Sunteți pe pagina 1din 17

POLITICI PUBLICE

SUPORT DE CURS
1.Conceptul de politica publica
Prin politica se intelege o decizie formala a unei autoritati legitim alese care se adopta intr-un cadru formal,
conform unor proceduri dinainte stabilite.
Analiza politicilor reprezinta o orientare pragmatica ce identifica politica cu un program de actiune al autorit
pb intr-un domeniu determinat de activitate.
Termenul este utilizat pentru a face referire la :
- un domeniu al activitatilor pb
- o grupare de obiective si progr derulate de guvern intr-un anumit moment
- legislatie sau un pachet de norme aprobate in legatura cu o anumita problematica
- produsul activitatii guvernamentale
- impactul activit guv asupra societatii
Acceptii ale termenului de PP gasim elemente comune:
- politica tinde sa fie mai mult decat o decizie formala, ea reprezinta o grupare de decizii
- o PP este adoptata de institutii poltico-adm si conteaza pe garantia adm.
- O PP mobilizeaza resurse pentru a genera anumite produse in societae
- Aceasta activitate urmareste o finalitate sau un obiectiv mai general sau mai specific, care in general este
orientat catre satisfacerea anumitor interese si este purtatorul anumitor valori.
Conceptul de politica este esential pentru a intelege modul in care se guverneaza spre exemplu impactul
guvernarii asupra bunastarii cetatenilor este asociat cu termenul de politica sociala.
2. Definitii explicate ale PP
illiam !en"ins: un set de decizii interdependente luate de un actor politic sau de un grup de actori
politici cu privire la selectia scopurilor si la mj de a atinge aceste scopuri intro situatie speci!ica" in care ar tre#ui
ca acei actori politici sa poata" in principiu" sa ia decizii$
- el considera elaborarea PP drept un proces.
- #ecunoaste ca PP reprezinta un set de decizii interdependente, ma$oritatea politicilor pp o serie de decizii.
- %n procesul de PP, autoritatile gub sunt supuse unor presiuni interne sau externe ce tin de lipsa de resurse
sau de rezistenta interna sau internationala fata de anumite optiuni, ceea ce limiteaza posibilitatea de
alegere a acestora.
- %ntroduce un standard de evaluare in analiza PP, prin faptul ca el considera ca procesul de elaborare a pP
reprezinta un comportament al autoritatilor publice de a decide cu privire la anumite teluri.
%n literatura franceza:
- un continut & activitatea publica apare sub forma unui continut. Pentru generarea rezultatelor se
mobilizeaza resurse examinate de analist ca o problema de cercetare pt actiune.
- Un program & o PP nu se reduce la un act punctual luat in considerare in mod izolat 'ceea ce face
ministrul intr-o anumita zi intr-un anumit dosar(.
- O orientare normativa & activitatea publica nu este rezultatul unor raspunsuri aleatorii ci este expresia
finalitatilor si preferintelor pe care decidentul nu poate decat sa le accepte pentru care este responsabil.
- Un !actor coercitiv & activitatea publica provine din natura autoritara cu care este investit actorul
guvernamental.
- Un resort social & o PP se defineste prin cetatenii ale caror situatii, interese, comportamente sunt afectate
de aceste acte si dispozitii.
O PP reprezinta un ansam#lu de masuri luate de o autoritate legala si respona#ila care vizeaza
im#unatatirea conditiilor de viata ale cetatenilor sau conceperea unor masuri de stimulare a cresterii economice$
Aceasta se defineste prin ) elemente:
- ansamblul de actiuni intreprinse trebuie sa vizeze acelasi sector de activitate sau acelasi teritoriu.
- Actiunile intreprinse trebuie legate unele de altele
*
- O PP trebuie conceputa in functie de obiectivele tinta si de rezultate tangibile. +a tr sa aiba scopuri
precise, etape intermediare care sa exprime pasii parcursi si m$ eficiente.
- O PP tr sa responsabilizeze, ea tr sa fie rezultatul unei vointe politice.
3. Conceptul de policy making, policy cycle
,in perspectiva rezolvarii probl, polic- ma"ing reprezinta cautarea de solutii pentru pro#l
e%istente" !acand apel la rationalitate in vederea indeplinirii scopurilor pu#lice$
Cheia procesului de elaborare a politicii consta in definirea corecta a probl, identificarea si analiza unui set de
solutii adecvat, selectarea alternativei care rezolva cel mai bine probl.
.e pot utiliza tehnici analitice precum analiza cost-beneficiu, analiza cost-eficacitate, programarea liniara si
alte tehnici de optimizare. /om sti ca am reusit atunci cand probl a fost rezolvata sau cand sporesc beneficiile obt de
pe urma programului public.
0ai mult decat abordarea analitica a procesului de elaborare a polticii este important setul de activitati si
abordari numit rationalit- pro$ect care reprezinta un lung proces de rationalizare a PP, prin maximizarea realizarii
obiectivelor publice.
,in perspectiva procesului de elaborare a politicii, atentia cade asupra conflictelor si
dezacordurilor, asupra luptelor pentru a controla procesul de luare a deciziei, asupra urmaririi propriului interes si
eforturilor de a defini scopurile publice.
Politica ocupa un loc central in procesul politic deoarece suntem diferiti in ceea ce priveste valorile, credintele
si sentimentele.
/enim cu bac"ground-uri diferite care ne fac sa preferam diferite definiri ale problemei si diferite solutii pt
rezolvarea probl. Politica are un renume prost datorita acestei incercari de acaparare a purerii in scopuri personale.
Atunci cand ne referim la elaborarea politicii ca un proces politic trebuie sa intelegem valorile care se reflecta
in acest proces, diferitele aspecte care divizeaza oamenii si induc acestora diferitele perceptii asupra scopurilor
publice, necesitatea de a rezolva conflictele daca actiunea este posibila pe cale democratica.
Ciclul politicilor explica politicile ca pe o succesiune logica de pasi 'definirea probl, identif rasp alternative,
evaluarea opt, decizia, implem, evaluarea(.
4. Inventarierea principalelor abordari ale tudierii politicii dupa !o"lett i #ame$
%tudiile privind anali&a naturii regimului politic & un mod de org a sistemului politic & erau
considerate drept o cale de a intelege procesul de constituire a PP. PP variaza in functie de natura sistemului politic si
a legaturii sale cu societatea si au incercat sa analizeze infl exercitate asupra luarii deciziilor.
%tudii ce au vi&at identificarea unor variabile cau&ale in contituirea PP au ceea ce au fot
denumiti factori determinanti.
%tudii care e concentrea&a aupra continutului politicilor ' natura probl politice si caile
menite sa o solutioneze determina de multe ori felul in care politica va fi tratata de sistemul politic respectiv.
%tudii care e axea&a aupra impactului PP i aupra re&ultatelor aceteia ' analizele
acestora vizeaza cercetarea cantitativa a legaturilor dintre anumite programe guv si care folosesc tehnici de deductie
statistica pentru a stabili relatii cauzale intre diferitele tipuri de activitati.
(. Caracteriticile tudiilor privind PP
)atura interdiciplinara a tudiilor, care preia elemente de la mai multe discipl:
- stiinta politica 'procesul prin care se iau deciziile privind politicile(
- adm pb 'rolul birocratiei in formularea politicii si implementarea deciziilor(
- econ 'rationalitatea instrumentala, cost1beneficii(
- sociologie 'clasa, statutul si probl sociale(
- psihologie 'logica, valori si etica(
- istorie, matematica.
Dimeniunile aplicative ale tudiului. ,orinta de a furniza infm care ar putea conduce la rezolvarea
mai buna a probl publice reprezinta o slabiciune prin perceptia acestui domeniu ca fiind lipsit de merit stiintific,
2
pentru ca se foloseste gresit PP ca instrument de aparare. .tiinta politica preocupata de formularea PP si ingineria
sistemelor matematice care aplica deciziile la PP raspund in esenta unor preocupari diverse ale AP.
*. Diferenta intre anali&a i deign PP i anali&a i tudiu
+nali&a politicilor se bazeaza pe elaborarea unor metodologii pentru determinarea rezultatelor unei anumite
politici si pentru a realiza comparatii intre politici alternative in ceea ce priveste rezultatele lor.
