SUPORT DE CURS

1. Care sunt tipurile de comunități? Exemple.

-comunitățile bazate pe solidaritatea mecanică, asociate unui model arhaic

- comunitățile bazate pe solidaritatea organică, asemenea celor actuale.

2. Ce este o intervenție socială?

3. Care sunt cele 3 tipuri de capital? Descrieți-le. Care este diferența dintre capitalul
social de tip bonding și cel de tip bridging?

-capital social de tip bonding însemnând legături puternice care se stabilesc în familie, în
grupuri de prieteni, grupuri etnice, cluburi, biserici, legături care asigură o coeziune puternică
a grupului și determină consolidarea valorilor și a normelor;

- capital social de tip bridging, bazat pe legături mai slabe care se stabilesc între diferite
grupuri;

- capital social de tip linking, generat de conexiuni verticale între indivizi cu statut social
diferit, de exemplu dintre săraci și persoane cu poziții cheie în instituții publice sau alte
organizații.

4. De ce sunt importante relațiile transversale pentru grupurile sărace sau excluse social?

Legăturile transversale între grupuri diferite (cross-cutting ties) sunt foarte importante, întrucât
pot genera oportunități de dezvoltare economico-socială.

5. Este capitalul social un „panaceu universal” pentru dezvoltarea comunităților?

6. Ce este o comunitate?

Comunitatea este o configurare specifică de legături sociale, încadrată contextual,spațial și

temporal.

7, Definiți dezvoltarea comunitară.

Dezvoltarea comunitară reprezintă procesul prin care o comunitate își îmbunătățește

condițiile de viață, prin acțiunea voluntară, conștientă și planificată a membrilor ei, pe baza
dezvoltării capacităților proprii de acțiune, conexiunilor inter și extracomunitare, valorilor
comune și utilizării resurselor interne și externe.

8 Care sunt principiile care stau la baza procesului de dezvoltare comunitară?

Abilitare – creșterea abilității indivizilor și a grupurilor de a influența aspecte care îi

afectează direct pe ei sau comunitatea din care fac parte

Participare – susținerea indivizilor în vederea participării în procesul de luare a deciziilor

Incluziune, egalitate de șanse și anti-discriminare – recunoașterea faptului că anumiți

indivizi au nevoie de susținere suplimentară pentru a depăși provocările cu care se confruntă

Auto-determinare – sprijinirea dreptului indivizilor de a face propriile alegeri

Parteneriat – recunoașterea faptului că numeroase organizații pot să contribuie la

dezvoltarea

comunității.

9. Definiți dezvoltarea durabilă.

Definiție enunțată de comisie ..este „acea dezvoltare care răspunde nevoilor prezentului fără a
compromite abilitatea generaţiilor următoare de a-şi satisface propriile nevoi”

10. Care sunt dimensiunile dezvoltării durabile?

-economică, socială, spațială și durabilă

11. Ce presupune dezvoltarea capacității comunitare?

Măsura în care o comunitate poate dezvolta, implementa și susține acțiuni care îi permit un
control mai mare asupa mediului său fizic, social, economic și cultural.

12. Ce presupune organizarea comunitară?

Organizarea comunitară este procesul prin care un grup de indivizi se organizează și ia măsuri
menite să ducă la influențarea politicilor sau a culturii care îi înconjoară.

13. Ce presupune dezvoltarea comunitară bazată pe resursele locale?

Numeroase abordări din domeniul dezvoltării comunitare încep cu o primă fază de evaluare a
nevoilor unei comunități. O astfel de abordare înseamnă a vedea jumătatea goală a paharului și
poate avea efecte periculoase – indivizii din comunitate încep uneori să internalizeze descrierea
negativă a comunității și se instalează o stare de depresie.

14. Ce sunt comunitățile durabile?

O definiție similară descrie comunitățile durabile ca fiind acele comunități care asigură nevoile
diverse ale rezidenților actuali și viitori, ale copiilor acestora și a altor utilizatori, contribuie la
o calitate ridicată a vieții ți oferă oportunități și posibilitatea de a alege.

