociației pentru Turism și Dezvoltare Economică Locală cu 32 membrii;

care are ca misiune – promovarea și dezvoltarea unui turism tradițional de calitate.
 Organizarea unei petreceri locale pentru celebrarea înființării Asociației – fiecare
membru al Asociației a adus specialități culinare cu care s-a organizat o expoziție
culinară
 Stabilirea unei colaborări cu Green Network
 Activitate de Crăciun – Asociația a oferit dulciuri elevilor din Sucevița
 Colaborare bună cu TVR Iași, Radio România Actualități pentru promovarea zonei
 Îmbunătățirea relației cu Consiliul Județean și Prefectura
 Inițierea unei colaborări cu Centrul de Formare Bucovina
 Colaborarea cu Agenția Națională de Turism – realizarea unui schimb de experiență cu
pensiuni din Maramureș
 Întâlniri periodice între membrii Asociației pentru rezolvarea problemelor apărute și
pentru schimbul de idei
 Colaborarea cu școala pentru realizarea de obiecte artizanale și a unui grup de dans
 Baza de date cu capacitatea de cazare din Sucevița (paturi disponibile)
 Identificarea locației pentru un punct de informare turistică (în parcarea mănăstirii)
 Pregătirea pentru participarea la Festivalul de la Ciocănești (cu ouă încondeiate – 5
martie)
Replanificarea activităților stabilite în urma Exercițiului PACA
Dezvoltarea imaginii Asociației

Nr Propuneri Activități Termen Responsabil Colaboratori
1 Pagina web Stabilirea structurii standard a 27.02.06 Popas Bucovina
paginii FL
Obținerea informațiilor despre 11.03.06 C C și B
pensiuni: număr camere, băi, poze
etc.
Organizarea informației și crearea 15.03.06 C Primăria
unui pachet turistic unitar Sucevița
LV.
Publicarea informațiilor pe web 20.03.06 Popas Bucovina

FL
Actualizarea permanentă a La 6 luni Popas Bucovina
informațiilor FL
2 Editarea unui Pregătirea informațiilor culese 30.03.06 Popas Bucovina
pliant de pentru web pentru realizarea FL
promovare pliantului
Contractarea editurii și tipărirea 15.04.06 Asociația
3 Sigla Propuneri de siglă făcute de elevii 24.03.06 RP
Asociației Școlii de Arte
Stabilirea siglei finale 26.03.06 Asociația
4 Promovarea Organizarea unei baze de date cu CP
informații despre Asociație, diverse
evenimente locale și regionale și
turiștii
Cooperarea cu mass-media locală și CP
națională
2. Elaborarea unui pachet turistic
Activități Termen Responsabil Colaboratori

Formarea a 6 operatori (ghizi) turistici – persoane fără un 30.03.06 Asociația B&B C. S.
loc de muncă din Sucevița Ci. Primarul
comunei
Amenajarea unui spațiu de recreere în pădure – la Casa Mai - Iunie S Administrația
Motrescu Publică Locală
Organizarea de seri culturala la Hanul Mărioarei, Hanul Datele vor fi C Primăria Rădăuți
Sucevița și Popas Bucovina. stabilite
Școala va participa cu ansamblul de dansuri și muzică folk ulterior
Ofertă de Stană turistică pentru operatorii de turism Iulie - Comitetul
(5% vor reveni Asociației) August director
Ofertă de vizite la muzeul etnografic Sucevița 30 Martie Ci. Directorul Școlii
Ofertă de baby sitter pentru copiii turiștilor – furnizată de 30 Martie Comitetul LI
cadre didactice locale director
Ofertă de vizitare a caselor tradiționale 30 Martie Ci. va vorbi cu
S.C
Ofertă de vizită deasupra zonei cu avionul (necesită 30 Martie Comitetul
asigurare) – 5% să revină asociației director
Acțiunea bicicleta – expediție pe bicicletă 30 Martie CR Asociația
Primăria
Dezvoltarea unei oferte comune de recreere pentru turiști 30 Martie CI CS.
- teren de sport (Pi.), teren de tenis (Lă.), terenul de sport al
școlii, masă de ping-pong (Căminul Cultural), tras cu arcul
(Popas Bucovina), camping (Popas Bucovina)
Orașul copiilor Mai CP Primăria Rădăuți
Agenda Evenimentelor locale și regionale (Rădăuți) 5 Martie LV
Centralizarea evenimentelor culturale regionale organizate 5 Martie LV
de Asociația B&B
3. Alte sarcini asumate
Nr Propuneri Activități Termen Responsabil

1 Reducerea Scrisoare către Primărie – pentru acționarea 15 Martie Si.
pieței negre a asupra turismului la negru
turismului
Primăria va soma toate pensiunile să intre în 30 Martie Primăria
legalitate
2 Extinderea Includerea în Asociație a proprietarului Primarul
Asociației Magazinului de ceramică din Marginea
3 Organizarea Atragerea Turiștilor 1-3 Mai / 26-30

Sărbătorilor Iunie / 14 Sept /
Movileștilor 20-22 Dec
Expoziție de pictură făcută de elevii Școlii de 1-3 Mai
Arte
Organizarea unei competiții cu premii pentru Pentru fiecare
turiști eveniment
organizat
Organizarea unui festival al mâncării După 17 august
tradiționale și fructelor
4 Îmbunătățirea Comunicarea între părinți și profesori despre permanent Membrii asociației
relației cu activitatea Asociației
școala
Comunicarea cu Directorul școlii pentru a Permanent CP
organiza evenimente împreună cu Asociația
5 Întâlniri între Pentru rezolvarea problemelor și idei noi. 15 Martie
membrii Fiecare întâlnire va fi organizată de alt membru întâlnirea
Asociației al Asociației următoare
Concluziile activității de evaluare

Activitatea echipei locale derulată de la exercițiul PACA oferă premisele unei dezvoltări
economice abordate participativ la nivelul comunității Sucevița.
Activitățile dezvoltate până acum, precum și implicarea în procesul de planificare sunt

indicatori ai evoluției pozitive a capitalului social la nivelul comunității
Activitatea de evaluare a rezultatelor exercițiului PACA și-a atins obiectivele în sensul

implicării membrilor Asociației în planificarea următoarelor activități și motivarea lor pentru a
continua activitățile în cadrul proiectului PACA, de ași reconsidera și replanifica activitățile
care nu au fost realizate și de a-și asuma responsabilități în cadrul Asociației.
Următoarele activități de evaluare sunt necesar a fi direcționate către dezvoltarea

competențelor manageriale ale membrilor Asociației și a competențelor de a atrage fonduri
pentru activitatea viitoare a Asociației.
A doua vizită de evaluare – septembrie 200674
74
Raport vizită de evaluare, Ioana Popescu, Centrul de Asistență Rurală, 2006
Echipa Locală PACA Facilitator:

 CP(Președintă a Asociației)  Ioana Popescu
 rap (membru al Asociației)
 MS (Vice-președintă a Asociației)
 D-na și Dl CH (Proprietari Popas Bucovina)
 SC (Secretarul Asociației)
 IO (Primarul Suceviței)
Activitatea de evaluare a fost realizată printr-un focus-grup cu membrii Asociației în care au

fost notate realizările Asociației și planificate activitățile viitoare.
1. Dezvoltarea imaginii Asociației

 A fost dezvoltat un concept de marketing – Verde de Sucevița -
 A fost realizată pagina web a Asociației – www.sucevitaverde.ro
 A fost tipărit un catalog de buzunar (16 pagini + copertă)
 Au fost apariții și interviuri pe posturile locale și naționale TV (TVR1, TV Național,
TV Iași, TV Rădăuți, Cromtel TV), pe posturile de radio ( România Actualități, Iași,
As), în ziare locale (Obiectiv, Jurnal Rădăuțean, Crai Nou)
 La inițiativa unui membru la Consiliului Local pentru fiecare stradă au fost realizate
indicatoare și o poveste specifică fiecărei străzi din localitate.
 Ca urmare a sărbătoririi înființării Asociației unde a fost invitată TV Iași a crescut
numărul de turiști în localitate
 Primăria a inițiat un proiect de cooperare transfrontalieră cu Ucraina în care va realiza
un punct de informare turistică și va edita materiale de promovare a localității.
2. Schimburi de experiență – au fost organizate 2 schimburi de experiență pentru

proprietarii de pensiuni din comunitate în Maramureș și Dorna (la târgul turismului)cu
sprijinul Asociației B&B. Din schimbul de experiență proprietarii de pensiuni au
învățat noi modalități de întâmpinare a turiștilor și au constatat faptul că exagerează

cu cantitatea de mâncare servită turiștilor (de multe ori în detrimentul calității). Al 3-
lea lucru învățat a fost importanța asocierii pensiunilor - Sucevița fiind un exemplu
pentru regiunile vizitate. În urma vizitei în Maramureș a fost planificată și o vizită a
proprietarilor Maramureșeni la Sucevița.
3. Festivalurile locale (mai - septembrie)

 Movileștii la 400 ani – partea I-a (muzică populară organizată de seminarul teologic)
 Movileștii la 400 ani – partea a II-a (parada hainelor de epocă, sărbătorirea tinerilor
care treceau majoratul și a cuplurilor cu peste 50 ani de căsătorie)
 Festivalul fructelor de pădure (expoziție cu fructe de pădure)
 În Octombrie este planificat Balul Pensiunilor din Asociația B&B unde va fi analizată
și dezvoltare turismului în toată regiunea Bucovina.
4. Relațiile locale
 colaborarea cu Asociația Bucovina s-a îmbunătățit. Aceasta intenționează să doneze
calculatoare Asociației locale și să o sprijine să-și dezvolte materiale promoționale.
De asemenea a invitat Asociația locală la târgul de turism organizat de aceasta.
 Atragerea a 2 membrii noi în Asociație
 Comunicarea cu Primarul este încă dificilă și tensionată
5. Alte activități derulate

 Organizarea a 2 cursuri de formare pentru 20 șomeri pentru administrarea pensiunilor
în care au fost implicați membrii Asociației
 Școala a inițiat un grup de dansuri și muzică populară
Impactul Exercițiului PACA la nivelul comunității
 Organizarea unei întâlniri comunitare unde membrii comunității au putut să-și exprime
propriile probleme și idei.
 Primarul a înțeles importanța pentru comunitate a organizării evenimentelor locale
(încă nu dorește să implice și comunitatea în organizarea evenimentelor)
 Membrii organizației au înțeles importanța organizării și planificării rezervărilor și
importanța produselor turistice oferite (pachetelor turistice complexe). De asemenea,
au înțeles nevoia de a-și dezvolta anumite competențe pe domeniul strângerii de
fonduri, a planificării strategice și managementului organizațional.
A treia vizită de evaluare - Atelierul Compas - 25 februarie – Sucevița75
Atelierul Compas este un element specific al Proiectului PACA. La Suceviţa el s-a derulat sub
forma unui focus grup la Popasul Turistic Bucovina, la care au participat 20 membrii ai
Asociației și alți proprietari de pensiuni din Sucevița. Focus grupul a fost facilitat de Vasile
Deac.
Etapele Atelierului compas:

1. Realizări în urma exercițiului PACA
2. Viziunea Comunităţii
3. Factorii critici ai succesului în realizarea viziuni.
4. Pentru fiecare factor identificat sunt stabilite:
■ ţinte
■ indicatori
■ activităţi
5. Activităţi care vor fi iniţiate în 3 luni şi asumate de cei din sală.
75
Raportul privind Atelierul Compas, Vasile Deac, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.
Aceste etape au fost transformate în momente ale focus grupului şi au dus la următoarele
rezultate.
1.Realizări în urma exerciţiului PACA
 Număr maxim de turişti de sărbătorile de iarnă

 Colaborare mai bună între pensiuni
 Apartenenţă la un grup
 Realizări privind amenajare pensiuni lor – la toţi cei prezenţi
 Dotarea terenului de sport
 Reclama pe Internet
 Dezvoltare relaţiilor interumane
 Asociaţia Suceviţa
 Colaborarea în cadrul Asociaţiei pentru trimiterea de turişti
 Promovarea pensiunii şi a zonei
 Publicitate
2.Viziunea
Idei privind viziunea
1. Infrastructura locală
2. Păstrarea tradiţiei şi arhitecturii locale
3. Trasee turistice marcate
4. Stână turistică
5. Centru de Informare
6. Multiplicarea publicităţii
7. Relaţie îmbunătăţită cu mass-media
8. Perfecţionare profesională
Formularea viziunii Asociaţiei
Tradiţie bucovineană, confort, profesionalism – turism de calitate pentru clienţii noştri.
3.Factoii Critici ai succesului identificaţi
 Publicitate – promovarea zonei

 Dezvoltarea resurselor umane
 Colaborarea cu Autorităţile (locale, regionale şi naţionale) şi ONG din zonă
 Creşterea calităţii serviciilor oferit clienţilor
4. Ţinte, Indicatori, Activităţi
F1.Publicitate – promovarea zonei
Principiul de bază: Multă publicitate = mulţi turişti
■ Ţinte
Promovarea zonei Suceviţa - ca prioritate în publicitate