Aceasta pp o privire neutra, expertul studiaza o PP fara sa-si asume vreo alternativa vreo alternativa
prestabilita, o alegere precisa si din mai multe optiuni posibile. Analiza consta in identificarea tuturor consecintelor pe
care le implica toata alternativele disponibile precum si in descrierea lantului de efecte previzibile.
Analiza tr sa raspunda la doua intrebari:
- care sunt alternativele de actiune imaginabile dpdv politic pe care actorul guv le poate lua in considerare
in situatia in care se afla3
- Cum si de ce o astfel de alternativa si nu alta apare pe scena politica3
Policy deign desemneaza o abordare mult mai anga$ata, mai activa, in acest caz analistul nu se mai limiteaza
la simpla observare a alternativelor ci elaboreaza el insusi astfel de alternative. +xpertul isi exprima preferinta pentru
un rezultat final care trebuie obtinut, pentru un efect concret care trebuie indus. Odata tinta aleasa, el va modela apoi
m$ si solutii care au cele mai mari sanse de a genera rezultatul dorit.
O alta distinctie se face intre studiul PP si analiza PP care are la baza gradul de neutralitate si interesele
politice ale analistilor. %tudiile PP se refera la metapolitica si sunt axate pe intelegerea proceselor de constituire a PP,
in timp ce anali&ele PP sunt conduse de functionari sau de org private de thin" tan" si sunt axate pe conceperea
politicii reale. Primele sunt descriptive si explicative, in timp ce acestea din urma au o orientare mai curand
prescriptiva.
,. -ipuri de analiti
Abordarea lui Meltsner:
-e$nicianul are abilitati tehnice si acorda putina atentie PP. +ste motivat de oportunitatea cercetarii
orientata spre politici. Ca standard de viata isi impune munca de calitate. 0$ principale sunt
comandarea de cunostinte si detalii. Are impact pe termen lung.
Politicianul sunt mai conectati la partea politica a analizei. +ste motivat de oportunitatea pt
autoformare si influenta personala. Ca standard de viata este satisfacearea primului client. Poseda
abilitati de comunicarea si coordonare si are impact pe termen scurt.
Intreprin&atorul este motivat de oportunitatea de a convinge de preferintele anumitor politici. Ca
standard isi impune acceptarea unor politici implementabile care ar putea a$uta beneficiarii. Are
abilitati de comunicare si coordonare iar durata de impact este echilibrata.
O alta tipologie, mai noua a lui Weimer si Vining:
-e$nicieni obiectivi. valoarea predominanta este integritatea analitica. +i lasa analiza sa vorbeasca
de la sine si se concentreaza asupra prevederii consecintelor politicilor alternative
+vocati ai clientului. valoarea predominanta este responsabilitatea fata de client. ,in analiza rareori
se emit concluzii definitive, analistul profitand de ambiguitate pentru a sustine pozitiile clientilor.
+vocati ai problemelor. valoarea predominanta este aderarea la o conceptie privind o societate mai
buna. Analiza rareori produce concluzii definitive, se accentueaza ambiguitatea si valorile excluse
atunci cand analiza nu sustine pozitia avocatului.
Durning si Osuna:
-e$niciani obiectivi. considera ca tine de responsabilitatea lor sa asigure consultanta in formularea
obiectivelor si implicit a consecintelor generale de politicile propuse.
Conultantii pentru client. intra in responsabilitatea lor sa sigure consultanta in formularea
politicilor tinand cont de integritatea analitica.
+ctivitii in directia probl. resping ideea de neutralitate valorica si credinta conform careia optiunile
de selectie a valorilor este mai bine sa fie lasate pe mana politicienilor.
4
+ctivitii in directia probl ambivalente. ei cred cu mai multa tarie in necesitatea obiectivitatii
analizei lor dar sunt mai interesati de rezultatele PP decat de integritatea analitica.
%utinatorii clientului. asemenea consultantilor pentru client, dar sunt mai inclinati spre activisti sau
avocati.
/. 0odele de aparitie a PP
+ste necesara studierea fenomenelor care se petrec in cadrul sistemului politic si a celor care au loc in cadrul
opiniei publice.
Admiterea cu titlu de ipoteza care trebuie verificata a faptului ca in societate exista o pluritate de actori,
situatii si probleme.
+xista trei atitudini ale acestei abordari:
Punerea in evidenta a probl si actorilor dar fara a explica in mod suficient geneza actiunii publice,
motivul pentru care se produc anumite evenimente. .chitarea cadrului istoric sau contextual in care
se va derula interventia guv.
O atentie aproape exclusiva acordata luarii deciziilor.
Pierderea capacitatii de a demonstra de ce un anumit aspect al unei decizii si nu un altul s-a impus in
cele din urma. Analistul se straduieste sa explice in ce masura o PP este un rezultat, efectul depinzand
de cauzele care tin de o alta ordine a lucrurilor.
0odele de aparitie a PP.
+paritia PP, plecand de la cerere. .ursa PP este reprezentata de nevoile oamenilor, probleme unui
anumit sector, ale unei zone sau ale unei colectivitati locale. Atunci cand amploarea lor creste, aceste nevoi si probl
exprimate sunt receptate de pers calificate, de intermediari politici care vor face presiuni asupra autoritatilor publice
competente.
modele de aparitie a pp
/olumul cererilor ascultate si gradul lor de bruiere depind de o serie de factori:
- presiunile diferitelor grupuri de actori asupra deciziilor politice. Cu cat acestea sunt mai importante dpdv
numeric, cu atat ele vor avea posibilitatea mai mare de a fi ascultate.
- Diferentele existente intre capacitatile de analiza si influenta ale diferitilor intermediari sau antreprenori
politici. Anumite persoane sau grupuri sunt percepute de decidentii politici ca fiind purtatori de opinie.
- Sensibilitatile de perceptie diferite ale actorilor publici. 5iecare actor public are tendinta de a percepe
numai acele fenomene care corespund cel mai bine cadrului sau ideologic si cultural de referinta.
+paritia PP prin impunerea ofertei. %n versiunea usoara a acestui model, cetatenii a$ung sa
perceapa bunurile si serviciile, oferite de decidentii politici, ca fiind asipratii proprii. %n versiunea dura acest scenariu
duce la ipoteze de manipulare, de propaganda prin care autoritatile publice influenteaza perceptiile cetatenilor in
privinta anumitor nevoi facandu-% sa le resimta mai intens sau sa le considere de$a rezolvate.
.ursa PP consta in dorinta autoritatii publice de a-si mentine puterea. Oferta si cererea se determina prin
puterea politica, mecanismele concrete ale acesteia.
Inlantuirea PP. O actiune politica poate aparea pentru ca o PP preexistenta intampina dificultati, in
cadrul fazei de implementare sau chiar in faza de terminare, intampina obstacole, modifica situatii care incita
autoritatea publica sa intervina din nou, pe un alt plan, prin fenomene de efecte legate. PP se intretin singure. 6u
exista nici-o obligatie ca ele sa fie generate in mod spontan, independent unele de celelalte, prin impulsul exclusib
initial al ofertei si al cererii.
1. -ipologia PP
+. Dpdv al coercitiei care afecteaza in mod direct asupra cetateanului sai indirect si care afecteaza pe cei
catre care este indreptata modificandu-le comportamentul acestora prin presiune asupra mediului in care acestia
traiesc:
Politica reglementara este o actiune publica ce consta in adoptarea de norme autoritare care
afecteaza comportamentul destinatarilor.
)
- politici de reglementare competitive pp ca politicile elaborate sa limiteze furnizarea de bunuri si servicii
de catre una sau cateva categorii desemnate de furnizori. Acest sistem asigura o viziune profesionista
asupra activitatilor acestor profesionisti care trebuie educati si reglementati pentru a putea asigura servicii
competente clientilor lor.
- Politici de reglementare protective sunt cele care incearca sa prote$eze publicul in general de efectele
negative ale activitatii private cum ar fi poluarea, consum de produse falsificate. Cei care desfasoara
afaceri sunt motivati de profit.
Politica ditributiva reprezinta o actiune prin care puterea publica autorizeaza cazuri speciale
desemnate nominal. +x: permisul de constructie. Pt a construi este nevoie de permis pe care
autoritatea pb il acorda de la caz la caz. Cetateanul este beneficiarul unei actiuni publice, aceea care ii
acorda o favoare 'o renta imobiliara(.