15. Care sunt consecintele negative pe care capitalul social intragrupal le poate avea
asupra dezvoltării comunității?

Portes identifică patru consecințe negative2 asupra dezvoltării comunității, pe care le poate
induce capitalul social intragrupal (Portes, p. 15-17) :

1. legăturile intragrupale strânse, benefice membrilor comunității, devin obstacole pentru

integrarea celor din afară („veneticilor”);

2. normele puternice de reciprocitate din comunitate, pot împiedica succesul economic al unor
inițiative ale membrilor ei, din cauza așteptărilor prea mari din partea rudelor sau altor membri
(locuri de muncă, împrumuturi) care contravin principiilor de management economic;

3. datorită unui nivel ridicat al controlului social, solidaritatea comunității restrînge libertatea
individuală și

4. solidaritatea este clădită pe opoziția grupului, sau adversitatea, față de societate. Din acest
motiv poveștile de succes sunt repudiate fiindcă subminează chiar acest fundament. De aici
rezultă o nivelare în jos a normelor.

16. Care sunt cele 3 elemente comune ale guvernanței?

a. guvernanța implică relații între obiecte și subiecte care sunt adeseori dihotomice, precum
guvernare și societate, public și privat, stat și piață. Abordările care există legate de guvernanță
definesc aceste relații în moduri diferite.

b. dorința de a aduce o modificare în relația dintre obiect și subiect, de ex. dintre stat și piață,
reprezintă o caracteristică a guvernanței

c. abordările cu privire la guvernanță insistă asupra contextului care este necesar pentru a obține
schimbarea dorită; de obicei este vorba despre idei cu privire la ceea ce este necesar pentru o
guvernanță eficace
17. Prezentați și descrieți caracteristicile bunei guvernări.

Legitimitate. Se referă la acceptarea de către cetăţeni a autorităţii/actorilor aflaţi într-o poziţie

de putere; în plus presupune existenţa unui set recunoscut/legiferat de reguli, procese şi
proceduri.

Răspundere. oferirea de feed-back din partea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor

publice

Eficacitatea managementului. Această caracteristică este adeseori văzută ca o dimensiune

tehnică a conceptului, care se referă la abilitatea structurilor birocratice de a transforma
resursele pblice în servicii şi infrastructură care să corespndă unor nevoi şi priorătăţi
determinate în mod transparent şi cu participarea publicului

Disponibilitatea/accesibilitatea informaţiilor. Fluxurile informaţionale sunt cele care permit

interacţiunea guvernământ-societate şi permit acestora din urmă să judece/evalueze eficacitatea
celor aflaţi la putere precum şi a structurilor birocratice care implementează deciziilor politice.

18. Prezentați care sunt paradigmele care încearcă să excplice funcționarea UE și

descrieți-le pe scurt.

Interguvernamentalismul presupune că guvernele centrale sunt cei mai importanți actori în

cadrul UE și că deciziile se iau prin negocieri între state/guverne

Interguvernamentalism (abordare centrată pe stat)

• direcția generală în procesul de luare a deciziilor este în linie cu controlul statului.

• decidenții naționali răspund la presiuni politice care își au originea în statele naționale.
• există o separare clară între politica internă și cea internațională.
• structura instituțională unică a UE este acceptabilă în măsura în care întărește mai degrabă
decât slăbește controlul statelor asupra afacerilor publice interne, permițându-le să atingă
scopuri care altfel nu ar fi posibile.
Guvernanță multi-level

• integrarea europeană a diminuat prerogativele statelor.

• statele nu mai dețin monopolul în ceea ce privește luarea deciziilor de la nivel comunitar și
nici în ceea ce privește agregarea intereselor naționale.
• competențele în ceea ce privește luarea deciziilor sunt partajate între diferiți actori de la
diferite niveluri și nu sunt monopolizate de funcționari publici. Instituțiile supra-naționale au
rol independent în formularea politicilor publice și rolul lor trebuie avut în vedere atunci când
dorim să explicăm procesul decizional de la nivelul UE.

19. Care sunt ”instrumentele mentale” utilizate de profesioniști în activitatea dezvoltării

comunitare?

„1. Membrii comunității au dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi afectează;

2. Ei au dreptul să se implice activ pentru a crea mediul de viață pe care îl doresc;

3. Persoanele au dreptul de a lua decizii în cunoştinţă de cauză şi de a modifica sau respinge

pe cele impuse din exterior; 4. Democraţia participativă este cea mai bună metodă de a conduce
afacerile comunității; 5. Maximizarea interacţiunii umane într-o comunitate va creşte
potenţialul de dezvoltare al acesteia;

20. Care sunt stakeholderii implicați într-un proces de dezvoltare locală? mediul politic,
aparatul administrativ,comunitățile locale,mediul de afaceri, sectorul neguvernamental,
practicienii, universitatile

21. Care sunt presiunile care limitează acțiunile de dezvoltare ale administrației publice
locale?

Prins între presiunile electoratului, realitățile din spațiul rural și exigențele fondurilor de
finanțare a dezvoltării locale, mediul politic are posibilități reduse de acțiune, în realitate
limitându-se la preluarea problemelor în agenda politică și încercarea de armonizare cu
politicile de la nivel european.