Diversificarea modalităţilor de a face publicitate
■ Indicatori
Prezenţa pe INTERNET de 50 ori mai mult ca acum
Publicitate pe pagina de Internet – multiplicarea reclamei pe INTERNET
Prezentare pe mai multe site-uri
Când se va vorbi de zonă în mod frecvent în mass media
Când zona va fi cunoscută în fiecare colţişor din ţară
Fiecare pensiune va avea calculator şi acces la internet şi va putea îmbunătăţi (up-data)
informaţiile de pe site
Cel puţin 50% din clienţi vor veni cu programare

Prezenţa săptămânală în 5 ziare centrale
Vânzare pe INTERNET
Reclamă zilnică pe 3 posturi mari TV
Suficient număr de clienţi – non stop
Turişti vor proveni din toate regiunile ţării şi minim alte 3 ţări
■ Activităţi
Organizarea de târguri, baluri şi festivaluri cu tematică – pentru a face promovare zonei şi
produsului turistic
Participarea la târguri de turism din ţară şi străinătate
Parteneriat cu pensiuni şi asociaţii de pensiuni din Maramureş
Stabilirea de contacte la ziarele locale din zonele învecinate (Iaşi, Botoşani, Bacău)
Organizarea de cursuri de INTERNET
Simpozionul “Suceviţa” – alte simpozioane inter(naţionale) pe turism
Contact cu persoană (firmă) specializată IT pentru prezenţă pe mai multe site-uri
F2.Dezvoltarea resurselor umane
■ Ţinte
Formare resurselor umane ale organizaţiei în funcţie de nevoi
Îmbunătăţirea organizării activităţii şi comunicării în asociaţie
■ Indicatori
Distribuire sarcini şi termene specifice
Contacte frecvente între membrii organizaţiei şi spunerea problemelor şi criticilor “faţă în
faţă” fără menajamente
Responsabilităţile vor fi asumate de toţi membrii
Conştientizarea muncii în echipă
Pensiunile din Asociaţie vor fi prezentate ca alternativă clienţilor

Stimularea iniţiativei personale şi recompense la nivelul asociaţiei
Respectul faţă de fiecare membru – analizarea propunerilor fiecărui membru
Asumarea erorilor şi eşecului
Climat de încredere reciprocă
O mai mare seriozitate
■ Activităţi
Telefon şi abonament pe asociaţie
Curs de design culinar
Angajarea unei persoane part time pentru organizarea activităţilor în asociaţie
Organizarea de cursuri de limbă străină în cadrul asociaţiei
Munca în echipă la planificarea şi realizarea activităţilor
Activităţi practice care să presupună munca în echipă (strângerea de fonduri pentru baza
materială)
F3.Colaborarea cu Autorităţile (locale, regionale şi naţionale) şi ONG din zonă
■ Ţinte
Dezvoltarea de parteneriate
Înfrumuseţarea zonei
■ Indicatori
Să nu se taie pădurile
Să se dezvolte specificul local
Colaborare cu Info Tur – Prefectura Suceava
Solicitările noastre către APL vor fi rezolvate afirmativ
Propunerile noastre către APL vor fi materializate în fapte
Finanţări în parteneriat cu APL sau ONG-uri
■ Activităţi
Contacte cu organizaţii de turism din ţară din zona de şes pentru schimburi de experienţă şi
turişti
Contacte cu asociaţii ale studenţilor din România
Contacte cu asociaţii de mediu din România – pentru a valorifica calitatea stratului de ozon
din zonă
Lobby printre senatori şi deputaţi
Colaborare cu Camera de Comerţ
F4.Creşterea calităţii serviciilor oferit clienţilor
■ Ţinte
Creşterea calităţii serviciilor
Îmbunătăţirea comportamentului profesional
■ Indicatori
Să asigurăm agrementul
Când ne dezvoltăm la standardele cerute de clienţi şi ţinem cont de cerinţele clienţilor
Când vom susţine şi proteja tradiţia locală
Managementul calităţii
Investiţii în îmbunătăţirea condiţiilor din pensiune
Popularizarea atitudinilor profesionale pozitive
Receptivitatea pentru a învăţa
Clienţii revin la pensiune cât mai des şi aduc şi prietenii
Comportamentul faţă de turişti
■ Activităţi
Schimb de experienţă ca alte asociaţii din alte zone
Curs de comportament profesional

Realizarea unui Cod etic al proprietarilor de pensiuni
Carte de vizită – Album cu sugestiile clienţilor în fiecare pensiune
Servicii de calitate - care să umple timpul liber (drumeţii, sporturi)
Achiziţionarea de calculatoare
5. Activităţi care vor fi iniţiate în 3 luni şi asumate de cei din sală.
• Marcaje turistice şi hărţi turistice cu traseele din zonă

• Simpozionul de turism “Suceviţa”
• Parteneriat cu Primăria şi Şcoala
• Contact cu ADR, Prefectură şi alte organizaţii locale
• Promovarea pe Internet
• Curs de design culinar
• Curs de limba franceză
• Schimb de experienţă excursie în alt judeţ
Concluzii finale legate de modelul PACA
Chiar dacă nu este un model specific de dezvoltare comunitară, Modelul PACA este cel care
urmăreşte cel mai fidel paşii necesari unui proces de dezvoltare comunitară aşa cum îl descriu
etapele modelului RuralNet:
− cunoaştere a comunităţii implicând comunitatea
− identificarea nevoilor comunităţii (diagnoza)
− planificarea comunitară de acţiuni concrete
− derularea de proiecte comunitare abordate participativ
− planificarea participativă la nivel strategic în cadrul Atelierului compas
− implementarea unui plan Strategic.

PACA este de asemenea un model care generează rezultate specifice dezvoltării comunitare,
pe lângă rezultatele specifice dezvoltării economice locale: creşterea profitului participanţilor,
dezvoltarea domeniilor economice specifice comunităţii etc. Aceste rezultate specifice
dezvoltării comunitare, adică rezultate/indicatori de capital social sunt:
 creşterea interacţiunilor la nivelul comunităţii,
 generarea de structuri asociative
 inițierea de evenimente locale care tind să devină obiceiuri
 intensificarea legăturilor cu exteriorul
 folosirea resurselor locale pentru a genera dezvoltare
 creşterea încrederii între oameni şi a capitalului de încredere al comunităţii
 dezvoltarea de lideri
 dezvoltarea mutualităţi şi a reciprocităţi la nivelul comunităţii.
Toate aceste elemente, fac din modelul PACA un model care urmăreşte dezvoltarea
economică a comunităţii dar şi un model specific de dezvoltare comunitară, de intervenţie
asupra capitalului social al comunităţii.
2. Studiu de impact asupra modelului Parteneriatul Public-Privat EuDiS.
Metodologia cercetării
Metodele şi tehnicile utilizate:

 ancheta pe bază de chestionar – pentru cetățeni, angajaţii APL şi agenţii economici
 focus grupul – cu participanţi din toate grupurile ţintă
 interviul nestructurat – cu reprezentanţi ai beneficiarului, angajaţi ai APL, agenţi
economici
 analiza documentelor – oferite de beneficiar, articole apărute în presa, alte cercetări
Populația studiului a fost una multiplă la nivelul judeţului Mehedinţi incluzând următoarele
categorii:
 cetăţenii
 angajaţii APL
 agenţi economici
Eşantionarea – în cercetare am lucrat cu un eșantion multiplu pentru a măsura impactul pe

cele 3 direcţii avute în vedere de beneficiar.
Pentru angajaţii APL. Am utilizat un eşantion Panel realizat în 2 etape:

• prin selecţie raţională în trepte – am selectat Instituţiile APL în care am aplicat
instrumentele cercetării
• în etapa a doua am aplicat eşantionarea proporţională, în funcţie de tipul de muncă
(specificul postului) prestată de angajații APL. Tipologizarea şi proporţiile le-am
stabilit de comun acord cu beneficiarul, în urma analizei datelor statistice privind
specializările existente şi a organigramelor APL.
Am păstrat elementele eşantionului de la o etapa a cercetării la alta.
Pentru cetăţeni. Pentru dezvoltarea eşantionului am realizat o primă discriminare prin

introducerea termenului de utilizator relevant al serviciilor APL – definit ca persoana care
apelează cel puțin de o dată la două luni la serviciile APL.
Dezvoltarea eşantionului a avut doua etape:
• prima etapă a fost aceeaşi cu cea de la eșantionul pentru angajaţii APL, intrând în
eşantion aceleaşi instituţii selectate – raţiunea deciziei de a avea acelaşi eşantion de
instituţii a fost legata de pregătirea angajaţilor Primăriei privind derularea cercetării –
in scopul reducerii intervenţiei şi influenţei acestora în activitatea operatorilor.
• selectarea cetăţenilor care vor fi chestionaţi a fost realizată aleator folosind pasul de
eşantionare (care a fost calculat după analiza fluxului mediu al cetăţenilor în cadrul
unei Primării, pe diferite perioade de timp – zile ale săptămânii, luni). Acest procedeu
a fost combinat cu cel al selecției proporționale – fiind luat in calcul tipul de serviciu
solicitat.
Pentru agenți economici locali. Am realizat un eşantion Panel şi au fost livrate instrumente
autoaplicate. Modalitatea de livrare a fost livrarea personală.
Focus grupurile – au avut rol de verificare a rezultatelor cercetării bazate pe Panel. Am

realizat focus grupuri în fiecare etapă a cercetării.
Concluzii generale ale studiului
1. Pe fondul:
 unei percepţii cel puţin rezervate (neutră spre negativă) a cetăţenilor faţă de
Administraţie,
 al reducerii mulţumirii acestora faţă de serviciile Administraţiei şi
 al reducerii contactului dintre cetăţeni şi Administraţie
aprecierea faţă de dotarea Administraţiei cu echipamente electronice şi a rolului acestora

în îmbunătăţirea lucrului cu cetăţeanul este una pozitivă.
Observăm o creştere semnificativă (15%) de la începutul proiectului a celor care consideră că

există o oarecare îmbunătățire privind utilizarea echipamentelor electronice în relaţia cu
cetăţeanul. De asemenea, procentul celor care consideră că nu există nici o schimbare în acest
sens a scăzut cu mai mult de 10% în aceeași perioadă.
2. Schimbările legate de folosirea echipamentelor electronice sunt mult mai accelerate la

Administrația publica din Mehedinți fata de schimbările din societate (agenți economici,
cetățeni) – raportat la același teritoriu. Putem observa o creștere substanțiala și constanta a
satisfacției angajaților privind dotarea cu echipamente electronice la locul de munca – creștere
cu peste 22% (de la 50% la 72%) de la începutul proiectului EuDiS.
3. Există o diferenţă a aprecierilor în luna martie comparativ cu luna octombrie – în octombrie

respondenţii cetăţeni sau agenţi economici tind să aibă aprecieri mai bune a situaţiilor
măsurate decât în luna martie. Situaţia este inversă în cadrul angajaţilor şi conducătorilor
instituţiilor Administraţiei.
4.Presupoziţia iniţială a studiului de impact - »Totodată, actul de administrație publică

devine mult mai rapid prin e-administrație, reducându-se considerabil timpii de
aşteptare, precum şi costurile de deplasare ale cetăţenilor către localităţile mai mari din
zonă, în vederea obţinerii documentelor, a formularelor sau a certificatelor necesare »
începe să capete contur.
Putem observa o tendinţă de creştere a ponderii cetăţenilor care consideră că timpul petrecut
de ei la ghişeu este unul optim (de la 48% în martie 2005 la 57% în octombrie 2007).
De asemenea, putem observa o scădere a ponderii cetăţenilor care consideră că timpul
petrecut la ghişeu este foarte lung (de la 34% în martie 2005 la 25% în octombrie 2007).
Timpul petrecut de cetăţean la ghişeu pentru rezolvarea unei probleme se îmbunătăţeşte foarte
mult în aprecierea cetăţenilor dar şi angajaţii percep o oarecare îmbunătăţire – cele două
aprecieri apropiindu-se foarte mult în urma 60
implementării sistemului EuDiS.