Politica reditributiva consta in adoptarea de catre puterea publica a unor criterii care confera acces
la anumite avanta$e, acst acces nefiind acordat unor cazuri sau unor destinatari desemnati nominal, ci
anumitor grupuri de destinatari neindividualizati. +ste caract prin actiuni care modifica alocarea
bunastarii, drepturie personale si civile.
Politica contitutiva se traduce prin faptul ca actiunea pb defineste reguli privind puterea, prin
revizuirea constitutiei unei tari, prin realizarea de reforme adm.
2. In functie de ditributia coturilor i beneficiilor
Politici ale grupurilor de interee. Conflicte intre grupuri care ar beneficia si cele care ar suporta
costurile. Tratate ca un $oc cu suma zero
Politici orientate pre clientela. #elatii stranse de clientela intre creatorii de politici, reglementatori
si interesele reglementate.
Politici antreprenoriale. 7rupurile si liderii lor cauta sa persuadeze pe creatorii de politici sa
reglementeze interesul public, in fata opozitiei venite din partea grupurilor care ar suporta costurile.
Politici ma3oritare. 7rupuri relativ largi de oameni sau cele care actioneaza in propriul interes, care
cauta o declaratie de politica substantiala sau simbolica. Adesea conduce la politici slabe sau
ambigue.
C. In functie de tilul politicilor.
PP liberale & sunt cele care intervin acolo unde un interes individual ameninta interesul public
acceptat
PP paternalite & impun interesul public recunoscut uneori fara sa se preocupe de impactul nefast al
unei asemenea politici asupra intereselor individuale.
Politici in care autorii politicilor cauta conenual, reactionea&a la probleme, cauta a impuna
deci&ii, anticipea&a probleme.
14. Conceptia lui ! i # privind actorii politici i rolul acetora
5xecutivul, guvernul au cabinetul ' el intervine in toate etapele ciclului politicilor 'elaborarea,
implementarea, evaluarea(. %n sistemele parlamentare, guvernele trebuie sa dispuna de o ma$oritate confortabila %
cadrul parlamentului pentru ca propunerile pe care le inainteaza acestuia sa fie aprobate si sa ramana in forma lor
initiala in timp ce in regimurile prezidentiale, executivul are deseori sarcina dificila de a convinge Congresul sa-%
accepte propunerile.
6egilativul ' are un rol secundar, el nu este cel care initiaza propuneri de politici, desi acest lucru nu
este exclus. Are rolul de a aproba proiecte de legi inaintate de executiv, ocazie cu care poate aduce amendamente
acestora, dar si de a finanta implementarea acestora. Capacitatea de influentare a parlamentului este limitata de
caracterul uneori prea tehnic al propunerilor.
7unctionarii, mai ale cei de rang inalt ' atat executivul cat si legislativul apeleaza la expertiza
functionarilor pentru a-si transpune in practica propriile optiuni in ceea ce priveste PP, care evident le pot influenta
aceste opinii.
8rupurile de interee ' principalul m$ de reprezentare a opiniilor pb si de aducere a acestora in mod
organizat, in fata autoritatilor guv. Partidele politice nu pot face acest lucru foarte bine, deoarece incearca sa
acapareze puterea guv pt propriul interes si uneori sunt nevoite sa faca compormisuri in ceea ce priveste programele
publice promovate pt a-si atrage sustinatori. 7rupurile de interes pot pune la dispozitia oficialilor guv atat expertiza si
8
infm, cat si importante resurse financiare. 7uvernul este deschis la presiunile acestor grupuri de interese, iar politica
consta in aceasta competitie deschisa intre grupurile de interese pentru a vedea daca PP pe care le promoveaza sunt
adoptate de guv.
8rupurile de univeritari, cercetatori i conultanti ' influenta lor depinde de contextul si traditiile
culturale nationale, dar contributia lor se refera la formularea de alternative, mai mult decat la stabilirea agendei guv.
0a media ' rol de amplificator al probl pb sau al unor solutii promovate de anumite grupuri de
interese sau organisme de thin"-than". O oportunitate pentru ca anumite probl sa a$unga in atentia publicului.
+legatorii ' nu sunt implicati direct ci prin intermediul reprezentantilor lor, oamenii politici alesi,
care desi tin cont de opinia pb, ei pot fi dominati de expertii existenti in anumite domenii.
Partidele politice ' au un rol indirect prin intermediul membrilor lor care se afla in aparatul executiv
si in cel legislativ, in mica masura.
11. 5numerati modelele de comunitati ale pol i explic unul dintre ele
Comunitatile politicii reprezinta grupuri relativ stabile ale indivizilor din diferite org care se gasesc ei insisi
lasati impreuna sa adreseze in pemanenta chestiuni politice.
0odelul triung$iului de fier alc din reprezentantii grupurilor de interese, ai legislativului din .9A.
0odelul retelelor de interee au de probleme
0odelul coalitiilor de pri3in. O coalitie este alc din actori provenind din mai multe %P sau private,
de la toate nivelurile adm care au pareri comune si care cauta sa manipuleze regulile, bugetele si
personalul %P cu scopul de a indeplini aceste obiective pe termen lung. %n subsistemul adm exista
doua sau mai multe astfel de coalitii de spri$in, in fct de nr structurilor care exista, conflictul dintre
acestea este mediat de intermediarii de PP:
0odelul retelelor adm
0odelul comunitatilor adm
12. 5xpl diferentierea actorilor pol in fctie de capac lor de a e mobili&a in 3urul probl
+ctori propriu9&ii. Acestia se mobilizeaza la nivelul social si politic, prin forme de participare si
organizare 'partide, asociatii(. Cei mai activi constituie grupuri de identificare, cei mai putini activi
devin grupuri de atentie in raport cu probl.
8rupuri de public. Acestia sunt spectatori. Cei mai implicati si cei mai informatii formeaza publicul
interesant, atent iar cei mai neimplicati sau neinteresati sunt publicul general.
13. 5xplicati cele 2 dimeniuni ale politicilor
In cadrul dimeniunii verticale, politica este considerata drept o regula, care are in vedere
transmiterea de sus in $os a deciziilor autorizate. ,ecidentii autorizati aleg m$ de actiune ale valorilor pe care le sustin
si le transmit functionarilor subordonati pt a le implementa. Aceasta este o dimensiune care subliniaza actiunea
instrumentala, subordonatilor de a pune in aplicare aceste decizii si modurile de structurare a procesului de guv, a.i. sa
se realizeze acest acord. Accentul este pus pe lege.
In ca&ul dimeniunii ori&ontale, politica este privita ca o structurare a actiunii. +a se refera la
relatiile dintre participantii la procesul de formulare si implementare a politicii, care se afla in diferite org, la ceea ce
se alfa in afara liniei autoritatii ierarhice. Activitatea politica are loc peste granitele org, cat si in interiorul lor si are in
vedere structura intelegerilor si acordurilor dintre participantii aflati in diferite org.
14. 5numerati modelele proceului PP i expl unul dintre ele
0odelul itemic al proceului PP. Porneste de la premisa conform careia procesul PP este
rezultatul unui sistem care infl si este influentat de mediul in care actioneaza. Mediul de elaborare a politicii contine
caracteristici ale sistemului institutional, social, politic si econ in care are loc elaborarea politicii. Mediul institutional
are in vedere modul de org a sistemului politic 'putere legislativa, executiva si $udecatoreasca(, modul de impartire a
competentelor intre nivelul central, federal si cel local cu delegarea responsab si a puterii catre guvernele locale.
;
Mediul social are in vedere natura si compozitia populatiei si a structurii sale sociale. Mediul economic include
distributia bogatiei in cadrul societatii, distributia capitalului, marimea sect ind, rata de crestere econ, rata inflatiei,
costul fortei de munca. #esursele aflate la dispozitia guv sunt infl de cresterea econ, de prosperitatea curenta si de cea
pe termen lung. Transf fin pe care statul le acorda diferitilor beneficiari ocupa un loc important in cadrul bugetului
pub. Sistemul politic are in vedere perceptia, starea populatiei fata de munca guv, probl pb. Cultura politica este
modul in care oamenii gandesc despre politica si se comporta in cadrul acesteia si are o mai mare intensitate decat
dispozitia nationala, influentand tipurile de probl care au sanse de succes de a deveni initiative politice. Inputurile
sistemului sunt cereri introduse in sistem cu scopul de a face ceva in legatura cu o problema 'votul, opinia pb, grupuri
de interese, stirile media(. Outputurile sunt reprezentate de decizii 'legi,supravegheri, evaluari(.