22. Care este rolul turismului în dezvoltarea comunitară în spațiul rural?

Turismul reprezintă o opțiune serioasă pentru dezvoltarea comunităților rurale deeoarece

creează premiza punerii în valoare a resurselor potențiale ale comunităților, a realizării de
valoare adăugată.

23. Care este rolul tradițiilor în dezvoltarea comunitară în spațiul rural?

Posibilitatea punerii în valoare a culturii locale, tradițiilor și obiceiurilor poate atrage atenția
comunității asupra importanței conservării și exprimării acesteia, perceperea culturii ca resursă
pentru dezvoltare și poate amplifica atractivitatea pentru investițiile în turism.
24. Prezentați caracteristicile comunităților rurale din Transilvania.

25. Cum se realizează economia socială? Se poate spune că economia socială este formată
din mai multe activităţi care crează locuri de muncă pentru locuitorii comunităţilor locale, prin
identificarea nevoilor de bază ale locuitorilor.

26. Ce este economia socială? Reprezintă un al treilea sector economic aflat la granița între
sectorul privat sau de afaceri și sectorul public sau guvernamental.

27. Care sunt actorii economiei sociale? “Organizaţiile Economiei Sociale sunt actori
economici şi sociali activi în toate sectoarele care se caracterizează în principal prin scopurile
şi prin forma lor specifică de antreprenoriat. Economiasocială include organizaţii cum sunt
cooperativele, mutualele, asociaţiile şi fundaţiile.
STUDII DE CAZ 1

1. Este acest caz unul de dezvoltare comunitară? Argumentați.

2. Ce tip de intervenție socială prezintă acest caz?

3. Încadrați această schimbare socială în schema din figura 2

STUDIU DE CAZ 2

1. Care au fost condițiile favorizante ale acestei inițiative?

2. Care considerați că sunt avantajele și dezavantajele acestei inițiative top-down?

3. Ce avantaje funcționale ar și conferit acțiunii, un grad mai mare de structurare și formalizare?

STUDIU DE CAZ 3

1. Care considerați că sunt avantajele și dezavantajele acestei inițiative bottom-up?

2. Ce părere aveți despre modul în care s-au propagat aceste acțiuni de la un grup la altul?

STUDIU DE CAZ 4

1. Care credeți că este rețeta succesului în mobilizarea acestei comunități?

2. Cât de important a fost voluntariatul în dezvoltarea acestei comunități?

3. Cum apreciați comunitatea locală Prejmer, din perspectiva capacității comunitare?

4. Este comunitatea locală Prejmer o „comunitate care învață”? Argumentați.

STUDIU DE CAZ 5

1. Faceți o analiză a comunității Limba din perspectiva dimensiunilor abilitării comunitare

(empowerment).

2. Este satul analizat, o comunitate care învață? Argumentați.

STUDIU DE CAZ 6

1. Identificați elementele care ar face posibilă cooperarea și participarea în cazurile de mai sus.

2. Extrapolați la contextul mai larg al colectivităților actuale, de cartier sau rurale.

STUDIU DE CAZ 7

1. Încadrați acest caz în Modelul intervenției în trepte.

2. Identificați metodele de intervenție în comunitate.

3. Care este forma de capital social cea mai importantă în dezvoltarea comunității?

STUDIU DE CAZ 8

Care sunt valorile promovate de învățători în comunitățile lor?

2. Care sunt mijloacele de promovare a pomiculturii?

3. Identiϐicați acțiunile care conduc la creșterea capitalului

social.

STUDIU DE CAZ 9

1. Prin Finantarea proiectelor integrate și mobilizarea actorilor locali interesati, FRDS a

construit programul pentru promovarea unei perspective integratoare asupra dezvoltării locale.
Cum apreciați rezultatele proiectului din această perspectivă?

2. Proiectul a produs o schimbare în comunitatea de romi. Este aceasta una durabilă?

Argumentați. 3. În ce măsură a determinat acest proiect abilitarea comunității de romi?

4. Cum credeți că ar Și trebuit să se acționeze pentru ca mediul privat să angajeze mai mulți
romi din această comunitate?