50
40
Dacă angajaţii au apreciat constant acest timp în
ultimi 3 ani într-o medie de 15 minute, în ceea 30
ce îi priveşte pe cetăţeni – aceştia apreciază o 20
scădere semnificativă a timpului petrecut la 10
ghişeu ajungând sub 22 minute cu o diferenţă

0
de peste 30 minute înregistrată faţă de m ar. 2005 oct. 2005 m ar. 2006 oct. 2006 m ar. 2007 oct. 2007
octombrie 2005. Angajati Cetateni
5. Numărul angajaţilor care utilizează zilnic calculatorul la serviciu este în creştere constantă
depășind cu peste 25% ponderea celor care utilizau calculatorul zilnic la începutul proiectului.
De asemenea, numărul celor care folosesc calculatorul mai rar de o dată pe lună a coborât la
2% din angajaţii administraţiei faţă de 22% la începutul proiectului EuDiS.
6. Numărul angajaţilor care declară că 1 2 3

90
folosesc calculatorul pentru a dezvolta 80
70
aplicaţii specifice muncii prestate (1) 60
este în creştere (cu peste 11% de la 50
40
începutul proiectului) ajungând la 85% 30
20
din totalul angajaţilor. 10
0
m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007
De asemenea, numărul angajaţilor care caută furnizează informaţii pentru cetăţeni (2) sau
folosesc poşta electronică (3) a crescut cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului iar 40%
dintre angajaţii Administraţiei declară că furnizează informaţii cetăţenilor folosindu-se de
echipamentele electronice – mai mult cu 12% decât în martie 2005.
7. Nu există o corelaţie directă între dotarea administraţiei cu echipamente electronice şi

atitudinea cetăţenilor (sau percepţia acestei atitudini în rândul angajaţilor) faţă de serviciile
oferite de Administraţia publică. Există variaţii şi fluctuaţii foarte mari de la o etapa la alta –
variaţii legate mai degrabă de evenimente punctuale de natură politică.
8. Marea majoritate a consilierilor locali (aproape 65%) descriu drept pozitivă relaţia
Administraţiei cu cetăţenii şi agenţii economici – ponderea acestora fiind cu 10% mai mare
decât în martie 2005.
9. În octombrie 2007 peste 70% dintre coordonatorii instituțiilor Administraţiei Publice sunt
satisfăcuţi de dotarea cu echipamente electronice din propria instituţie faţă de numai 50%
dintre aceştia în martie 2005.
10. Numărul consilierilor locali care au auzit de existenţa Sistemului EuDiS s-a dublat - a
crescut de la 45% în martie 2005 la 90% în octombrie 2007 la nivelul judeţului Mehedinţi.
 11,2% dintre aceştia îl descriu mai degrabă ca un sistem de conectare la Internet,
 9,6% îl descriu mai degrabă ca un sistem rapid şi eficient, care creşte viteza de
rezolvare a problemelor în relaţia cu cetăţenii
11. Folosirea semnăturii digitale este încă redusă ca pondere (sub 10%) la nivelul
Administraţiei publice dar şi în rândul cetăţenilor – având mai degrabă o cauză legată de lipsa
legislaţiei (sau slaba cunoaştere a acesteia) privind legitimarea/oficializarea acesteia.
12. Populația tânără se raportează mai critic la serviciile administraţiei. Etapa octombrie 2006
este una în care populația vârstnică (peste 60 ani) a fost prezentă în mai mică măsură – şi in
acelaşi timp această etapă este caracterizată de o analiză mai critică a serviciilor oferite de
administraţie.
Alte rezultate ale studiului sunt prezentate în Anexe.
Concluzii.
La nivelul practicii dezvoltării comunitare putem constata existența unui amalgam de

concepte pe care doar o analiză teoretico-sociologică de specialitate le poate ordona într-un
demers coerent, demers pe care ulterior să-l transforme în modele și practici care pot genera
dezvoltare la nivelul spațiului social în comunitățile rurale din România.
Dezvoltarea comunitară, așa cum se regăsește ea la nivelul practicii comunitare, este un

domeniu foarte larg care acoperă destul de multe arii de intervenție: dezvoltare rurală,
dezvoltare locală, dezvoltare durabilă etc.; domeniu care necesită o restructurare și
reconceptualizare a lui în sensul restrângerii suprapunerii cu celelalte domenii.
Nevoia de modele în dezvoltarea comunitară a luat naştere în demersul firesc de documentare

(în sensul de punere în cadrul a unor documente) şi de promovare a experienţei practice de
dezvoltare rezultate în cadrul programelor de dezvoltare comunitară. Ulterior, în dezvoltarea
perspectivei sociologice a abordării comunității apar modele de intervenție.
Un model de dezvoltare comunitară, în viziunea pe care am încercat să o demonstrez pe

parcursul tezei, are următoarele caracteristici:
Are în centru conceptul de capital social – urmărind conștient și planificat
• folosirea capitalului social existent al comunității (sau capitalului tradițional – în

sensul experiențelor memoriei colective a comunității),
• creșterea acestui capital în urma programului planificat de dezvoltare comunitara

derulat; prioritar față de rezultatele așteptate la nivelul comunității (bineînțeles în
strânsă legătură cu aceste rezultate)
Atunci când vorbim de capital social avem în vedere elementele de bază ale acestuia:
• încrederea
• reciprocitatea generalizată
• structurile și rețelele comunitare
De asemenea, avem în vedere și elementele concrete ale capitalului social – elemente

care generează elementele de bază amintite anterior. Aceste elemente sunt:
Actori sociali implicați în procesul de dezvoltare comunitară – ei vor genera ulterior rețele
comunitare și regionale și vor deveni noduri ale acestor rețele
Procesul dezvoltat – acesta are un rol foarte important in dezvoltarea încrederii între membrii
comunității, încredere care va fi exersată permanent și crescută actual în acțiunile comunitare
și în generarea și generalizarea reciprocități între membrii comunității – aplicarea în practică
Pentru ca acest proces să fie unul care să contribuie la creșterea gradului de încredere între
membrii comunității și la generalizarea reciprocității, el va respecta anumite condiții/etape în
derularea lui76:
• Mobilizarea comunității
• Planificarea acțiunilor
• Implementarea și experimentarea
• Monitorizarea și evaluarea
Agentul dezvoltării comunitare/ facilitatorul comunitar. Acesta are un rol foarte important
în procesul de dezvoltare comunitară; el este factorul catalitic al comunității care urmărește:
 Derularea procesului și respectarea pașilor acestui proces, pași care garantează

o evoluție organică la nivelul comunității, evoluției care să reducă riscurile introduse
de schimbarea socială;
76
Hatos în Zanfir C, Stănescu S. (coordonatori), Enciclopedia dezvoltării sociale, Polirom, Iași, 2007
 Îmbunătățirea elementelor de capital social la nivel local – el poate să observe

evoluția acestor elemente și să creeze evenimente sociale care să introducă schimbări
pozitive la nivelul comunității.
 Rezultatele concrete ale activităților derulate – sunt un important factor care

generează încrederea în acțiunea comună și în inițierea de noi acțiuni la nivelul
comunității. Un pod construit, o fântână săpată, o statuie în mijlocul satului, un drum
reabilitat, un parc pentru copii – toate acestea generează încredere în forțele proprii și
în ceilalți.
 Deciziile luate la nivel local sunt ale oamenilor, facilitatorul creează doar un
cadru benefic pentru interacțiune și luarea de decizii pentru membrii comunității.
 Proprietatea asupra rezultatelor și asupra procesului – mai mult decât în

cercetarea sociologică, unde cercetătorul are obligația restituirii rezultatelor către
comunitate, în dezvoltarea comunitară procesul facilitat necesită un transfer de
proprietate către membrii comunității și rezultatele sunt asumate de aceștia. Nu este
necesar un proces de restituire, pentru că fiecare etapă este derulată cu resurse umane
locale, care își asumă și proprietatea procesului și a rezultatelor.
Specificul local – orice model de dezvoltare comunitară va fi adaptat unui specific local,
specific fără de care modelul devine o simplă acțiune – poate anihilatoare a capitalului social.
Toate acele elemente amintite anterior legate de specificul evoluției capitalului social în
România, elemente care se regăsesc nu numai la nivelul faptelor și fenomenelor sociale, ci
sunt chiar procese complexe cu o evoluției îndelungată (fenomenul migrației), pot favoriza un
anumit model de dezvoltare comunitară sau pot încetini sau stopa rezultatele aplicării lui, în
termeni de elemente ale capitalului social.
Orice model de dezvoltare comunitară care are în vedere aceste elemente poate genera
creșterea capitalului social la nivelul comunității. Dacă nu avem o creștere a capitalului social,
totdeauna va rămâne un semn de întrebare legat de modelul implementat: este el un model de