0odelul proceual al PP
0odele recente :0. metaforei curentilor a lui ;ingdon, 0. coalitiilor de pri3in, 0. ec$ilibrului
punctual<.
1(. 5xpl cele 2 fatete :fctii< ale activitatilor guvernamentale
8etiunea interna deemnea&a mobili&area de catre o autoritate pb a reurelor proprii pt a
produce re&ultate pecificate in mod concret i uor de individuali&. Autoritatea dispune de m$ cum ar fi personal,
material, o imagine de marca, credite financiare. <e utilizeaza pentru a le transforma in produce. Aceasta activitate pb
este in principiu reglementata in interiorul autoritatii luate in considerare. +ste insarcinata cu asigurarea eficientei, cu
a$ustarea resurselor si a produselor, este responsabila cu o functie de productie si dispune de anumite instrumente de
gestiune 'contabilitate, ru, infm(. %n schimb, exista o opozitie radicala intre autoritatea pb si intreprindere. Aceasta tine
de finalitatile fiecareia dintre ele.
-ranformarea produelor in efecte au impacturi, repre&inta centrul managementului PP.
vizitarea saracilor duce la atenuarea inegalitatii sociale, acordarea de burse se $ustifica prin democratizarea societatii.
Orice interventie pb concreta tr sa duca la modificarea starii naturale a lucrurilor in societate si poate fi atasata de unul
sau mai multe efecte. +fectele sunt adesea enuntate in mod calitativ si normativ, apar cu un decala$ mai mare sau mai
mic fata de data la care intervine prestatia pb. Analiza PP isi are sursa in identificarea efectelor reale generate de
activit adm care nu sunt neaparat efectele scontate de la inceput.
1*. 5xpl care e rolul analitului de PP in identificarea c$imbarii ociale adue de politica
Pentru un analist, orice PP tine de o teorie a schimbarii sociale. Aceasta inseamna ca o relatie cauza-efect este
inclusa in dispozitiile care reglem actiunea pb avuta in vedere. 5actorul de decizie guv se comporta ca un operator
care pariaza ca o consecinta se va produce atunci cand va interveni.
%dentificarea acestei teorii este o sarcina esentiala a analizei, nu poate fi sesizabila la prima lectura a textului
de lege. +xplicitarea teoriei pe care actorul public si-o asuma trece printr-un studiu atent al continutului acestei politici
din doua unghiuri diferite, cel al obiectivelor si cel al realizarilor.
Aceasta identificarea a fenom normative, a credintelor in ceea ce priveste schimbarea sociala poate fi realizata
cu a$utorul: obiectivelor urmarite de PP avuta in vedere, cetatenilor vizati de PP.
1,. -ipuri de agende
+genda intitutionala. %nclude probl care tin de competenta autorit pb. Constitutia unui stat sau carta
unei colectivitati locale enumera probl, calendar de rezolv a probl. +x: bugetul care este annual, automat, standardizat.
+genda pb au itemica. Alc din probl care nu tin de competenta obisnuita a autorit pb dar care
sunt percepute in mod obisnuit de membrii comunitatii pb ca necesitand atentie pb s ca avand legatura cu autoritatea
pb respectiva. +x: dreptul de a da viata unei fiinte 'mame surogat, eprubeta, genetic(
1/. Parametrii care porec probabilitatea ca o probl pb a primeaca atentie
Cobb i 5lder.
+mbiguitatea definitiei probl. Probl tr sa fie ambigua, audibila pe mai multe lungimi de unda,
caracterul sau permitand multiple intrari posibile si atragerea de aliante vaste.
%implitatea.
=
Peritenta in timp.
)outatea. O probl noua fara istorie.
Caracterul imperfect al probl.
=alker afirma ca atractivitatea unei probl creste daca aceasta are un impact asupra unui nr mare de oameni.
Tr sa existe dovezi convingatoare ca legislatia propusa vizeaza o probl serioasa si reala. +lemente de stabilire a
agendei:
- evenim care implica eforturi mari de a le face cun autoritatilor pb
- org si resursele celor afectati
- structura procesului politic si anga$amentele decidentilor.
11. #ap alternative pe care le poate da o entit pb cu privire la o cerere de incriere in agenda
5a poate refu&a incrierea cererii. Are posibilitatea de a formula un refuz fronta sau de a adopta o
tactica mai indirecta de refuzare. Are posibilitatea de a actiona asupra probl prin inchiderea acesteia. .e evita
adoptarea unei pozitii cu privire la probl propriu-zisa: prin discreditarea liderilor etc.
5a poate rapunde favorabil la cerere, dar in functie de grade diferite. +a poate transmite un
semnal simbolic prin primirea si ascultarea unei delegatii. %nvoca o constrangere care sa permita evitarea actiunii.
Amana examinarea problemei. .tabileste o procedura de solutionare a probl, fara vreun anga$ament cu privire la
continut. .olutioneaza o mica parte a probl. %a in considerare cererea in ansamblul ei. Anticipa aparitia cererii.
Tipul de raspuns depinde de caracterul stringent al probl, de complexitatea si natura sa. Tr sa tinem cont si de
context, de aparitia ferestrelor de oportunitate. ,epinde si de curentul politic.
24. Conditiile in opinia lui Cobb i 5lder pt ca o probl a fie incria pe agenda guv.
Probl tr a tina de competenta autoritatilor pb in general au pecifice. Actiunea politica consta
in reconsiderarea portofoliului de sarcini atribuite autoritatii pb. Anumiti actori doresc ca acest portofoliu sa se
extinda, altii doresc sa il limiteze 'privatizarea intr(. Autoritatea pb are capacitatea de a acorda atentie diferitelor fapte,
dar asta nu inseamna ca ea va tr neaparat sa actioneze.
> mi&a ete perceputa ca fiind problematica i ete definita ca neceitand atentia pb. .e creeaza
anumite diferente intre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie. Aceste diferente sunt suficient de puternice pentru a ne
face sa consideram ca situatia este inacceptabila si necesita o actiune pb.
Probl tr a fie abordata in termeni de atentie pb. 6u toate cererile pot fi auzite si solutionate de o
autoritate pb, ele tr codificate, traduse in limba$ de autoritate pb. +a se politizeaza prin mediatizare, probl sunt
numeroase. Tr sa stim pe cine sa ascultam, unde sa lovim, cum sa formulam cererea, in ce moment.
21. 0odele de elab a agendei guvernamentale :modelul ! i #ame$<
0odelul de initiere din exterior ' probl sunt formulate de gruparile neguv, iar apoi sunt dezv
suficient pt a a$unge mai intai pe agenda pb iar apoi pe agenda oficiala. O grupare formuleaza o nemultumire, atrage
interesul asupra probl, exercita presiune asupra responsab cu luarea deciziilor.
0odelul de mobili&are ' decidentii politici incearca sa transfere o probl de pe agenda oficiala pe
agenda pb. <iderii politici initiaza o politica ce necesita spri$inul populatiei.
0odelul de initiere din interior ' propunerile apar in cadrul unitatilor adm sau ale grupurilor strans
legate de acestea. Probl este extinsa apoi la grupurile care o identifica si care pot crea presiune asupra decidentilor pt
ca aceasta sa poata a$unge pe agenda oficiala.
0odelul de conolidare ' org adm initiaza procesul de solutionare a probl, pt care exista sustinerea
populatiei.
22. 5numerati modelele de luare a deci& publ i expl unul
0odelul rationalitatii abolute i abordarea rational9compre$eniva
0odelul rationalitatii limitate al lui %imon
-eoria comportamentala a org lui Cyert i 0arc$. .e are in vedere comportamentul unui decident
care gestioneaza un compromis intre o probl si constrangerile situatiei. Org actioneaza ca o coalitie de indivizi, avand
>
scopuri si obiective diferite. +i admit ca exista un consens in ceea ce priveste scopurile generale dar nu si in ceea ce
priveste obiectivele precise care tr atinse. ,eciziile luate au in vedere in primul rand rezolvarea conflictelor. ,eciziile
luate nu cauta o solutie, urmand o logica a rationalitatii perfecte, ci din contra, vor fi intotdeauna privilegiate solutiile
care limiteaza starea de incertitudine. %n absenta unor probleme concrete si tangibile, org nu incearca sa ia decizii de
schimbare. +le functioneaza in termeni de satisfactie, de acceptabilitate si nu de optimizare. Activitatea decidentului
consta in evocarea si analizarea unui nr mic de alternative, cele pe care le cunoaste sau acceptabile. Adopta un criteriu
de $udecata rezonabil, amestec de rationalitate si intuitie. Apoi alege solutia satisfacatoare.
