Evaluare Psihosocială și

Strategii de Coping
(EPSCO)
Master Consiliere în
Asistența Socială
Evaluarea • Ia în considerare nevoile, drepturile, dar și responsabilitățile, lipsurile,
dar și punctele forte și resursele oamenilor.
psihosocială • Poate reprezenta o experiență potențial eliberatoare pentru persoana pe
eficientă care o asistăm.
• Este instrumentală pentru buna derulare a procesului de intervenție.

Importanța evaluării psihosociale nu trebuie

subestimată!
Evaluarea inițială

• O experiență bună de evaluare inițială îi poate face pe oameni să se simtă bine în ceea ce privește
primirea ajutorului
atitudinea lor față de asistentul social sau față de instituție va fi una pozitivă
probabilitate mai ridicată de a se implica activ în procesul de rezolvare de
probleme/reabilitare/reintegrare socială.

• O experiență de evaluare inițială mai puțin bună poate înrăutăți situația, poate ofensa sau poate
conduce la problemele în procesul de intervenție mai greu de rezolvat pe termen lung.
Evaluarea inițială – ce evaluăm?

Evaluarea riscului psihosocial se face din mai multe perspective, luând în considerare mai multe planuri
ale existenței persoanei (abordare holistică), nu doar planul concret/tangibil (material/financiar, medical
etc.):
 Plan atitudinal: ce atitudini are persoana față de cei din jur, familie, situația în care se află,
asistent social, lume și viață, în general?
 Plan comportamental: ce tip de comportamente manifestă persoana? Există diferențe în
comportamentul persoanei în funcție de persoana cu care interactionează? Daca da, care ar
putea fi cauza?
 Plan relațional/social: cum sunt relaţiile interpersonale ale persoanei? Ce stil de comunicare
folosește cel mai adesea persoana (pasiv, agresiv, asertiv etc.)
 Plan spiritual: care sunt credințele care ghidează existența persoanei? Cum se raportează
persoana la lume și viață, în general, prin prisma acestor credințe?
 Etapele procesului de evaluare
(Milner și O’Bryne, 2009)

• Pregătirea – decizii cu privire la scopul evaluării, cu cine

trebuie să ne întâlnim, ce fel e informații vom colecta etc.
• Colectarea datelor – adunarea de informații relevante
• “Ponderarea” datelor – se analizează global informațiile
colectate pentru a stabili dacă persoana are nevoie de
ajutor și, dacă da, care este gravitatea situației
• Analiza datelor - se analizează în detaliu informațiile
colectate pentru a pune bazele procesului de intervenție
• Utilizarea datelor – în această etapă se trag concluzii cu
privire la caz și se fac recomandări concrete de acțiune
Interviul inițial
(simulare)

Observați ce este
făcut bine și ce este
făcut mai puțin bine
Opinii
Ce a fost făcut bine și ce mai puțin bine?
Aspecte “+”
• as. soc. anunță persoana că va
lua notițe pe parcursul
conversației
• as. soc. are o atitudine asertivă
și acorda atenție persoanei
• la final, as. soc. oferă datele de
contact persoanei pentru ca
persoana asistată să știe cum
să o găsească
Aspecte “–”
• semnarea formularului de consimțământ
informat s-a făcut în manieră expeditivă
• as. soc. nu cere mai multe detalii despre
experiențele de viață traumatizante menționate
de persoană (ex. lipsa unei figuri paterne în
copilarie urmată de dificultăți de a interacționa
cu persoane de sex masculin)
• as. soc. oferă resurse fară a implica direct
persoana în procesul de soluționare a problemei
• la finalul întalnirii as. soc. nu oferă persoanei
ceva de făcut pană la data viitoarei întălniri
• locația întâlnirii nu pare foarte primitoare
Pentru acasa... (opțional)

Uita-te la acest video cu o vizita a asistentului social la domiciliu:

https://www.youtube.com/watch?v=2cBIfTWUgv0

Care sunt aspectele pozitive?

Ce putea fi facut diferit?
Ce ai invatat nou din acest video?