dezvoltare comunitară sau nu?
Următoarea etapă în evoluţia dezvoltării comunitare dar şi sub alte aspecte ale dezvoltării cred
că se impune a fi trecerea spre analiza impactului pe care îl au acţiunile noastre la nivelul
comunităţilor. În lipsa studiilor de impact riguroase care să ateste creşterea capitalului social
al comunităţilor în care sunt implementate programe / proiecte de dezvoltare comunitară
riscăm să devenim ingineri ai socialului care implementează soluţii tehnice şi care abordează
oamenii şi comunităţile ca simple instrumente.
Pentru mine, dacă un model are rezultate vizibile la nivelul comunității și participă la
dezvoltarea acesteia nu este un argument suficient de a-l considera model de dezvoltare
comunitară. Mai mult poate fi unul de degradare comunitară – dacă în mod vizibil
generează reducerea sau afectarea elementelor de bază ale capitalului social.
Bibliografie
1. Abrams, E., Lyle S. Wetland Activities: Food chain, Food Web, Energy Flow. Lake Charles,
La.: Louisiana Dept. of Wildlife and Fisheries, 1992.
2. Alber, J., Fahey, T., Perception of Living Conditions in an enlarged Europe, Louxembourg,
2004
3. Alexiu, T. M., Anastasoaei, T., – Dezvoltare comunitară – Waldpress, 2001
4. Apolzan, L., Carpați – tezaur de istorie, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987
5. Arrow, K. The Limits of Organization. New York: Norton, 1974.
6. Augustine, St, The City of God, trans. Marcus Dods, 2 vols. Edinburgh: T. and T. Clark,
1884.
7. Axelrod, R., The Evolution of Co- operation. New York: Basic Books, 1984.
8. Banca Mondială - Analize și studii publicate de Banca Mondiala referitoare la creșterea
capitalului social și dezvoltare rurala.
9. Bădescu. I., Istoria sociologiei, Bucureşti, Porto Franco, 1994;
10. Barnes, J.A., Sociologia minciunii, Iași, Institutul European, 1998.
11. Bauer, J., Raoux, G.M., La rurbanism ou la ville eparpillee, 1976, Paris, Edition du Seuil.
12. Bauman, Z., Comunitatea. Căutarea siguranței într-o lume nesigură, Buceurești, Antet, 2002
13. Bădescu, I., Cucu-Oancea, O. - Dicționar de sociologie rurală, Mica Valahie, București, 2005
14. Bădescu, I., Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme, Galați, Porto Franco, 1994
15. Bădescu, I., Radu, N., De la comunitatea rurală la comunitatea urbană, București, Editura
Științifică și Enclopedică, 1980.
16. Bădina, O., Cercetarea sociologică concretă. Tradiții românești, București, Ed. Politică, 1966.
17. Bârliba, M.C., Paradigmele comunicării, București, Editura Științifică și Enclopedică, 1987
18. Benveniste, E., Le Vocabulaire des institutions indo-européennes. Paris: Editions de Minuit,
1969.
19. Berger, P.L., Nenhaus, R.J., To Empower People: From State to Civil Society. Washington,
D.C.: American Enterprise Institute Press, 1996.
20. Bidilean, V., Uniunea Europeană. Instituții, politici, activități, Timișoara, Agroprint, 2001.
21. Boudon, R.(coord.), Tratat de sociologie, București, Humanitas, 1997.
22. Boudon, R., Besnard, P., Cherkaoui, M., Lecuier, B-P.(coord.), Dicționar de sociologie,
București, Univers Enciclopedic, 1996
23. Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of
Housing and Urban Development, May 1996.
24. Brown,P., "Comprehensive Neighborhood-Based Initiatives", Cityscape, U.S. Department of
Housing and Urban Development, 2;2, 161-176, May 1996.
25. Buciman, E., Dezvoltarea durabilă a agriculturii, Alba Iulia, Școala Superioară de Afaceri,
2001
26. Centrul de Asistență Rurală și Civitas, Agent de dezvoltare locală, Suporturi de curs,
Timișoara Artpress, 2006
27. Centrul de Asistență Rurală, Cum să încep propria afacere, Timișoara, Artpress, 2005.
28. Chelcea, S., Cum să redactăm o lucrare de licenţă, teză de doctorat, un articol ştiinţific în
domeniul ştiinţelor socioumane, Bucureşti, Comunicare.ro, 2007
29. Chelcea, S., Metodele cercetarii socilogice: metode cantitative și calitative, Bucuresti; Editura
Economica, 2001
30. Chișu, Ș.(coord)., Etnologie generală, Timișoara, Eurobit, 2000
31. Chișu, Ș., Sub cunună, Timișoara, Eurostampa, 2002
32. Cisneros, H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington,
DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996.
33. Cisneros,H.G., Higher Ground: Faith Communities and Community Building, Washington,
DC: U.S. Department of Housing and Urban Development, February 1996.
34. Cohen,E., Ooms,T., Hutchings,J., Comprehensive Community-Building Initiatives:A Strategy
to Strengthen Family Capital. Background Briefing Report. Washington, D.C.: Family Impact
Seminar, 1996.
35. Coleman, J., "Social Capital in the Creation of Human Capital." American Journal of
Sociology (Supplement) 94, S95-S210, 1988, and The Foundations of Social Theory,
Cambridge: Harvard University Press, 1990.
36. Connel, J.P., Kubisch,A.E., Schorr, L.B. Weiss, C.H., New Approaches to Evaluating
Community Initiatives: Concepts, Methods, and Contexts, Washington, DC: The Aspen
Institute, 1995;
37. Cook, James B. "Advocacy of Grassroots Citizenship." Journal of Community Development
Society, Fall 1975
38. Coulton,C.J., Chow,J., Pandey, S., Analysis of Poverty and Related Conditions in Cleveland
Area Neighborhoods. Cleveland: Center for Urban Poverty and Social Change, Mandel
School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve University, 1990.
39. Craia, S. Teoria comunicării, București, România de Mâine, 2000
40. Crews, K. A., Patricia C., editors. Connections: Linking Population and the Environment. 2v.
Washington, D. C.: Population Reference Bureau, 1991.
41. Dabu, R. Ielics, B., Sociologie industrială, Timișoara, Tipografia Universității din Timișoara,
1993.
42. Dabu, R., (Coordonator cercetare) ,,Tendințe în dinamica profesiilor în România după 1989”,
Institutul Social Român Banat-Crișana si Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1996 - 1998.
43. Dabu, R., (Coordonator cercetare) “Tendințe în dinamica profesiilor în sud-vestul României”
- Ministerul Cercetării și Tehnologiei, 1993-1995.
44. Dâncu, V.S., Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Cluj-Napoca, Dacia,
1999.
45. De Souza Briggs X., Miller, A., Shapiro, J., "Planning for Community Building: CCRP in the
South Bronx," Planners' Casebook, Chicago IL: American Institute of Certified Planners,
Winter 1996;
46. Deac, V. (Coord.), Raport Exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2007
47. Deac, V. Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2007
48. Deac, V., Modele de dezvoltare comunitară implementate în comunități rurale din România,
Craiova, MJM, 2008
49. Deac, V., Raportul privind Atelierul Compas, Centrul de Asistentă Rurală, 2007.
50. Deac, V., Servicii de consiliere a carierei adaptate nevoilor comunității, Craiova, MJM, 2008.
51. Denniston, M. "Caring about the Kennebunks." Teaching Pre K - 8 24 (Nov-Dec 1993)
52. Deutsch, M., The Resolution of Conflict: constructive and destructive processes. New Haven:
Yale University Press, 1973.
53. Downs, A., An Economic Theory of Democracy. New York: Harper and Row, 1957.
54. Dragomir, M.G., Introducere în sociologia educației, Timișoara, Eurobi, 2002.
55. Drier,P., "Community Empowerment Strategies: The Limits and Potentials of Community
Organizing in Urban Neighborhoods", Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban
Development, May 1996.
56. Duck, S., Relațiile interpersonale. A gândi, a simți, a interacționa, Iași, Polirom, 2000.
57. Durkheim, E., Regulile metodei sociologice, București, Editura Științifică, 1974.
58. Edelman, P.B., "Dealing With Race and Ethnicity in Urban Change Strategies." In American
Writing Corporation, ea., Building Strong Communities: Strategies for Change ( Conference
Report) Cleveland, OH: Annie E. Casey, Ford, and Rockefeller Foundations, 1992.
59. Fahey, T., Monitoring quality of Life in Europe, Louxembourg, 2003
60. Farkas, S., Johnson,J., The Values We Live By: WhatAmericans Want from Welfare Reform
(Washington, DC: The Public Agenda, 1996.
61. FORDOC și ALMA-RO, Satul Călărășean un sat European, București, 2005
62. Fukuyama, F, Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity, New York: Free
Press, 1995;
63. Fukuyama, F., Harta lumii redesenata - Fre Press Paperback, New York, 1998
64. Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.1, martie 2005
65. Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.2, iulie 2005
66. Fundația CIVITAS și Centrul de Asistență Rurală, RoADL, nr.3, noiembrie 2005
67. Furstenberg, F.F., Jr., "How Families Manage Risk and Opportunity in Dangerous
Neighborhoods." In William J. Wilson, ea., Sociology and the Public Agenda. (Newbury
Park: Sage Publications, 1993.
68. G. D. Suttles, M. N. Zald, The Challenge of Social Control, Norwood, NJ: Ablex Publishing
Company, 1985
69. Gambetta, D,Trust: Making and Breaking Co-operative Relations, Basil Blackwell, 1998.
70. Geraud, Marie-Odile; Leservoisier, Olivier; Pottier, Richard. Notiunile-cheie ale etnologiei:
analize și texte, Iasi; Ed. Polirom, 2001
71. Harper, E. H. and Dunham, A. Organizarea comunitară în acţiune. Literatără de bază şi
comentarii critice, New York: Association Press, 1959.
72. Herseni, T., Sociologie, Bucureşti, Editura Șttiințifică şi Enciclopedică, 1982;
73. Heinrichs, W., ed. The Canadian Environmental Education Catalogue: A Guide to Selected
Resources and Materials. Drayton Valley, Alberta: The Pembina Institute For Appropriate
Development, 1991.
74. Hirschman, A., Rival interpretations of market society: civilizing, destructive, or feeble?
Journal of Economic Literature, 1973
75. Hungarian Association for Community Development, Proiectul « Community Development
Partnership Building în central and Eastern Europe », Manual pentru programul “Formarea
formatorilor”, februarie 2002
76. Ilut, Petru. Abordarea Calitativa a socioumanului: concepte și metode, Iasi; Ed. Polirom, 1997
77. Iulian, G., Agricultura românească între comunism și capitalismul sălbatic, în România
Socială nr. 1, septembrie 2001.
78. Johnson, A. K., "Linking Professionalism and Community Organization: A Scholar/Advocate
Approach", Journal of Community Practice, Binghamton, NY: Hayworth Press, 1994,
79. Johnson,C., "Renewing Community", Special Section, Governin$ July 1995.
80. Klein, B., Crawford, R. A., Alchian, A. A., Vertical integration, appropriable rents, and the
competitive contracting process. Journal of Law and Economics, 1978.
81. Klein, B., Leffler, K. B., The role of market forces in assuring contractual performance.
Journal of Political Economy, 1981.
82. Kretzmann, J.P., McKnight, J.L., Building Communities from the Inside Out: A Path Toward
Finding and Mobilizing CommunityAssets (Evanston, IL: Center for Urban Affairs and
Policy Research, Northwestern University, 1993).
83. Kretzmann,J.P., McKnight,J.L., Building Communitiesirom the Inside Out: A Path Toward
Finding and Mobilizing Community Assets.
84. KretzmannJ.P., McKnight,J.L., Building Communitiesfrom the Inside Out: A Path Toward
Finding and Mobilizing Community Assets.
85. Kroeber, A.L., Anthropology, New York, 1963.

86. Kuhn, T., Structura revoluțiilor științifice, București, Editura Științifică și Enciclopedică,
1974.
87. Leiterman, M., Stillman,J., Building Community, New York, NY: Local Initiatives Support
Corporation, 1993.
88. Lewis,D.A., "Crime and Community: Continuities, Contradictions, and Complexities",
Cityscape, U.S. Department of Housing and Urban Development, May 1996.
89. Liiceanu, A., Nici alb, nici negru. Radiografia unui sat românesc, București, Nemira, 2000.
90. Loomis, C.P., Tapping Human, Power Lines, în Community development, Washiton, NTL,
1961.
91. Luhmann, N., Trust and Power, ed. T. Burns and G. Poggi. New York: Wiley, 1979.
92. Maddux, R.B. - Team Building - Crisp publication inc., 2000
93. Mărginean, I., Proiectarea cercetării sociologice, Polirom, Iași, 2000
94. Mărginean, I., (coord), Bălașa, A., (coord), Calitatea vieții în România, Expert, București,
2002
95. Mărginean, I., Politica socială. Studii 1990-2004, Expert, București, 2004
96. Mărginean, I., Modelul social românesc din perspectiva calității vieții populației,
http://www.presidency.ro/include/nssd/docs/phpNNbjxp.pdf
97. Marris,P., Jackson,M., Strategy and Context: Reflections on the Community Planning and
Action Program, New York, NY: The Rockefeller Foundation, March 1991.
98. Mayer-Stamer, J., Participatory Appraisal of Competitive Advantage (PACA): Launching
Local Economic Development Initiatives. mesopartner working paper, 1 –
www.mesopartner.com/paca
99. Mayer-Stamer, J., Waltring, F., Stimulating Participatory, Pragmatic Local Economic
Development in South East Europe: Experiences with PACA. Paper prepared for OECD
Conference in Trento, June 2005
100. Meade, J. E., The Controlled Economy. London: George Allen and Unwin, 1971.
101. Mezirow, J.D., Community development as an educational process, în Forces in Community
Development, National Training Laboratories and, National Education Association,
Washington, 1961.
102. Miege, B., Gândirea comunicațională, București, Cartea Românească, 1998.

103. Miftode, V., Elemente de Sociologie rurală, Editura Științiică și Enciclopedică, București,
1984.
104. Mihăiescu, I., Sociologie, București, Ed. Universității București, 2000.
105. Mincy, R.B., Weiner, S.J., "The Underclass in the 1980s: Changing Concept, Constant
Reality" (Research Paper, Washington, D.C.: The Urban Institute, July 1993).
106. Mirela Miresan, Ioan Hosu, Alexandru Savulescu - Elaborarea strategiilor de dezvoltare
durabila la nivel local – Fundatia CIVITAS, 2002
107. Miroiu, A., Instituții în tranziție, București, Punct, 2002.
108. Misaroș, G.(coord.), Introducere în dezvoltarea comunitară prin intermediu TeleCentrului,
Timișoara, Waldpress, 2003
109. Moore,J., "Gifts to Community Funds Top $1 Billion Last Year," Chronicle of Philanthropy,
September, 1995.
110. Moscovici, S., Psihologia socială a relațiilor cu celălalt, Iași, Polirom, 1998.
111. Mucchielli, R., Psycho-sociologie d'une commune rurale, Les Edition ESF, Paris, 1976
112. Muchielli, Alex., (coord.), Dictionar al metodelor calitative în stiintele umane și sociale. Iasi;
Ed. Polirom, 2002
113. Mungiu, A., Românii dup 89, București, Humanitas, 1995.
114. Mungiu-Pipidi, A., & Althabe, G., Secera și buldozerul. Scornicesti și Nucusoara. Mecanisme
de aservire a taranului roman, Iasi; Ed. Polirom, 2002
115. Naparstek,A., Dooley,D., Smith,R., Community Building in Public Housing: The Key to
Sustainable Independence, Washington, DC: Aspen Systems Corporation and the Urban
Institute,
116. Necula, A. (coord.) - Reprezentările Sociale, Polirom, Iasi, 1997.
117. O'Brain, D., Entrepreneurial adaptation of rural households: production, sales and incomes,
London, JHUP, 2002.
118. O'Donnell S., Schumer E. - Community Building and Community Organizing, Chicago, 2007
119. Ogilvy, J. Many Dimensional Man. New York: Harper Colophon Books, 1979.
120. Olson, M., The Logic of Collective Action. Cambridge, Mass.: Harvard University Press,
1965.
121. Osborne, D., Gaebler, T., Reinventing Government, NewYork: Plume, 1992
122. Osterman, P., survey documented in Boston Persistent Poverty Project, In the Midst of Plenty:
A Profile of Boston and Its Poor (Boston, MA: The Boston Foundation, December, 1989).
123. PACA news, No 15, Aprilie 2008 – www.mesopartner.com/paca
124. Pascaru, M., Catalyse. Cunoaștere, participare și dezvoltare în spațiul comunitar, Cluj-
Napoca, Argonaut, 2005
125. Pascaru, M., Identificarea liderilor comunitari. Pentru o abordare comparativă a perspectivelor
metodologice, în Anales Universitatis, Apulensis, Seria Sociologie, nr. 2/ 2002.
126. Pascaru, M., Matricea comunitară. Cunoaștere, comunicare și acțiune comună în satul
contemporan, Cluj-Napoca, Presa Universitară Clujeană, 2003
127. Pascaru, M., Sociologie rurală și regională, Alba Iulia, Star Soft, 2001
128. Pierce, N.R., Steinbach, C.F., Corrective Capitalism: The Rise of America's Community
Development Corporations, New York, NY: Ford Foundation, 1987,
129. Piore, S., Sabel, C., The Second Industrial Divide. New York: Basic Books, 1984.
130. Plato. „The Republic of Plato”. Translated with introduction and notes by Francis MacDonald
Cornford. New York: Oxford University Press, 1945
131. Popescu, I.(coord), Raport exercițiu PACA, Centrul de Asistență Rurală, 2005
132. Popescu, I., Raport a doua vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006
133. Popescu, I., Raport prima vizită de evaluare, Centrul de Asistență Rurală, 2006
134. Popple, S.P.R., Leighninger, L.H., Social Work, Social Welfare, and American Society
(Boston, MA: Allyn and Bacon, 1990),
135. Putnam, R. 2000. Bowling alone: the collapse and revival of American community. New
York: Simon and Schuster.
136. Putnam, R.D., "Bowling Alone: America's Declining Social Capital," in Journal of
Democracy, Vol. 6, No. 1, 1993,65-78.
137. Putnam, Robert D, "The Prosperous Community: Social Capital and Public Life", The
American Prospect no. 13 (Spring, 1993) ( http://epn.org/prospect/13/13putn.html).
138. Rapoport, A., Two- Person Game Theory. Ann Arbor: University of Michigan Press, 1970.
139. Rasmussen, F.A. Coastal Awareness: A Resource Guide For Teachers in Junior High
Science. Washington, D.C.: U.S. Dept. of Commerce, National Oceanic and Atmospheric
Administration, Office of Ocean and Coastal Resources Management, 1978.
140. Rotariu, T., Iluț, P., Sociologie, Cluj-Napoca, Mesagerul, 1996.
141. Roth, A., Modernitate și modernizare socială, Iași, Polirom, 2002.
142. Rowland, P., Carol R.A. Developing Environmental Decision-making in Middle School
Classes. Paper presented at the Meeting of the World Congress for Education and
Communication on Environment and Development, Toronto, Ontario, Canada, 18 October
1992, Dialog, ERIC, ED 361 168.
143. RuralNet – reţeaua organizaţiilor active în dezvoltare comuitară în România – www.ruralnet.ro
144. RuralNet, Ghidul dezvoltării comunitare, Cluj-Napoca, AMM Design, 2007
145. Sandu, D.(coord.), Practica dezvoltării comunitare, Iași, Polirom, 2007
146. Sandu, D., Dezvoltare comunitară, Iași, Polirom, 2005.
147. Sandu, D., Socialbilitatea în spatiul dezvolatarii, Iasi; Ed.Plirom, 2003.
148. Sandu, D., Spațiul social al Tranziției, Iași Polirom, 1999.
149. Schelling, T. C. Micromotives and Macrobehaviour. New York: Norton, 1978.
150. Schelling, T. C., Strategic analysis and social problems. In Choice and Consequence,
Cambridge, Mass.: Harvard University Press, 1984.
151. Schifirneț, C., Cultură, tineret, mass-media, educație, București, Centrul de Studii și Cercetări
petnru Problemele Tineretului, 1986.
152. Schorr, L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage New York, NY:
Anchor Press Doubleday, 1988.
153. Schorr, L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage, xvii.
154. Schorr,L.B., Within Our Reach: Breaking the Cycle of Disadvantage.
155. See, for example, Adele V. Harrell and George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social
Isolation: Barriers to Urban Opportunity, Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.
156. Sen, A. K., Choice, orderings and morality. In S. Körner (ed.), Practical Reason, Oxford:
Basil Blackwell, 1974
157. Sen, A. K., Choice, Welfare and Measurement, Oxford: Basil Blackwell, 1982.
158. Sen, A. K., The End of History and the Last Man. New York: Free Press, 1992; Avon Books,
1993.
159. Sen, A. K., The Great Disruption: Human Nature and the Reconsitution of Social Order.
New York:Free Press, 1999; Touchstone, 2000
160. Sexton,J., "Child Welfare Chief Provides a Glimpse at Decentralization", New York Times,
September 8, 1996.
161. Shklar, J. N., Ordinary Vices. Harvard: The Belknap Press, 1984.
162. Shubik, M., Strategy and Market Structure. New York: Wiley, 1959.
163. Silver, A., ‘Trust’ in social and political theory, NJ: Ablex Publishing Company, 1985.
164. Silver, A., Friendship and trust as moral ideals: a historical approach, American Sociological
Association meeting, Washington DC, 26-30 August, 1985.
165. Singly, F., coord., Ancheta şi metodele ei, Nathan, Paris, 1992
166. Smith, |R., "Community Building in Settlement Houses", draft paper prepared for
Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building,
March 1996.
167. Smith, A. The Theory of Moral Sentiments. Oxford: Clarendon Press, [1759] 1976.
168. Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open
University Press, 1994
169. Smith, M. K. Local Education. Community, conversation, action, Buckingham: Open
University Press, 1994.
170. Smith,R.,"Community Building in Settlement Houses", draft paper prepared for Development
Training Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, March 1996.
171. Stahl, P.H., Triburi și sate în sud-estul Europei, București, Paideia, 2000
172. Steinbach, C.,"Community Based Development Organizations: A New Industry Emerges"
(draft paper prepared for Development Training Institute/Urban Institute Seminar Series on
community building, October 1995).
173. Svirdoff, M., "The Seeds of Urban Revival." The Public Interest, Winter 1994.
174. Sviridoff, M., Ryan, W., "Investing in Community: Lessons and Implications of the
Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.
175. Sviridoff,M., Ryan,W.,, "Investing in Community: Lessons and Implications of the