0odelul incrementat al lui 6indblom 0odele mixte
23. 5xplicati uccint etapele proceului deci&ional
7ormularea desemneaza activitatea prin care o cerere sau o problema inscrisa pe agenda guv se
transforma in alternative pt actiune, in solutii. 5ormularea incorporeaza atat planificarea rationala, cat si reactii
subiective, determinarea care actiuni sunt posibile si care nu. #esponsabilii politici fac studii pt a identifica
obiectivele, pt a descoperi factorii care cauzeaza problema, pt a mobiliza cunostintele pt a stabili un diagnostic. .unt
si constrangeri, probl nu e clar definita, prea multi actori. 5tape. Analiza. %nvestigarea probl, cautarea optiunilor si
alternativelor. .e tine cont de presiunea cetatenilor. Selectia. Procesul de reducere a opt la o sg alegere. ,aca in
actiunea pb valorile $oaca un rol important, fezabilitatea conteaza de asemenea mult in ceea ce priveste calitatea
formularii pe care o adopta decidentul pb. Oferta pe care o autoritate pb o formuleaza in fata cererilor are cateva
caracteristici: da nastere unui serviciu sau unui produs, dupa un timp indelungat. +a leaga simbolic, emotional, politic
consumatorul de o autoritate pb, ce gaseste o solutie. .tilul de formulare: rutiniera analoga creati!a.
6egitimarea este momentul in care decidentul ia decizia. ,etine autoritatea, monopolul alegerii. ,ar
in practica, decidentul ratifica activitatea de selectie sau modifica doar un detaliu. 6u are timp de a reconsidera totul.
Prin votul sau el confera legitimitate unei alegeri si o oficializeaza, ii confera autoritate si un caracter ireversibil. .e
alege o solutie in conformitate cu un criteriu de alegere care face aceasta acceptabila pt terti. <egitimitatea este un
element central intr-un sistem politic, implica autoritate, aprobare, obligatie, sustinere. O modalitate de a masura legit
este de a analiza spri$inul disponibil pt guv si pentru ceea ce face acesta. .pri$inul concentrat dine dinspre atitudinile
favorabile care sunt percepute de cetateni ca indeplinind cererile lor pe masura ce apar. .pri$inul difuz se refera la
bunavointa care-% a$uta pe membrii unei comunitati sa accepte rez care nu le convin.
24. 5numerati care unt probl implementarii unei PP la niv ocietatii
Autonomia dezv sociale vs eforturile de a influenta aceasta dezv.
Complexitatea crescanda a mediului in care traim, care face dificila identificarea condit necesare pt
implementarea cu succes a PP.
Considerabila influenta exercitata de valori, atitudini si comprtam oamenilor si %.
6ici-o politica nu nu este realizata in izolare.
,ificultatea in anticiparea dezv viitoare si posibilitatile limitate de a le pregati dinainte.
Probl simularii politicii.
Probl cauzata de consecintele nedorite ale politicii, care pot discredita implem ei.
2(. 5xplicati modelul de implementare top9do"n
&ceasta pp considera PP ca pe o e%ercitare a autoritatii$ Ea vede determinarea scopurilor autorizate ca
!iind in centrul procesului si e%plica restul procesului org ca urmarire a acestor scopuri" culminand cu
constatarea atingerii acestora$
+xplica rolul participantilor in cadrul actiunii in fct de relatia acestora cu autoritatea. Aceste figuri ale
autoritatii sunt nimiti factori de decizie si sunt cei care aleg obiectivele si modul de atingere a acestora.
Pp traditionala asupra executiei cat si planificarea:
- procesul decizional si cel de executie sunt clar delimitate
- procesul de decizie se afla inaintea celui de executie
- deciziile care se produc in procesul de implem au o naturalete tehnica.
- +xecutantul primeste o sarcina de la decident.
?
- PP este comunicata si incredintata executantului sub forma de interactiuni specifice detaliate, progr de
activitate
- +xecutantul pune in aplicare instructiunile in conformitate cu obiectivele si indicatiile date de factorul de
decizie
Acest model si-a concentrat atentia asupra controlului si executiei, adica asupra subord si superiorilor, asupra
rel dintre adm si grupurile-tinta. 7radul de indeplinire a obiectivelor politicii depinde de modalitatea de implementare.
Primele critici ale modelului considerau ca el poate rareori fi eficace, deoarece nu ia in considerare factorii
care cauzeaza intarzierea, proasta coordonare, incoerenta obiectiv si conflictele.
Anumiti autori considera ca aceasta pp de sus in $os asupra politicii ca fiind distorsionata deoarece reflecta
interesele personale si o intelegere a managerilor si ofera o imagine inadecvata asupra procesului politic ca intreg.
%mplementarea politicilor rareori implica doar superiori si subordonati din aceeasi ierarhie org, cel mai
probabil fiind necesara si cooperarea altor pers cu moduri diferite de a intelege chestiunea polticii si ob acesteia.
2*. 5xplicati modelele alternative de implementare
0odelul bottom9up. .e bazeaza pe situatii concrete in care se gasesc cetatenii pentru a descrie un
proces generat de punere in aplicare care sa fie implementat in special in cazul tarilor cu economie mixta. Porneste de
al toti actorii publici si privati implicati in programele de implementare si analizeaza obiectivele personale si org ale
acestora, strategiile lor si relatiile de contacte pe care le-au construit. Atentia nu tr focalizata asupra unei sg org ci
asupra tuturor actorilor implicati de a caror seriozitate si capacitate depinde succesul sau esecul unui program.
Avanta$ul acestei abordari este faptul ca ea isi indreapta atentia asupra relatiilor oficiale si neoficiale care alc retelele
adm implicate in elaborarea si implementarea politicilor.
0odelul de planificare inainte i inapoi. Aceasta incepe cu o tinta relativ precisa la nivelul inferior
al sistemului si defineste capacitatile si resursele necesare pentru ca acestea sa fie atinse. Capacitatea de rezolvare a
probl nu depinde de controlul ierarhic ci de maximizarea discretiei in punctul in care probl este urgenta. Apoi este vb
de definirea solutiilor org. succesul planificarii inapoi impune o perceptie mai adanca a modului de utilizare a
structurii si procesului in org pt a elabora, specifica si implementa politici. Cei de la nivelul cel mai inalt al elaborarii
politicii fac alegeri in ceea ce priveste instrumentele pt structura de implementare, luand insa in considerare
motivatiile si nevoile celor aflati la nivelul de $os al implementarii.
0odelul de abordare itemica. ,etecteaza efectele de retroactiune pe care le antreneaza continutul
PP. ,etermina punerea in aplicare drept o activitate a sistemului politic. Acest model este o declaratie de preferinte
guv mediatizat de un anumit nr de actori care creeaza un proces circular caracterizat prin relatii reciproce de putere si
de negocieri. Orice participant la procesul de punere in aplicare poate sa intervina asupra oricarei alte parti a
procesului chiar daca i-a trecut randul de actiune. !ocul este dominat de un imperativ legal 'respectul pe care actorii il
acorda legii(, org 'atasamentul actorilor de norme(, consensual.
2,. Cau&ele difunctionalitatilor de implementare a PP
)r mare de participanti la proce. 5iecare are o pp diferita asupra probl.
Diverificarea copurilor. Cu cat o politica depinde mai mult de clarificari si explicatii cu atat
obiectivele initiale nu pot fi atinse.
+mbiguitatea copului initial
>biectivul nu a fot coniderat ca fiind prioritar.
)u au exitat uficiente reure pentru a9l indeplini
+ exitat un conflict cu alti paricipanti importanti
8rupul vi&at de politica a fot greu de implicat
6ucrurile facute nu au avut impactul ateptat
In timp, circumtantele 9au c$imbat i atentia a fot acaparata de alte probl.
2/. Care unt diferentele dintre implementarea unui program au proiect i cea a unei pol
Implementarea politicii ete rareori un proce linear i coerent. Programele si proiectele au
termene bine stabilite, obiective clare iar planurile si actiunile sunt definite pentru a atinge aceste
*@
tinte. ,esi statutele politicilor fixeaza scopuri si obiective, masura in care acestea sunt clar stabilite in
termeni de cauza si efect pot variae, ele fiind vagi, de aceea implementarea polit este impredictibila,
fragmentata.
5fortul de implementare a politicii nu poate fi condu doar de o g org :miniter, departament,
agentie<. Proiectele au un manager de proiect sau un conducator de program. ,ar implement politicii
necesita actiuni ale mai multor ministere, etc.
Implementarea politicii creea&a catigatori i perdanti. Proiectele si progr furnizeaza beneficii
tuturor celor pe care ii afecteaza. Cand se schimba politicile, apar noi grupuri de beneficiari ceea ce
complica implement politicii, cei care pierd se opun schimbarii.
)oile politici nu unt inotite de bugete. %n lipsa bugetelor, programele nu ar putea exista. Politicile
rareori sunt insotite de ceva mai mult decat o promisiune de resurse.
21. 5xplicati ciclul implementarii unei PP in vi&iunea lui Croby
6egitimi&area politicii. Anumite grupuri si org declara acea politica drept necesara si vitala, chiar
daca pp costuri serioase. Acestia ar tr sa posede credibilitate, resurse politice.
Contruirea ba&ei de utinere. #eforma tr promovata. .ustinatorii sunt aceia care vor beneficia de
schimbare intr-o anumita masura. +i pot fi clienti ai serviciului, furnizori, functionari, grupuri de influenta. .copul ei
este nu numai castigarea acceptarii dar si institutionalizarea schimbarii prin identificarea unor noi beneficiari care au
un interes in reforma vizata.
+cumularea reurelor. Acea faza de alocare a resurselor umane, tehnice, materiale si financiare
necesare implementarii reformei. ,eoarece resursele externe nu acopera decat in parte ceea ce e necesar, pentru a
aduna suficiente resurse este necesar sa luam o parte de la vechile politici. Are loc o crestere a competentei in ceea ce
priveste alocarea resurselor. ,ar multe tari sufera si de lipsa capacitatii resurselor umane.
Deignul org au modificarea. .e manifesta rezistenta la schimbari iar sarcinile cerute de reforma
pot fi diferite de cele curente de aceea poate exista o lipsa de capacitate org in a le gestiona. Cand are loc o schimbare
de politica, pot fi afectate atat aran$amentele interne ale org cat si relatiile cu mediul in care actioneaza org. +ste de
preferat sa se creeze noi structuri decat sa se reformeze cele vechi.
0obili&area reurelor i actiunile. %nclude atat planificarea cat si actiunea. Pregatirea de planuri de
actiune concrete, stabilirea tintelor de performanta si a standardelor si apoi conducerea acestor activitati. Tr sa se
inceapa cu un proiect-pilot necesar invatarii. %mportanta acordata motivarii acelora care adopta noi modele si practici
cerute de schimbarea politicii.
0onitori&area progreului i a impactului c$imbarii politicii. ,aca schimbarile de politica au
succes, atunci impactul lor va fi evident prin transformarea comportamentelor, prin beneficii mai mari sau
imbunatatiri ale consumatorilor. ,ar unele rezultate sunt neprevazute si cu impact negativ. +ste importanta
monitorizarea prin indicatori de proces care permite invatarea si corectarea erorilor si pentru determinarea efectelor
politicii.
34. Claificarea intrumentelor adminitrative reali&ate de ! i #ame$
Intrumente voluntare :familia i comunitatea, >)8, piete, informarea<. 7rad mic de implicare a
statului. Org adm pot decide sa nu se implice in rezolvarea unor probl de interes pb deoarece este mai bine realizata de
familie, O67 sau piata.
Intrumente obligatorii :ubventii, impo&ite i taxe<. Pp cel mai mare grad de coercitie si constau
in directionarea actiunilor persoanelor fizice sau $uridice si acorda putere de decizie indivizilor sau org implicate.
Intrumente mixte. #aspandirea de informatii si influentarea pers fizice sau $uridice de catre org
adm, stabilirea unui mecanism al preturilor, impozite, inducand un anumit tip de comportament.
31. >biectivele evaluarii PP
%ntarirea cunoasterii efectelor actiunii pb prin confruntarea rezultatelor unei politici cu obiectivele
initiale
Optimizarea alocarii resurselor fin, mat si umane ale politicii
%mbunatatirea transparentei actiunii pb in fata cetatenilor
**
,iseminarea bunelor practici in cadrul adm si a unei culturi a rezultatelor in scopul imbunatatirii man
programelor si politicilor existente
Cresterea vizibilitatii actiunii pb printr-o abordare transversala
0odificarea politicilor exitente.
32. 7unctiile evaluarii
Intrument al deci&iei pb.
- analiza precisa a resurselor adm studiate cu scopul aprecierii $ustei valori a capacitatii de autofinantare
- propune adaptarea obiectivelor generale la conditiile de mediu
- analiza detaliata a nevoilor colectivitatii
- analiza raspunsurilor furnizate pentru asteptarile exprimate.
Intrument de getiune econ.
- definirea nevoilor unui program pt a permite mandatarului pregatirea unui buget previzional cat mai $ust.
- Controlul ch pb.
Intrument de man.
- punerea in practica a unor delegari de activitate, pe masura ce programul avanseaza
- realizarea unor parteneriate intre diferite pers si org responsabile cu aplicarea sa.
03 de comunicare i de legitimare a actiunii pb.
- evaluarea poate aduce un raspuns la asteptarile cetatenilor, oferindu-le infm importante privind proiectele
care vor fi lansate, rezultatele asteptate si motivele care au stat la baza lor.
03 de formare, de c$imbare a politicilor.
- O evaluare reusita tr sa aiba drept obiectiv final formarea orientata spre imbunatatirea conceperii si man
politicilor, progr pb. +valuarea este un instrument de ameliorare a competentelor si de formare.
33. Diferenta dintre eval PP, control adm, audit, cotrol de getiune i monitori&are
- evaluarea PP nu are nici9o legatura cu control adm de care sunt responsabile organele de inspectie
generala sau Curtea de Conturi. Controlul vizeaza regularitatea, legalitatea actelor initiate de un .P si nu eficacitatea
sau efectele actiunii acestuia. /izeaza functionarea interna a .P nu pe cea externa.
- 5valuarea nu ete inonima nici cu auditul intrucat acesta este mai preocupat de analiza concordantei
contabile si a ortodoxiei financiare. /erifica integritatea conturilor si optimizarea financiara dar nu are in vedere
aspectele tehnice ale misiunii de evaluare. Pot da recomandari doar in domeniul bugetar, pe cand evaluarea adopta
recomandari referitoare la eficacitatea politicilor.
- 5valuarea nu ete control de getiune care analizeaza relatia dintre m$ si realizari, evaluarea analizand
relatia dintre realizarile pb si impactul lor asupra mediului social si natural.
- 5valurea nu ete monitori&are ce reprezinta acel proces prin care creatorii de PP, managerii progr,
finantatorii si grupurile de interes pot urmari daca progr se deruleaza conform progr de implementare stabilit.
Activitatea de evaluare este insa strans corelata cu procesul de monitorizare dar examineaza mai multe aspecte ca
monitorizarea care se limiteaza la a urmari masura in care progresle financiare si fizice inregistrate la un anumit mom
sunt conforme cu planif.
34. -ipuri de evaluare :vi&iunea lui ! i #<
5v adm. +v realizata de org adm, eventual de agentii specializate in ev. PP, dar de cele mai multe ori
este realizata de supraveghetori fin, $uridici sau politici atasati ministerelor, org legislative sau $udecatoresti. /erifica
eficienta utilizarii banului pb in conditiile respectarii principiilor $ustitiei si democratiei.
5v 3udiciara. .e concentreaza pe aspectele legale ale implementarii progr si nu pe bugete, eficienta,
prioritati sau ch. .e realizeaza de curtile $ud si analizeaza posibilele conflicte dintre progr unei guvernari si
prevederile constitutionale.
5v politica. %ncearca sa analizeze succesul sau esecul unei politici, utilitatea ei, in vederea mentinerii
sau modificarii acesteia. Are un caracter unilateral, nesistematic si poate fi intreprinsa de oricine este interesat de
fenomenul politic. 5orme: referendum, alegerile.