Comprehensive Community Revitalization Program", draft paper, January 1996.
176. Swain, N., The rural transition in post-central Europe and the Balkans, Halle, Max Planck
Institute for Anthropology Working Press, 2000.
177. Șișeștean, G., Autarhizarea agriculturii, în România socială, nr. 1, septembrie 2001.
178. Telser, L., A theory of self-enforcing agreements. Journal of Business, 1980.
179. Toffler, A., Al treilea val, București Editura Politică, 1983.
180. Tönnies, F., Communauté et Societé, Paris, PUF, 1944;
181. Țăran, C., Modernizare și reconstrucție în satul românesc, Augusta, Timișoara 2000.
182. Ungureanu, I., Paradigme ale cunoașterii societății, București, Humanitas, 1990.
183. Vedinaș, T., Introducere în sociologia rurală, Iași, Polirom, 2001.
184. Velez-1bancz, G., Bonds of Mutual Trust. New Brunswick: Rutgers University Press, 1985
185. Veyne, P., Le pain et le cirque. Paris: Editions du Seuil, 1976.
186. Vidal, A.C., Rebuilding Communities: A National Study of Urban Community Development
Corporations, New York, NY: Graduate School of Management and Urban Policy, New
School for Social Research, 1992,
187. Vincze, M., Dezvoltare regională și rurală. Idei și practici, Cluj-Napoca, Presa Universitară
Clujeană, 2000.
188. Walker, C., The Status and Prospects of the Nonprof t Housing Sector, Report prepared for
the U.S. Department of Housing and Urban Development. Washington, D.C.: The Urban
Institute, April 1995.
189. Wallis, A.D., "The Third Wave: Current Trends in Regional Governance, National Civic
Review, Summer-FaD 1994.
190. Walsh,J., "Urban Strategies Council", draft paper prepared for Development Training
Institute/Urban Institute Seminar Series on community building, 1995.
191. Warren, R.L., The Community in America. 3rd edition. Chicago: Rand McNally, 1978
192. Warren, R.L., Toward a reformulation of community theory, în Development Community,
Washington, National Training Laboratories, 1961
193. Weber, M., Sociologia religiei, București, Teora, 1998.
194. Weil, F. D., The stranger, prudence, and trust in Hobbes’s theory. Theory and Society, 1986.
195. Weissbourd, B., "A Brief History of Family Support Programs", S. L. Kagan, D. R. Powell,
B. Weissbourd, and E. F. Zigler, eds., American Family Support Programs Perspectives and
Prospects, New Haven, CT: Yale University Press, 1987.
196. Wiener, N., Cibernetica sau știința comunicării și comenzii la ființe și mașini, București,
Editura Științifică, 1966.
197. Williams, B. A., Deciding to believe. In Problems of the Self. Cambridge: Cambridge
University Press, 1973.sal
198. Wilson,V.J., The Truly Disadvantaged: The Inner City, the Underclass, and Public Policy,
Chicago: University of Chicago Press, 1987. For amplification, see Adele V. Harrell and
George E. Peterson, eds., Crime, Drugs, and Social Isolatzon: Barriers to Urban Opportunity,
Washington, D.C.: The Urban Institute Press, 1992.
199. Wolf, E.R., Țăranii, Chișinău, Editura Tehnică, 1988.
200. Zamfir, C. (coord.), Stoica, L.G., Stănescu, M.S., (coord.) - Proiectarea dezvoltării sociale –
MHO, București, 2007
201. Zamfir, C., Stanescu S. (coord.)- Enciclopedia Dezvoltării Sociale, Polirom, Iasi, 2007
202. Zamfir, C., Stoica, L.G., (coord.) - O nouă provocare: Dezvoltarea socială, Polirom, Iași, 2007
203. Zamfir, C., Vlăsceanu, L.(coord.), Dicționar de sociologie, București, Babel, 1993.
204. Zamfir, E. (coord.); Badescu, I. (coord.); Zamfir, C. (coord.) - Starea societatii romanesti
dupa 10 ani de tranzitie. Congresul National de Sociologie și Asistenta Sociala din Romania,
Bucuresti, 14-16 decembrie 2000, Bucuresti , Expert, 2000
205. Zamfir, E., Preda, M., – Strategii antisărăcie și dezvoltare comunitară - Editura Expert,
București, 2000.
206. *** Boston Persistent Poverty Project, To Make Our City Whole: A Report on the Work of
the Strategy Development Group of the Boston Persistent Poverty Project, Boston: The
Boston Foundation, February 1994.
207. *** The President's Community Enterprise Board, Building Communities Together:
Guideboolfor Community-Based Strategic Planningfor Empowerment Zones and Enterprise
Communities. Washington, D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development,
January 1994,
208. *** Pratt Institute Center for Community and Environmental Development, CDC Profiles,
Community Development Corporation Oral Histor. y Project, New York, NY: Pratt Institute
Center for Community and Environmental Development, June 1995.
209. ****Interconnectig Europe. Semantic Interoperabilitu Centre Europe, IDABC, Bruxeless,
2008
210. ****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul II, Nr.1,
Primăvara 2004
211. ****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, Volumul III, Nr.1,
Primăvara 2005
212. ****Sociologie Romaneasca – Revista Asociatiei Romane de Sociologie, amrtie 2002.
213. ***American Institute of Architects, Vision/Reality: The Consolidated Plan, Washington,
D.C.: U.S. Department of Housing and Urban Development, March 1994.
214. ***Aspen Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community
Initiatives. Washington, DC: The Aspen Institute, 1996.
215. ***Aspen Roundtable, Voices From the Field: Learning From Comprehensive Community
Initiatives (Draft). Washington, D.C.: The Aspen Institute, 1996.
216. ***Baltimore Citizens Planning and Housing Association Training Manual (Baltimore:
Citizens Planning and Housing Association, 1995).
217. ***Cleveland Foundation Commission on Poverty, The ClevelAnd CommunityBuilding
Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on
Poverty, Cleveland, OH: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve
University, 1992.
218. ***Cleveland Foundation Commission on Poverty, The Cleveland CommunityBuilding
Initiative: The Report and Recommendations of the Cleveland Foundation Commission on
Poverty, Cleveland: Mandel School of Applied Social Sciences, Case Western Reserve
University, 1992.
219. ***Minneapolis Neighborhood Revitalization Program, Building Community by Building
Partnerships: The Minneapolis Neighborhood Revitalization Program Progress Report,
Minneapolis, MN: City of Minneapolis, 1995.
220. ***National Community Building Network, NCBN Overview (Oakland, CA: National
Community Building Network, October 1996.
221. ***National Congress for Community Economic Development, Against All Odds: The
Achievements of Community Based Development Organizations, Washington, DC: National
Congress for Community Economic Development, 1989.
222. ***OMG, Inc., Second Annual Assessment Report: Comprehensive Community
Revitalization Program in the South Bronx, New York, NY: Comprehensive Community
Revitalization Program, June 1995;
223. ***Texas IAF Network, Texas IAF Network. Vision, Values, Action, Austin, TX Texas IAF
Network, 1990.
Anexe
 Anexă - Roșia Montană – studiu de caz

 Anexă - Studiu de caz – Școala Stâlpu – Buzău
 Anexă - Parteneriatul Public – Privat. Studiu de caz – Sistemul Electronic
Judeţean – EuDiS Mehedinţi.
Anexă - Roșia Montană – studiu de caz
Organizarea comunitară a fost aplicată ca model structurat la Roșia Montană, personal fiind
invitat în calitate de organizator comunitar extern pentru a derula acest proces.
Paşii pe care i-am derulat la Roşia Montana au fost:
1. Formarea echipei de voluntari – împreună cu Preşedintele Asociației „Alburnus
Maior” am format o grupă de 8 voluntari cu care am avut o sesiune de instruire de o
jumătate de zi.
2. Interviurile nestructurate – după o planificare amănunţită și o zonare a localității cu
repartizare a zonelor pentru fiecare voluntar, aceștia au avut interviuri cu majoritatea
membrilor comunităţii.
3. Întâlnirea de analiză şi selectare a problemelor comunităţii – în urma căruia s-a decis
că problema principală a comunităţii este „imposibilitatea de a dezvolta orice formă
aducătoare de venit pe teritoriul comunităţii datorită Planului de Urbanism
General – PUG și Planurilor de Urbanism Zonal - PUZ care prevedeau exclusiv
activităţi de minerit”
4. Cercetarea problemei – Problema este una care tine de competenţa Consiliului Local
Roşia Montana, care a aprobat PUG-ul şi PUZ-urile și care poate începe demersurile
pentru dezvoltarea unui Plan de Urbanism Zonal care să scoată proprietăţile celor care
doresc să dezvolte alte investiţii din zona exclusiv minieră. O echipă de experți (juriști
și ingineri) au pregătit o justificare pentru o nouă propunere de Hotărâre de Consiliu
Local prin care era solicitată modificarea PUG prin alocarea de fonduri pentru
dezvoltarea unui nou PUZ care să permită pe suprafețele solicitate și alte activități
decât mineritul.
5. Adunarea Publică – a avut o parte pregătitoare – depunerea a 60 de petiţii (ce către 60
proprietari din Roşia Montana) privind scoaterea proprietăţilor personale din zona
exclusiv minieră. De asemenea, partea de Adunare publică s-a desfăşurat cu ocazia
Şedinţei Consiliului Local.
6. Rezultatul – Consiliul Local a aprobat realizarea unui nou PUZ și fondurile necesare
pentru acesta.
Anexă - Studiu de caz – Școala Stâlpu - Buzău77
Una din școlile în care se desfășoară acest program este Școala cu cl. I-VIII Stâlpu, din
județul Buzău, școală cu 341 elevi la clasele I-VIII (137 la ciclul primar și 204 la ciclul
gimnazial) și personal didactic este format din 8 învățători și 16 profesori.
Activitățile programului Școala Comunitară Activă derulate la Școala Stâlpu în parteneriat cu