*2
3(. Claificarea tipurilor de evaluare
5v a poteriori ete retropectiva. ,upa generarea impactului unei PP, analistul incearca sa
inteleaga ce s-a intamplat si sa elaboreze cunostinte privind realitatea. %dentificarea si masurarea rezultatelor unei PP
constituie nucleul dur al intregii evaluari. /izeaza cuantificarea efectelor unei politici trebuie sa observe datele, sa le
trateze. Aprecierea impactului, eficientei si eficacitatii unei PP se bazeaza pe intelegerea procesului de punere in
practia a unei PP. factori care cuantific efectele: nivelul si natura m$ anga$ateA performanta org insarcinate cu
implementarea politiciiA teoria schimbarii sociale.
5v a priori ete propectiva. +ste utilizata ca un instrument care sa spi$ine luarea de decizii atunci
cand exista mai multe alternative. Tipurile de efecte sunt anuntate in prealabil si evaluatorul se limiteaza la a lua in
considerare numai efectele comparabile retinute. .e acorda prioritate efectelor de tip econ-fin lasand la o parte cele de
de ordin social si politic. .e bazeaza pe calcul economic, cost1beneficii. Trebuie sa includa: luarea in considerare a
experientei dobanditeA contextul socioeconA optiunile strategice, prioritatile retinuteA cuantificarea obiectivelor.
5v intermediara. ,etermina primele rezultate ale politicii. 5urnizeaza infm care pot fi utilizate pt
imbunatatirea programului aflat in derulare. Consta in: a stabili daca prioritatile retinute sunt intotdeauna pertinente in
raport cu evolutia contextuluiA a analiza coerenta dintre nevoi, obiective si rezultate scontate.
3*. Pre&entati criteriile de evaluare foloite la nivelul ?5
#elevanta. 0asura in care ob stabilite si planul de implem propus se adreseaza corect probl identific.
5ficienta. Cat de bine au fost folosite res disponibile pentru a transf activit propuse in rez intentionat.
5ficacitatea. %dentifica daca politica sau proiectul si-au atins obiectivele stabilite in faza de program.
Impactul. +fectul de ansamblu al beneficiilor aduse de o anumita politica sau proiect, asupra unui
numar mai mare de pers decat principalii beneficiari dintr-un anumit sector, regiune.
%utenabilitatea. ,aca exista probabilitatea ca rezultatele pozitive ale politicii sau proiectului sa
contiune si dupa incetarea interventiei si daca impactul pe termen lung al politicii sau proiectului asupra procesului
mai amplu de dezv poate fi mentinut la nivelul de sector sau regiune.
3,. -ipuri de indicatori utili&ati in evaluare
I de re&ultate i de impact. Pun in evidenta volumul produselor si serviciilor furnizate de autoritatile
pb si efectele obt in urma acestora. +x: constr autostrada, ind de rez este nr de "m dati in fol, iar ind de impact este
reducerea nr de accidente.
I de eficacitate. Contin infm asupra gradului in care obiectivele politicii sau ale progr guv au fost
realizate. Tr sa contina infm referitoare la gradul in care se produc efecte neasteptate asupra populatiei, efecte pozitive
sau negative si de calitatea serviciilor prestate in acord cu necesitatile populatiei.
I de activitate. .ubstituie ind de eficacitate deoarece sunt mai usor de calculat 'nr de ore lucrate, nr
de dosare inreg(
I de eficienta. 6ecesari pt a pune in corelatie rez. obt cu volumul de res consumate in acest scop.
3/. 5numerati categoriile de metode i te$nici de evaluare
Tehnici de planificare si structurare a evaluarii
Tehnici de colectare si prezentare a datelor
Tehnici de analiza a infm
Tehnici de realizare a unor $udecati evaluative.
31. Pre&entati o te$nica de evaluare dintr9o categorie de metode i te$nici de evaluare
Tehnici de colectare si prezentare a datelor include anchetele sociale 'asupra populatiei( asupra beneficiarilor
sau asupra factorilor interesati.
*4
Tehnici: interviuri deschise sau semideschise, chestionarul postal sau telefonic, inregistrarea audiovizuala,
discutia de grup, obs participativa. Populatia tr sa fie omogena, investigatorul are o idee precisa despre ceea ce vrea sa
obs.
5tape.
5laborarea c$etionarului. %ntrebarile pot fi nominale, descriptive, normative, cauzale. #eguli:
intrebarile sa nu fie prea lungi, cu enunt ambiguuA fiecare intrebare inchisa trebuie sa trateze doar un punctA
formularea intrebarii sa nu infl raspunsurileA intr propuse sa fie echilibrateA intr mai delicate sa fie plasate la sfarsitul
chestionarului.
5alonarea. ,efinirea precisa a pop ce tr anchetata. Tr adunate infm disponibile despre structura
acestei populatii si trebuie verificat daca populatia este cunoscuta.
Pretetul au pilotul. 5urnizeaza o analiza critica asupra formei si continutului chestionarului.
Converteste intr deschise in intr inchise.
+dm c$etionarului. ,e cel care este anchetat sau de un membru al echipei de evaluare. .e
completeaza prin posta, tel, email 'costul prin posta este mai putin costisitor, decat prin telefon si email dar rata e mai
mare de raspuns in ultimele variante(.
Codificarea datelor. .unt realizate a$ustari, tinand cont de imperfectiunile esantionarii si pentru a
corecta legaturile induse de nonraspunsuri.
Interpretarea i dieminarea re&. Analizarea intelesului rezultatelor unei anchete. /eridicitatea cl
depinde de semnificatia statistica a rez care depind de marimea si profilul respond.
Aceasta ancheta furnizeaza infm structurate, cuantificate sub rezerva ca esantionul sa fie corect selectat.
Tehnicile de prezentare a datelor se refera la tehnicile de prezentare sintetica a infm continute in ansamblul de
date 'analiza factoriala a corespond, clasif ierarhica(.
44. Caracteriticile c$imbarii politice in vi&iunea lui Croby i 2rinc$ercof
%timulii pt c$imbarea politicii vin adeea din ure aflate in afara guv. Acestea pot fi noi lideri
politici care vin la putere in urma unei tranzitii democrat. sau a unor alegeri, grupuri de interese put cu o noua agenda.
Deci&iile de c$imbare au un puternic caracter politic. Apar noi castigatori si noi perdanti si exista
o opozitie, relatiile se schimba, impartirea beneficiilor.
Dei politicienii i grupurile de intere pot avea un rol important in initierea c$imbarii politicii,
cei mai implicati in formularea politicilor de c$imbare unt te$nocratii. Acestia actioneaza sub influenta unor
calcule decizionale si sunt preocupati de gasirea unor solutii tehnice, de rationalizarea consumului de resurse.
#eformatorii unt nou9veniti in cadrul guv i nefamiliari&ati cu mediul implementarii politicii.
6u sunt familiarizati cu structurile adm ale statului, cu pierderea de timp si energie, se bazeaza pe promisiuni.
#eurele neceare pt a conduce c$imbarea fie nu exita, fie nu e afla la locul potrivit.
Bugetele sunt concepute intr-un ciclu annual si nu pot include res necesare pt noi eforturi.
%c$imbarea politicii neceita ca org guv a e adapte&e la acete noi arcini. 6oile politici pp
modificari sau chiar crearea de noi org.
41. 5numerati principiile general valabile pe teritoriul adm9european referitoare la princ PP
- un cadru legal general valabil si coerent pt formularea PP.
- fiecare minister isi formuleaza in mod independent politica in domeniu.
- Caracterul interministerial al formularii PP.
- Constrangeri asupra ministerelor cu scopul de a asigura un proces standard de elaborare a politicilor
- Prioritatea componentelor politicilor nationale
- +vitarea reorganizarilor sau reformelor ce contin schimbari imprevizibile care ar putea afecta sistemul de
elaborare a PP.
- %nternationalizarea politicilor guv induse de aderarea la 9+, globalizare, 6ATO.
42. #olul coniliilor interminiteriale permanente in proceul de elaborare a PP
- solutioneaza probl specifice din domeniile ma$ore pe care le gestioneaza
*)
- asigura coerenta fundamentarii si implementarii polit guv
- asigura comunicarea intermin din domeniul respectiv
- formeaza grupuri de lucru intermin pt solutionarea probl punctuale
- propun constituirea de comisii intermin pt gestionarea unei anumite probl
- coord monitorizarea implem politicilor promovate
- elaboreaza rapoarte periodice
- monitorizeaza activitatea comisiilor intermin si a grupurilor de lucru din subordine.