Asociația Română de Dezvoltare Comunitară
1. Inițierea și promovarea disciplinei de studiu “Dezvoltare comunitară”

Programul constă în introducerea în curriculumul la dispoziția școlii – CDS - a disciplinei
opționale ”Dezvoltare comunitară”, care folosește comunitatea locală atât ca obiect de studiu
cât și ca resursă didactică.
Programa a fost proiectată pentru o oră pe săptămână și este însoțită de un ghid didactic și de
o bibliografie ce le va permite profesorilor să adapteze programa pentru orice clasă
Argumente privind introducerea opționalului:

• Opționalul propus vine să sprijine procesul de dezvoltare și facilitare comunitară,
proces inițiat în comunitatea Stâlpu. Acolo unde ființează un proces structurat de tip
școală comunitară activă, procesul de dezvoltare comunitară (facilitare) este mult
mai bine înțeles de comunitate, putând implica membrii comunității în acțiuni
comunitare cu impact pozitiv mult mai ușor;
• Implicarea cadrelor didactice în procesul facilitării comunitare va duce la mobilizarea
resurselor existente în orice comunitate;
• Opționalul pune accent pe metode participative de implicare a elevilor, multe acțiuni
se desfășoară în afara școlii - în comunitate – având un puternic impact comunitar
(ex. implicarea elevilor în acțiuni de ajutorare a persoanelor în vârstă etc.).
77
Material prelucrat după un material dezvoltat de Ina Rizoaica – Asociația Română de Dezvoltare comunitară
• Crearea unor rețele la nivel județean de Școli Comunitare Active generează pentru
copii posibilitatea să comunice și să cunoască realitatea și evenimentele din alte
sate;
Disciplina opționala vine în întâmpinarea ofertei educaționale de adaptare în funcție
de specificul local al fiecărei școli.
Rezultatele
Rezultate directe ale activității elevilor
- Copiilor le pasă de ce se întâmplă în jurul lor (cu banii obținuți din vânzarea revistei
pe care o editează, copiii susțin un coleg care este în pericolul de a abandona școala);
- Copiii vor să-și păstreze tradițiile locale. Ei își fac costume populare personale, vor să-
și amenajeze o tabără comunitară;
- Copiii realizează reviste școlare;
- Au inițiat activități creative de strângere de fonduri prin care și-au dotat școala cu un
computer sau au plătit efectuarea igienizării curente;
- S-au organizat pentru prima dată acțiuni de genul Ziua porților deschise, în parteneriat
cu Comitetul de părinți, Autoritățile locale, patronii din comună;
- Copii au creat și inițiat amenajarea Clubului de Dezvoltare Comunitară care sprijină
procesul ce se derulează în școală prin predarea opționalului. Copiii sunt cei care
coordonează și organizează activitatea clubului.
- S-a realizat un mini studio de radio, care contribuie la o mai bună comunicare între
elevi și profesori, o mai bună cunoaștere a realităților școlii și localității, stimulează
inițiativa și creativitatea fiecărui elev;
Un alt rezultat este implicarea școlii în Proiectul “Să învăţăm de la copii”. Acesta a urmărit
să formeze atitudini civice pozitive la nivel de comunitate, în scopul dezvoltării acesteia. În
finalul proiectului copiii au prezentat pe scena căminului cultural spectacole de teatru
comunitar concepute de ei sub îndrumarea unor actori profesionişti. Pentru că spectacolele
prezentau viața satului prin ochii copiilor și într-o realitate al copiilor, adulţii au înțeles că
trebuie să-i asculte pe copii, să le audă visele, că au multe să le spună şi că trebuie să-i
sprijine. Au realizat că problemele satului trebuie rezolvate şi că ei adulții ar trebui să fie
prezenţi la tot ce se întâmplă în jurul lor. Cert este faptul că oamenii din sat şi-au «deschis
ochii», au înţeles ce au vrut copiii să le transmită şi au ajuns la concluzia că trebuie să-i
susţină, după posibilităţi, cu tot ceea ce vor să realizeze pentru comunitatea lor.
Impact
Proiectul a schimbat modul de gândire și de percepție al profesorilor care s-au implicat în
program; lângă profesorii implicați efectiv din prima fază a proiectului au venit și alți colegi
din școală, grupul crescând constant.
A crescut conștiința faptului că școala este a comunității și că este pusă în slujba ei - o

instituție adaptată nevoilor și cerințelor comunității;
Calitatea relațiilor dintre cei implicați în actul educațional s-a îmbunătățit atât la nivel intern
(în interiorul școlii) cât și extern (în afara scolii - mai ales relația școală-părinți/comunitate,
școală-instituții publice);
Copiii au căpătat din ce în ce mai mult curajul de a lua atitudine față de unele aspecte din
școală și comunitate; Ei au conștiința că trebuie să facă ceva pentru satul în care trăiesc și
învață, au devenit mândri că trăiesc acolo și că pot face ceva pentru locul, școala unde învață;
Copiii au căpătat încredere în ei, au devenit importanți în școală și în comunitate - lucru

posibil ca urmare a organizării unor activități unde au fost văzuți de membrii comunității, și-
au asumat responsabilități pe care le-au îndeplinit foarte conștiincios și bine, au participat la
conferințe de presă, au dat interviuri la posturile de radio și TV locale - au devenit cunoscuți,
și-au reprezentat propria comunitate; A început să se contureze ideea și dorința pentru unii
dintre copii de a fi lideri;
Copiii au devenit modele pentru adulții din comunitate: sunt mult mai organizați și
responsabili în ceea ce fac, pot să analizeze, să evalueze, și chiar monitorizează la un moment
dat activitățile ce se desfășoară în școală;
CONCLUZII
“Este necesar sa facem dezvoltare comunitara deoarece comuna noastră in viitor va arata
mai bine și va fi mai curata. Noi, de când facem acest opțional, ne respectam mai mult intre
noi și suntem mai buni unii cu alții. Am făcut grupe de cate doi copii și mergem sa ii ajutam
pe bătrânii neputincioși din comuna.” (Angelica, cl. VI)
“Dezvoltarea comunitara presupune participarea tuturor membrilor unei comunități la
desfășurarea unor activități care au la baza proiecte propuse de către elevii scolii noastre.
Aceste proiecte sunt sprijinite de către profesorii scolii, de autoritățile locale, părinții
elevilor. Proiectele propuse sunt pe diferite probleme : culturale, de protecția mediului, de
cultura civica, de educație rutiera etc. Proiectul “Să învățăm de la copii” desfășurat de elevii
cl. V-VIII a cuprins multe activități care au condus la cunoașterea altor elevi de la școlile
Blajani și Aliceni. Piesele de teatru puse in scena de colegii noștri ajutați de un actor
profesionist au arătat părinților, adulților, comunității nevoile comunei, problemele cu care
ne confruntam zilnic. In viitor este necesar ca aceste proiecte de dezvoltare comunitara să fie
susținute mai mult de părinți, autorități locale pentru ca părerile elevilor sa fie cunoscute de
adulți.” (Roxana, cl. VII)
“Opționalul Dezvoltarea comunitara ne place pentru că nu memoram lecții, pentru că
învățăm să cunoaștem oamenii, să ne cunoșteam pe noi, să fim mai buni, mai îngăduitori cu
cei de lângă noi. Ne învață să comunicam, să înlăturam barierele din comunicare, să ne
spunem părerea, să știm să ne apreciem și chiar sa înțelegem că nu întotdeauna avem
dreptate. Ne învață să rezolvam un conflict, atunci când el apare și mai ales ne-a învățat că
orice părere contează.”(Alin, cl. VII)
Anexă - Parteneriatul Public – Privat

Studiu de caz – Sistemul Electronic Judeţean – EuDiS Mehedinţi.
Consiliul Judeţean Mehedinţi a realizat un Parteneriat public – privat cu CG&GC IT SA
pentru informatizarea Administraţiei Publice din Judeţul Mehedinţi. Forma de organizare sub
care s-a dezvoltat Parteneriatul este firma SC EuDiS Srl firmă care are administratori din
partea ambelor structuri care au intrat în asociere. Scopul Parteneriatului este realizarea unei
platforme de comunicare și furnizare de servicii pentru cetăţeni pentru fiecare structură a APL
la nivel local.
Fiecare Primărie a fost conectată la Reţeaua Internet şi a fost instruită să lucreze pe Sistemul
Electronic Judeţean pentru a oferii date atât pentru cetăţeni cât şi pentru transferul acestora la
nivel judeţean în sistemul statistic de date. Sistemul oferă Primăriei posibilitatea de a gestiona
eficient date lucrând cu baze de date complexe dar uşor de administrat şi exploatat. Proiectul
este unul dintre puţinele proiecte care beneficiază de un studiu de impact pe întreaga perioadă
de dezvoltare a lui.
Studiul de impact EuDiS

a) Impactul implementării sistemului EuDiS asupra cetățenilor
Întrebările de la Q1 – Q3 – sunt întrebări pentru verificarea eșantionului cercetării.

In urma analizei acestora erorile introduse prin aplicarea instrumentelor la eșantionul stabilit păstrează
eroarea cercetării in limita stabilita cu beneficiarul.
Q4. Cat de des folosiți echipamente 1 In fiecare zi 4 O dată la 2 luni

electronice? 2 De 2 ori pe lună 5 Mai rar
3 O dată pe lună
mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007

Din răspunsurile celor chestionați – putem surprinde o
tendința in privința folosirii echipamentelor electronice 70
in rândul cetățenilor - numărul celor care apelează la 60

serviciile primăriei și folosesc zilnic echipamentele 50
electronice este in scădere.
40
Nu putem identifica o corelație directa cu 30
sistemul EuDiS ci mai degrabă cu o 20

tendința de creștere a vârstei respondenților. 10
0
0 1 2 3 4 5
Q5. Cum vă ridicaţi salariul? 1 În numerar 2 Pe card
90
80
70
Numărul cetățenilor care își ridica salariul pe card
60 are o tendința ușoara dar continua de creștere - 5
mar.2005
oct. 2005
% de la începutul studiului. Numărul mare al
50
mar.2006 nonraspunsurilor la aceasta întrebare se datorează
40 oct. 2006
mar.2007
deciziei de a introduce obligativitatea cardului
30 oct. 2007 pentru ridicarea salariului începând cu ianuarie
2008, când probabil va exista o creștere
20 substanțială a procentului cetățenilor care își
10
ridica salariul pe card – informație obținută in
cadrul focus grupurilor de control realizate.
0
0 1 2
Q6. Folosiţi mijloace şi echipamente electronice pentru plata serviciilor? 1 DA

2 NU
100
Numărul cetățenilor care plătesc cu ajutorul
mijloacelor electronice este încă foarte redus 90
– și se păstrează in limita a 10 % 80
70
Q7. Cele mai frecvente plăti făcute cu ajutorul 60 mar.2005
mijloacelor electronice sunt: plata ratelor oct. 2005
bancare, plata facturilor de mobil și a altor 50 mar.2006

oct. 2006
facturi, plata unor taxe, plata cumpărăturilor. 40 mar.2007
oct. 2007
30
20
10
0
0 1 2
Q8. Care din următoarele propoziţii 1 Sunt aroganţi şi dezinteresaţi

descriu cel mai bine comportamentul 2 Te poartă de la un ghişeu la altul
angajaţilor Administrației Publice din 3 Devin cooperanţi când li se oferă mici atenţii
orașul/comuna Dvs.? 4 Se implică atunci când intervine interesul personal
5 Îşi fac datoria atât cât îi obligă legea
6 Sunt cooperanţi cu cetăţenii
7 Se implică să rezolve problema cetăţeanului
80
Marea majoritate a cetățenilor (70%) apreciază
drept pozitiv comportamentul angajaților 70
Administrației publice. Totuși se observa o

60
tendința descrescătoare a acestora concomitent cu
tendința descrescătoare a cetățenilor care au 50
aprecieri mai puțin favorabile legate de 1+2_3
40 4
comportamentul angajaților administrației. 5+6+7
30
Ponderea cetățenilor care au aprecieri neutre
20
comporta o tendința crescătoare – pe fondul
reducerii comunicării dintre cetățeni și 10
Administrația publica.
0
Q9. Cum apreciaţi evoluţia Administraţiei Publice în 1 S-a îmbunătățit foarte mult
ultimele 6 luni din perspectiva utilizării echipamentelor 2 Exista o oarecare îmbunătățire
electronice în relaţia cu cetăţeanul? 3 Nu se observa nici o schimbare
70
Schimbarea privind utilizarea echipamentelor 60

electronice și a modului de lucru in administrație se
reflecta, chiar daca încă in măsura scăzuta, la nivelul 50
cetățeanului. Se poate observa o creștere semnificativa
(15%) de la începutul proiectului a celor care 40 0
considera ca exista o oarecare îmbunătățire privind 1

2
30
utilizarea echipamentelor electronice in relația cu 3
cetățeanul. De asemenea procentul celor care 20

considera ca nu exista nici o schimbare a scăzut cu
mai mult de 10% . Procentul celor care apreciază o 10
schimbare semnificativa se păstrează constant de la
începutul cercetări – cu o destul de mare scădere in 0
ultimul an.
Q10. Sunteţi mulțumit(ă) de serviciile oferite de 1 Foarte mulţumit

Administraţia Publică. 2 Mulţumit
3 În oarecare măsură mulţumit
4 Nemulţumit
5 Foarte nemulţumit
70
60
Putem identifica un fond al scăderii mulțumirii 50

fata de serviciile oferite de administrația
Publica. Daca procentul celor nemulțumiți și 40
1+2
foarte nemulțumiți rămâne constant scade foarte 3
30 4+5
tare procentul celor mulțumiți și foarte
mulțumiți (17% de la începutul proiectului și 20
30% in ultimi 2 ani) pe fondul creșterii
procentului celor mulțumiți in oarecare măsura. 10
Se poate observa o evoluție in oglinda a celor 2

0
categorii. mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007
Q11. Cum apreciaţi timpul consumat de Dvs. pentru rezolvarea 1 Foarte lung
unei solicitări către Administrația publică? 2 Optim
3 Foarte scurt
Foarte lung Optim Foarte scurt
Putem observa o tendința de creștere a 60

ponderii cetățenilor care considera ca timpul
petrecut de ei la ghișeu este unul optim (de 50
la 48% in martie 2005 la 57% in octombrie
2007). De asemenea putem observa o 40
scădere a ponderii cetățenilor care considera
ca timpul petrecut la ghișeu este foarte 30
lung(de la 34% in martie 2005 la 25% in
octombrie 2007). 20
Aceste date corelează cu aprecierea acestui 10
timp in medie de către cetățeni. Q12. Media

timpului petrecut la ghișeu fiind in 0
octombrie 2007 de 21,34 minute fata de 53
minute in octombrie 2007.
Q13. Care din următoarele 1 Majoritatea angajaților primăriei nu au habar ce este un calculator
propoziţii ar descrie cel mai 2 Angajații folosesc calculatorul doar pentru jocuri
bine punctul Dvs. de vedere 3 Sunt conservatori in folosirea echipamentelor electronice
legat de folosirea 4 Calculatorul se folosește doar la biroul contabilitate
echipamentelor electronice de 5 Ar fi necesara o îmbunătățire a folosirii calculatorului in administrație
către angajaţii Administraţiei 6 Numărul celor care lucrează pe calculator este in creștere
Publice? 7 Angajații folosind frecvent calculatorul pentru a oferi informații
8 45
7 40
35
6
30
5 mar.2005 mar.2005
oct. 2005 25 oct. 2005
4 mar.2006 mar.2006
oct. 2006 20 oct. 2006
3 mar.2007 mar.2007
oct. 2007 15 oct. 2007
2
10
1 5
0 0
1 2 3 5 6 7
90
Putem observa o deplasare spre mijlocul scalei.
Creste numărul celor care percep o oarecare 80
îmbunătățire a situației folosirii echipamentelor
70
electronice și a celor care considera ca încă
angajații Administrației sunt conservatori in 60
folosirea echipamentelor electronice. Cu toate
50
acestea se păstrează o constanta a celor 1+2+3
4
mulțumiți și nemulțumiți care, de asemenea 40 5+6+7
evoluează in oglinda.
30
20
In ultimul an putem observa revenirea la 10
trendul crescător al persoanelor mulțumite de
evoluția administrației din perspectiva lucrului 0
cu echipamente electronice in relația cu mar.2005 oct. 2005 mar.2006 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007
cetățeanul.
Q 14. Participarea la sedinte publice - ultimele 6 luni Q 15. Au citit un raport al CL - ultimele 6 luni
100
90 100
80 90
70 80
mar. 2005
60 70
oct. 2005 mar. 2005
50 mar. 2006 60 oct. 2005
oct. 2006 mar. 2006
40 50
mar. 2007 oct. 2006
oct. 2007 40 mar. 2007
30
oct. 2007
20 30
10 20
0 10
Nu au DA NU 0
raspuns Nu au DA NU
raspuns
Q 16. Activeaza in organizatii Q 17. Au oferit atentii Angajatilor APL - ultimele 6 luni
120
100
100 90
80
80 mar. 2005 70
oct. 2005 mar. 2005
mar. 2006 60 oct. 2005
60
oct. 2006 mar. 2006
50
mar. 2007 oct. 2006
40 oct. 2007 40 mar. 2007
oct. 2007
30
20
20
0 10
Nu au DA NU 0
raspuns Nu au DA NU
raspuns
Întrebările de control privind eșantionul se păstrează in limita marjei de eroare planificare și arata
variații nesemnificative a răspunsurilor și fidelitatea aplicări instrumentelor de cercetare.
Q18. Cum apreciaţi accesul cetăţenilor la informaţia de interes 1 Foarte bun

general în cadrul Administraţiei Publice? 2 Bun
3 Adecvat
4 Slab
5 Foarte slab
70
Chiar daca procentul cetățenilor care considera
ca cetățenii au acces la informații de ordin public 60
este încă destul de ridicat putem percepe o
creștere a cetățenilor care considera ca accesul 50
este slab și foarte slab paralel cu creșterea celor
care îl considera adecvat in detrimentul scăderii 40
1+2
cetățenilor care îl considera bun și foarte bun (in 3
scădere cu 10 % de la începutul proiectului și cu 30 4+5
aproape 30% in ultimul an după o perioada de

creștere). 20
10
0
B) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Angajaților Administrației.
Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetăţenii 1 Foarte mulțumiți

din oraş/comună de serviciile oferite de angajaţii 2 Mulțumiți
Administraţiei Publice? 3 In oarecare măsura mulțumiți
4 Nemulțumiți
5 Foarte nemulțumiți
Incercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o
singură alegere
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007
70
60
50
In opinia angajaților administrației
cetățenii sunt in general mulțumiți de 40
activitatea acestora – numărul celor
30
mulțumiți fiind in creștere și a celor
foarte mulțumiți și in oarecare măsura 20
mulțumiți fiind in ușoara scădere.
10
0
0 1 2 3 4 5
DA NU
Q2. Sunteți satisfăcut (a) de condițiile in care va desfășurați activitatea ? 1 2
Q3. Considerați ca aveți libertate in procesul de luare a deciziilor la nivelul locului de 1 2
munca ?
Q.2
90
80
Marea majoritate a angajaților
70
administrației se declara satisfăcuți
60 de condițiile in care își desfășoară
50 activitatea (peste 70%). A scăzut cu
40 8% raportat la momentul începerii
30 proiectului ponderea angajaților
20
nemulțumiți de condițiile de munca.
10
0
Nu a raspuns DA NU
Q.3
Si la capitolul libertate privind luarea 90

deciziilor angajații administrației se
80
declara mulțumiți numărul celor care
70
considera ca nu au liberate fiind in
scădere – 10% de la inițierea proiectului. 60
50
40
30
20
10
0
Nu a raspuns DA NU
DA NU
Q4. Furnizați prin intermediul mijloacelor electronice informații pentru cetățeni ? 1 2
Q5. Folosiți semnătura digitala ? 1 2
Q6. Folosiți frecvent calculatorul in activitatea dumneavoastră profesionala ? 1 2
Q7. Sunteți satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice la locul de munca ? 1 2
Q. 4
80
70 Numărul angajaților care declara ca

60 furnizează informații prin intermediul
50
echipamentelor electronice este in creștere
crescând cu mai mult de 12% de la începutul
40
proiectului și ajungând la 40% din angajații
30 Administrației Publice din Mehedinți.
20
10
0
Nu a raspuns DA NU Q. 5
100
90
Ponderea angajaților care folosesc semnătura digitala 80
încă foarte mica dar in creștere cu 4 – 5 % de la 70
începutul proiectului EuDiS, in ultimul an ridicându-se 60

50
la 7,5% din totalul angajaților.
40
30
Q. 6 20
mar. 2005 oct. 2005 mar. 2006 oct. 2006 mar. 2007 oct. 2007 10
0
100
Nu a raspuns DA NU
90
80
70
60 Ponderea angajaților care considera ca folosesc
50 frecvent calculatorul in activitatea profesionala
40 a crescut substanțial de la începutul proiectului
30 EuDiS cu peste 22% de la 65% la peste 87%
20 dintre angajații administrației.
10
0
Nu a raspuns DA NU
Q. 7
80
70
60 Putem observa o creștere substanțiala și

constanta a satisfacției angajaților privind
50
dotarea cu echipamente electronice la
40
locul de munca – creștere cu peste 22%
30 (de la 50% la 72%) de la începutul
20 proiectului EuDiS.
10
0
Nu a raspuns DA NU
Acest procent corelează cu procentul angajaților care folosesc zilnic calculatorul in activitatea
profesionala – Q8.
Q8. Cât de des utilizați calculatorul în activitatea dumneavoastră la 1 Zilnic

serviciu? 2 De doua ori pe săptămână
3 O dată pe săptămână
4 O dată pe lună
Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură 5 Mai rar
alegere
100
90
Numărul angajaților care utilizează zilnic
calculatorul la serviciu este in creștere 80
constanta depășind cu peste 25% procentul 70
celor care utilizau calculatorul zilnic la 60 mar.2005
începutul proiectului. 50
oct. 2005
mar.2006
oct. 2006
40
De asemenea numărul celor care folosesc mar.2007
oct. 2007
calculatorul mai rar de odată pe luna a 30
coborât la limita a 2% din angajații 20
administrației fata de 22% la începutul 10

proiectului EuDiS. 0
0 1 2 3 4 5
Q9. Care sunt principalele operaţii pentru care 1 Dezvolt aplicaţii specifice muncii prestate
folosiţi calculatorul? 2 Caut / furnizez informaţii pentru cetăţeni
3 Poşta electronică (e-mail)
Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului 4 Jocuri de destindere
corespunzător maxim 2 alegeri 5 Altele. Specificaţi:__________________
1 2 3 4 5
90
80 Numărul angajaților care declara ca folosesc

70 calculatorul pentru a dezvolta aplicații
60
specifice muncii prestate este in creștere (cu
peste 11% de la începutul proiectului)
50
ajungând la 85% din totalul angajaților.
40
30 De asemenea numărul angajaților care caută

20 furnizează informații pentru cetățeni sau
10 folosesc posta electronica a crescut constant și
0
cu mai mult de 5 % de la începutul proiectului.
C) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra Agenților Economici

Sponsorizari - ultimele 6 luni
120
Ponderea agenților economici care au acordat
sponsorizări pentru acțiuni ale administrației in 100
ultimele 6 luni este in continua scădere – ceea ce 80

poate fi un semnal al întăriri capacitații
60
Administrației dar și al scăderii comunicării dintre
Administrație și Agenții economici. 40
Participare la sedintele CP - ultimele 6 luni 20
90 0
80 m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007
70
Nu a raspuns DA NU
60
50
40 Ponderea angajaților economici care participa la
30 ședințele Consiliului local este in scădere.
20
10
0
Citirea rapoartelor CL - ultim ele 6 luni
Nu a raspuns DA NU
90
80
70
60
Procentul agenților economici care citesc 50
rapoarte ale Consilierilor locali este, de 40
asemenea, in scădere. 30
20
10
Oferirea de atentii - ultim ele 6 luni 0
100 Nu a raspuns DA NU
mar.2005 oct. 2005 mar.2006
90 oct. 2006 mar.2007 oct. 2007
80
70
60
50 Procentul agenților care declara ca au oferit
40 atenții in ultimele 6 luni angajaților
30 administrației se păstrează la limita a 10%
20 dintre aceștia.
10
0
Nu a raspuns DA NU
mar.2005 oct. 2005 mar.2006
oct. 2006 mar.2007 oct. 2007
Folosirea semnăturii digitale de către agenții Sem natura digitala

economici este de asemenea constanta sub
120
limita de 10% dintre aceștia. Ca informație
suplimentara in cadrul focus grupurilor de 100
control – cauza acestei ponderi reduse și in
cadrul angajaților dar și al cetățenilor este 80
slaba utilizare a ei in cadrul serviciilor și de 60

asemenea lipsa etichetei „oficial” atașata
acestei semnături. 40
20
0
Nu a raspuns DA NU
mar.2005 oct. 2005 mar.2006
oct. 2006 mar.2007 oct. 2007
Q8. Aţi primit, în ultimele 6 luni informaţii de utilitate publica prin