43. 5xplicati uccint etapele propunerii PP aa cum unt tabilite de !8,,(@244(
identificarea variantelor de PP. .e desfasoara in cadrul institutiei initiatoare a PP, de catre directiile
de specialitate. +a tr sa se realizeze cu consultarea O67, asociatilor profesionale, reprez sectorului privat.
7undamentarea variantelor. #ealizarea de studii si analize care furnizeaza infm cu privire la
oportunitatea rezolv probl, prezentarea variantelor, bugetul estimat pt fiecare varianta, impactul estimat, criterii de
evaluare a variantelor si de alegere a celei mai bune, plan de actiune. .e elaboreaza documentul propunere de PP.
acesta este supus aprobarii conducatorului instituiei, apoi este transmisa ministerelor interesata si se asteapta
propuneri timp de = zile, dupa care se inainteaza .77 care emite un aviz.
0onitori&area i evaluarea. .e urmareste gradul de realizare a obiectivelor PP, in timp. +a trebuie
sa evidentieze: modificarile care au survenit in urma implementarii PP, asupra grupurilor tinta, institutiei, costurile
implementarii, respectarea termenelor. Trebuie sa se elaboreze permanent rapoarte periodice de monitorizare.
44. Pre&entati elementele contitutive ale unei propuneri de PP
Intitutia initiatoare
7ormularea problemei. Posibile efecte ale nonactiunii, nesugerarea solutiei, limitarea la o probl.
Denumirea PP. ,omeniul de actiune ma$or cat si activit guv specifica.
%copul general al re&olv probl. %ndicarea situatiei la sf implem politicii
>biective generale@pecifice. Ob generale precizeaza directii ma$ore de actiune, cele specifice sunt
concrete si masurabile. +le tr sa fie temporal stabilite si nr sa fie limitat
2eneficiarii. Orice individ, comunitate, grup social vizat de implementarea PP. ei tr sa fie identificati
si descrisi dupa mai multe criterii, date statistice.
Aariantele de olutionare. 5iecare tr sa explice clar cum se intentioneaza sa fie rezolvata probl, tr sa
fie caract in fct de eficienta, eficacitate, fezabilitateA tr precizat impactul econ, social si ecologicA beneficii si riscuri pe
termen scurt, lungA bugetul estimat.
Proceul de conultare. Cresterea transparentei procesului decizional si permite acumularea de infm
utile necesare solutionarii. Trebuie sa fie o evidenta a consultarilor, rezultatele lor, institutiile care au fost consultate,
formele de consultare, contributia specifica a fiecareia.
Aarianta de olutionare recomandata e alege. .e enumera motivele care au stat la baza alegerii,
beneficii, riscuri, perioadaA impactul pe plan econ, social, ecologicA grupuri vizateA tipuri de analize, compatib cu
legislatia.
4(. Cau&ele difunctionalitatilor de implementare determinate de birocratie
Interventia a mai multor politici diferite in acelai domeniu. Obiectivele diverselor programe sunt
mai mult sau mai putin bine articulat eintre ele.
%laba motivatie a functionarilor pb.
Caracterul pb al adm. Absenta pietei face dificila utilizarea de criterii obiective. Ob unei PP include
elemente normative sau calitative.
0odalitatile de getiune adm. O serie de regulamente stricte ordoneaza alocarea si ch resurselor fin
si utilizarea res materiale.
)atura te$nologiilor adm. Consta in distribuirea hotararilor factorilor de decizie.
4*. 7ormulele de modificare a PP
*8
7ormula normala de politica pp rea$ustari minore ale politicilor si progr ca rezultat al
invatamintelor trase. 0a$oritatea politicilor puse in practica sunt o continuare a politicilor si
practicilor anterioare.
7ormula ubtantiala transf fundamental PP pe baza formarii sociale si poate fi denumita schimbare
paradigmatica a PP.
4,. 5xplicati rolul i componenta unitatilor de PP
%ntaresc capacitatea de a coordona procesul formularii, implementarii si monitorizarii PP la nivel central si
local pentu a realiza si actualiza periodic masurile ce pot fi identificate in programul guv.
5unctii:
- elaboreaza cadrul legislativ pt a defini un sistem standard de formulare a PP
- dezv mecanisme, proceduri si instrumente pt evaluarea impactului PP
- elabor analize, studii si rapoarte asupra impactului PP la nivel national
- monitorizarea atingerii standardelor pt procesul PP la nivel central.
- Trimite propuneri de PP 9PP din cadrul .77.
- Asigura consultanta departamentelor de specialitate din cadrul ministerelor
5ac parte manageri publici, consilieri de integrare, personal contractual si 5P.
4/. 5xplicati conditiile pt a aigura ucceul implementarii unei PP
- obiectivele politicilor sa fie clare si concise
- legislatia sa includa o teorie cauzala adecvata, care sa identifice principalii factori car infl realizarea ob
- legislatia sa structureze un proces de implementare, a.i. sa se max probabilit ca responsabilii cu executia
sa actioneze conform asteptarilor
- responsabilul cu implementarea sa posede suficienta sustinere politica si capacitate de gestiune pt a-si
indeplini misiunea.
- Aparitia PP in conditii de dificultati socioecon sa nu afecteze obiectivele prioritare ale acestora.
41. 7actorii favori&anti ai aparitiei difunctionalitatilor de implementare
- sursa politicii, nivelul autoritatii unde a fost conceput continutul se gaseste mai departe de executanti
- politica urmand a fi pusa in aplicare nu este suficient de clara si de precisa in formularea progr concrete
destinate indeplinirii ob dorite
- politica declanseaza reactii ostile la nivelul opiniei pb.
- +xecutantii nu considera ca li se ofera stimulente pozitive pt a reusi.
(4. Definiti conceptul de buna guvernare pe ba&a anali&elor in dom PP
Aceasta este definitC ca Dunitatea de mBurB cumulativB 's.n.( prin care viaEa socialC valideazC rezultatul
alegerilor democratice, probeazC realismul programelor Fi capacitatea forEelor politice de a-Fi Gndeplini promisiunile
electorale cu stricta respectare a standardelor democratice, evalueazC succesul mCsurilor ce vizeazC combaterea
insecuritCEii, inechitCEii Fi sCrCciei Fi stabileFte corecEiile necesareH
,acC termenul de guvernare semnificC procesul de luare a deciziilor Fi procesul prin care acestea sunt
implementate, sau, Gn alte cuvinte, modul Gn care puterea este exercitatC de guvern Gn procesul de management al
resurselor sociale Fi economice, termenul de IbunC guvernareI implicC, conform unor definiEii atJt ale 5ondului
0onetar %nternaEional cJt Fi ale Consiliului +conomic Fi .ocial al 6aEiunilor 9nite, > caracteristici ma$ore: este
participatorie, orientatC spre consens, responsabilC, transparentC, receptivC, eficientC, echitabilC Fi incluzivC, se supune
domniei legii. TotodatC paradigma de IbunC guvernare I implicC minimalizarea corupEiei Fi respectul faEC de
drepturilor minoritCEilor. "er a contrario, proasta guvernare va reprezenta neGntrunirea cumulativC a acestor
caracteristici.
*;
Analiza politicilor publice poate sC Gnsemne fie analiza procesului politicilor publice & descriere Fi explicaEie
& sau elaborarea de metode ce vor fi folosite pentru structurarea politicilor aflate Gn desfCFurare & prescriere sau
recomandare
.intagma analiza politicilor pu#lice este extinsC Fi devine dezvoltarea unei consultan'e e%perte pentru a
ajuta la luarea deciziilor (n politici pu#lice, accentul punJndu-se atJt pe caracterul expert al analizei Fi
recomandCrilor cJt Fi pe interesele Fi cerinEele clientului.
+nali&a politicilor publice - situatiile de esec al pietei care fundamenteaza interventiile guvernamentale
'bunuri publice, externalitati, monopol natural, asimetrii informationale(, masuri generice pentru interventiile
guvernamentale 'liberalizarea pietei, utilizarea taxelor si subsidiilor, regularizare, furnizarea produselor prin alte
mecanisme decat cele ale economiei de piata(.
-50C D5 5D+05).
#eali&aEi un referat avFmd ca ubiect o temB de&bBtutB Gn cur.
*=