1 DA 2 NU
intermediul echipamentelor electronice?
100
90
Numărul Agenților economici care au
80
primit informații prin intermediul
70 echipamentelor electronice se păstrează
60 mar.2005 constant sub limita a 10%
oct. 2005
50 mar.2006
oct. 2006
40 mar.2007
oct. 2007
30
20
10
0
0 1 2
D) Impactul implementării Sistemului EuDiS asupra consilierilor locali.
Q1. În opinia dumneavoastră, cât de mulțumiți sunt cetăţenii din 1 Foarte mulţumiţi
oraş / comună de serviciile oferite de angajaţii Administraţiei? 2 Mulţumiţi
3 În oarecare măsură mulţumiţi
4 Nemulţumiţi
Încercuiţi cifra din dreptul răspunsului corespunzător - o singură 5 Foarte nemulţumiţi
alegere
mar.2005 oct. 2005 mar.2006
oct. 2006 mar.2007 oct. 2007
70
Marea majoritate a consilierilor locali
considera ca cetățenii sunt mulțumiți de 60
serviciile oferite de angajații Administrației. 50

Putem observa o tendința crescătoare a celor 40
neutri și una ușor descrescătoare a celor
30
nemulțumiți.
20
10
0
Multum iti Neutri Nem ultum iti
Q2. Cum apreciaţi evoluţia Administraţiei în ultimele 6 1 S-a îmbunătăţit foarte mult
luni din perspectiva utilizării echipamentelor electronice 2 Există o oarecare îmbunătăţire
în relaţia cu cetăţeanul? 3 Nu se observă nici o schimbare
0 1 2 3
80
70
Marea majoritate a consilierilor
60
considera ca Administrația si-a
50
îmbunătățit situația privind utilizarea
40
echipamentelor electronice – o
30
tendința ușor crescătoare daca avem in
20
vedere diferențele de percepție din
10
lunile martie și octombrie.
0

De asemenea, putem observa o
tendința ușor descrescătoare a celor
care nu percep nici o schimbare in acest sens la nivelul Administrației.
Q3. Sunteţi mulțumit(ă) de serviciile oferite 1 Foarte mulţumiţi

de Administraţie către cetăţeni şi agenţi 2 Mulţumiţi
economici. 3 În oarecare măsură mulţumiţi
4 Nemulţumiţi
5 Foarte nemulţumiţi
70
Putem observa o tendința clara 60

crescătoare a consilierilor neutri pe
50
fondul unei ușoare descreșteri atât a
consilierilor mulțumiți (1+2) cat și a 40
celor nemulțumiți (4+5)
30
20
10
0
Multum iti Neutri Nem ultum iti
Q4. Care din următoarele propoziţii descrie cel mai bine relaţia dintre Administrație şi cetăţenii sau
agenţii economici?
1 Sunt nemulţumiţi de activitatea Administraţiei şi au un comportament agresiv

2 Relaţia este una de neîncredere şi destul de tensionată
3 Cetăţenii / agenţii ec. au tendinţa de a oferi atenţii pentru serviciile oferite de angajaţi
4 Relaţia este una neutră, centrată doar pe rezolvarea nevoilor
5 Aşteaptă ca Administraţia să le rezolve toate nevoile
6 Sunt conștienți de formalităţile ce trebuiesc îndeplinite şi sunt înţelegători
7 Şi cetăţenii şi agenţii economici sunt mulţumiţi de activitatea Administraţiei
Nemultumiti Neutri Multumiti
70
60
Marea majoritate a consilierilor
50
sunt mulțumiți de relația
Administrației cu cetățenii și 40
agenții economici (1+2+3),
30
tendința in creștere cu aproape 10%
fata de martie 2005 procent 20
echivalent cu descreșterea celor
10
nemulțumiți (5+6+7)
0
Q5. Aţi auzit despre implementarea sistemului electronic judeţean EuDiS? DA 1 NU 2
nr da nu
90
80
70
Numărul consilierilor locali care au
60
auzit de existenta Sistemului EuDiS a
50
crescut de la 45% in martie 2005 la
40 90% in octombrie 2007 la nivelul
30 județului Mehedinți.
20
10
0
11,2% au auzit ca EuDiS este un sistem de conectare la internet.

9,6% au auzit ca este rapid și eficient, creste viteza de rezolvare a sarcinilor angajaților APL
6,4% au auzit ca se refera la informatizarea serviciilor APL.
4,8% din consilierii respondenți au auzit despre program dar nu cunosc amănunte.
3,2% au auzit ca este costisitor.
1,6% au auzit ca este neeficient.
E) Impactul asupra Coordonatorilor Instituțiilor Administrației Publice.
DA NU
Q7. Sunteţi satisfăcut (ă) de condiţiile de muncă din Instituţia pe care o 1 2
conduceţi ?
90
80
70
Satisfacția conducătorilor instituțiilor
Administrației rămâne constanta, 60
marea majoritate a acestora fiind 50
satisfăcuți de condițiile de munca din 40

instituțiile pe care le conduc. 30
20
10
0
nr da nu
DA NU
Q8. Consideraţi că aveţi libertate în procesul de luare a deciziilor ? 1 2
nr da nu
100
90
80
Cea mai mare parte a conducătorilor
70 instituției (peste 80%) considera ca au
60 libertate in procesul de decizie –
50 neexistând schimbări majore de la inițierea
40 sistemului EuDiS.
30
20
10
0
DA NU
Q9. Instituţia Dvs. furnizează prin intermediul mijloacelor electronice informaţii 1 2
pentru cetățeni ?
80
70
60 Se păstrează tendința de creștere a

50 procentului conducătorilor instituțiilor
40
Administrației care declara ca instituția pe
care o conduc furnizează informații prin
30
intermediul echipamentelor electronice –
20
tendința este clara daca avem in vedere
10 diferențele de percepție martie/octombrie.
0
nr da nu
DA NU
Q10. Folosiţi semnătura digitală ? 1 2
100
90
Se poate observa continuarea tendinței de
80
creștere a conducătorilor instituțiilor
70
administrației care folosesc semnătura 60
digitala. 50
40
Aceasta tendința este proporționala cu 30
evoluția sistemului EuDiS la nivel județean. 20
10
0
nr da nu
DA NU
Q11. Folosiţi frecvent calculatorul în activitatea dumneavoastră profesională ? 1 2
nr da nu
80
70
Nu putem observa o tendința privind folosirea
60
calculatorului de către conducătorii instituțiilor
50
publice.
40
30 Acest lucru se datorează faptului ca la studiu

20 au participat atât conducători ai instituțiilor cat
10 și reprezentanți ai acestora – eșantionul nefiind
0 constant.
m ar.2005 oct. 2005 m ar.2006 oct. 2006 m ar.2007 oct. 2007 DA NU
Q12. Sunteţi satisfăcut de dotarea cu echipamente electronice a Instituţiei ? 1 2
mar.2005 oct. 2005 mar.2006

oct. 2006 mar.2007 oct. 2007
80
70
Fata de martie 2005 putem observa o creștere
cu aproape 20% (de la 54% la 73%) ponderea 60
Conducătorilor instituțiilor Administrației 50

satisfăcuți de dotarea cu echipamente
40
electronice in cadrul propriei instituții.
30
20
10
0
nr da nu
60
50
Evoluția populației după gen și vârsta in
40 perioada studiului.
Mar 2005
Oct 2005
30 Mar 2006
Se poate observa o constanta a
Oct 2006 populației care apelează la serviciile
Mar 2007
20 Oct 2007 Administrației publice după
caracteristica « gen », cu o foarte ușoara
10 tendința de masculinizare a acesteia.
0
Fem Masc
Mar 2005 Oct 2005 Mar 2006 Oct 2006 Mar 2007 Oct 2007
35
Legat de distribuția populației pe
variabila « vârsta » nu putem 30
observa tendințe constante. 25

Putem observa o pondere a
populației tinere ridicate in etapa 20
oct. 2006 care asociază cu o 15

evaluare mai critica asupra
serviciilor administrației. 10
0
Sub 29ani 30-39 40-49 50-59 peste 60
Tabla de abrevieri folosite
ADI – Asociatie de Dezvoltare Intercomunala – Intercomunalitatea

ADL – Agentul de Dezvoltare Locală
APL – Administrația Publica Locala
ARCS – Asociația Română de Consiliere și Sprijin
ARDC – Asociația Romana de Dezvoltare Comunitara
CAR – Centrul de Asistență Rurală
CCIAC – Comitete Consultative pentru Implementarea de Acținuni Comunitare
EuDiS – European District System
FES – Fundația Friedrich Ebert Stiftung
FRDS – Fondul Român de Dezvoltare Socială
PACA – Participatory Apprizal of Competitive Advantaje
PACT – Fundația Parteneriat pentru Acțiune comunitară și Transformare
PDR – Programul de Dezvoltare Rurala
PPP – Parteneriat Public-Privat
SCA – Scoala Comunitara Activa
TC – Tele-Centru

Modele de Dezvoltare Comunitara Adaptate Comunitatilor Rurale Din Romania

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele de Dezvoltare Comunitara Adaptate Comunitatilor Rurale Din Romania

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modele de dezvoltare comunitară adaptate comunităţilor rurale din România 1

Modele de dezvoltare comunitară

“Din punctul de vedere umanitar

Modele de dezvoltare comunitară aplicate în România 64

Începând cu anii post decembrie 1989, odată cu efortul de dezvoltare și schimbare

• organizare comunitară – este o abordare pe termen lung în care oamenii afectați de

Această distincție între domenii și arii specifice de acțiune mi se pare foarte

Toate aceste concepte formează la nivelul practicii un amalgam pe care doar o

II – Perspectiva sociologică asupra

- Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social

Sociologie – Dezvoltare comunitară – Capital social

Chiar dacă vom aloca acest capitol, în întregime, conceptului de dezvoltare

Chiar dacă, în momentul de față, la nivelul școlilor dezvoltate în spectrul

În acest sens, lucrarea de față se raportează, în principal la câteva domenii principale

Deci, pe parcursul tezei ne vom concentra pe următoarele aspecte specifice,

principale ale realități sociale, plecând de la faptele sociale înseși și până la

Factorii acțiunii sociale

Lucrarea va avea în vedere o succesiune de factori ai acțiunii sociale comunitare pe

- Organizațiile și instituțiile ca instrumente ale dezvoltării. Criza eficienței acțiunii

- Metodele și instrumentele specifice sociologiei și dezvoltării comunitare aplicate în

analizei sociologice) sunt integrate și metode moderne specifice acțiunii și intervenției

- Fenomenele sociale care pot fi asociate cu dezvoltarea sau cu frânarea acesteia – un

Definirea dezvoltării comunitare

Concepte cheie – legate de dezvoltarea comunitară

Dezvoltarea comunitară se remarcă odată cu trecerea de la comunitarismul

Cătălin Zamfir (2007) consideră că „preocuparea pentru dezvoltarea comunitară a

Dezvoltarea comunitară îşi pune baza şi se construieşte ca demers ştiinţific pe cei

Această nouă abordare şi „apropiere” a dezvoltării de factorul uman duce la

Având în vedere că perspectiva abordării pe care o vom avea în cadrul acestui

 este în continuă evoluţie nevoia de schimbare la nivelul comunității,

 în fiecare etapă, comunitatea este în configurare şi fără o experienţă anterioară,

 Dezvoltarea comunitară ca rezultat – o comunitate evaluată ca nedezvoltată sau în

 Dezvoltarea comunitară ca proces – procesul planificat de intervenţie conştientă

În concluzie, vom înţelege dezvoltarea comunitară ca proces care propune o

Dacă începem analiza evoluției comunități rurale de la primele comunităţi umane,

Comunitatea, în abordarea dezvoltării comunitare este una delimitata geografic

Dacă acceptăm că dezvoltarea comunitară este un proces complex de intervenție

Comunitatea rurală, conceptul de bază – alături de dezvoltarea comunitară – pe

Daca abordăm problema apropiind-o de specificul comunității rurale românești în

Dezvoltarea comunitară a început mai degrabă ca o practică în cadrul

 schimbările produse la nivelul comunităţii sunt ireversibile. Dacă comunitatea este

Teoria dezvoltării comunitare – ca domeniu specific al sociologiei - nu se poate

Teoreticienii dezvoltării comunitare nu pot să reinventeze roata şi de aceea, spre

Funcţiile dezvoltării comunitare

În concluzie, abordarea pe care o propunem pentru conceptul de dezvoltare

Vom aprecia intervențiile care au rezultate specifice în ceea ce privește

Teorii ale dezvoltării comunitare

Teoria funcţionalistă asupra dezvoltării comunitare

Teoria sistemelor sociale

Comunitatea ca forma particulară a unui sistem social distinge următoarele caracteristici24:

 Oamenii implicaţi în acest sistem – comunitatea – oferă un sens şi o recunoaştere a

Abordarea holistică a comunităţii

Teoria stadiilor dezvoltării bazate pe forme de capital - justificarea istorică a dezvoltării

Istoric vorbind, fiecărui stadiu de dezvoltare a umanităţii îi putem asocia un model

a) Stadiul dezvoltării economice – centrat pe capitalul economic/financiar. În momentul

Odată cu satisfacerea nevoilor de bază şi acumularea de capital, creşte presiunea

b) Stadiul dezvoltării sociale – bazat pe capitalul uman – pune accent pe dezvoltarea

c) Stadiul dezvoltării durabile – bazat pe capitalul natural – societăţile umane consumă o

Societatea civilă puternică şi organizată devine singurul garant al unui capital

III. Capitalul social

- Definirea capitalului social

1. Definirea capitalului social

Precizez: analiza capitalului social are în vedere, în mod specific, metodele de

Conceptul de capital social comportă la nivelul teoriilor sociologice o multitudine de