Criminalitate si delincventa

I.Clarificarea conceptelor de devianta, criminalitate si delincventa

Prin devianta intelegem orice act prin care se incalca norme scrise si nescrise ale unei
organizari sociale sau grup ce satisfac nevoile, aspiratiile si interesele intr-un cadru normativ
social. Prin urmare devianta semnifica nonconformismul deliberat sau nedeliberat al oamenilor
fata de normele si valorile unei organizari sociale formale, dar si a unui grup particular
(informal).
Devianta desemneaza nonconformitatea, incalcarea normelor i regulilor sociale. Aceasta
are o sfera mult mai larga decat criminalitatea, infractionalitatea sau delincventa (denumita si
devianta penala!), deoarece include nu numai incalcarile legii penale, ci toate deviatiile de la
comportamentul socialmente acceptat si dezirabil. In orice societate si "n orice moment al
evolutiei ei e#ista devianta. Dincolo de grupurile infractionale care incalca normativul penal,
e#ista marea masa a populatiei care se abate de la e#igentele conventionale sau morale. $ici un
individ nu se supune si nu se poate supune tuturor e#igentelor normative ale unei societati.
Comportamentul lui in functie de anumite criterii, poate lua forme de devianta sociala sau
de delincventa.
Prin criminalitate intelegem ansamblul manifestarilor antisociale care incalca prevederile
inscrise in norme de drept, atragand dupa sine influenta fortei coercitive a statului. Prin urmare
criminalitatea este considerata ca un act particular de devianta. Criminalitatea cuprinde
manifestarile sociale care se afla atat in interiorul dreptului cat si in e#teriorul dreptului.
Campul semantic (de intelegere) al conceptului de delincventa in literatura de specialitate
se suprapune cu cel de criminalitate.Dupa unii autori si delincventa este un caz particular al
deviantei. %e considera ca un comportament delincvent are urmatoarele caracteristici&
' - are o serie de consecinte negative prin faptul ca pre(udiciaza interesele intregii societati)
* - face obiectul unor interdictii sau constrangeri formulate de legea penala)
+ - prezinta o intentie deliberata, urmarind un scop distructiv)
, - cuprinde fuzionarea intentiei cu actiunea culpabila)
- - fapta este probata (uridic si sanctionata ca atare.
.n act delincvent este evaluat dupa anumite criterii normative si sociale, cum ar fi&
-reactia sociala fata de actul delincvent)
-valoarea sociala lezata prin actul delincvent (care de fapt si genereaza dimensiunea reactiei))
-valoarea obiectului delictului)
-marimea pre(udiciului adus)
-modalitati de comitere (modus operandi))
-mobilurile actului delicvent)
-persoana faptuitorului si calitatea sa)
-participantii la comiterea actului delicvent)
-gradul de vinovatie al faptuitorului)
-gradul de rudenie intre faptuitor si victima.
Prin urmare, sistemul de referinta pentru evaluarea caracteristicilor generale si specifice
ale delictelor este in fapt legislatia penala care se diferentiaza de la un sistem (uridic la altul,
diferente realizate de traditii istorice si culturale, de moralitatea si obiceiurile fiecarei societati.
/
II.0eorii privind cauzele delincventei
Au fost formulate numeroase teorii ale fenomenului si comportamentului
infractional.Plecand de la premisa ca fenomenul si comportamentul infractional au un element
comun si anume factorul psi1ologic, deoarece orice act infractional este rezultatul actiunii umane
rasfrante prin prisma propriei personalitati, aceste teorii pot fi grupate in trei categorii& teorii
psi1o-biologice, psi1o-sociale si psi1o-morale.
a) 0eoriile psi1o-biologice
Din aceasta categorie fac parte 2teoria anormalitatilor biologice! si 2teoria constitutiei
criminale!.
Prima teorie,cea a anormalitatilor biologice, a fost elaborata de medicul militar italian
Cesare 3ombroso, care a intreprins studii de antropologie criminala bazate pe te1nica masurarii
diferitelor parti ale corpului omenesc, avand ca subiecti personal militar si detinuti ai inc1isorilor
din %icilia, elaborand in acest sens lucrarea sa fundamentala 4mul criminal! ('567).8l a
concluzionat e#istenta unui tip criminal individualizat prin anumite stigmate sau semne
particulare,degenerative, care poate fi intalnit la anumite categorii de infractori. Pentru
3ombroso, comportamentul criminal constituie un fenomen natural! care este determinat
ereditar. Criminalii innascuti sunt caracterizati printr-o serie de stigmate fizice, precum&
sinusurile frontale foarte pronuntate, pometii si ma#ilarele voluminoase, orbitele mari si
departate, asimetria fetei si a desc1iderilor nazale, urec1i foarte mari sau foarte mici, frunte
retrasa si ingusta, barbie lunga sau ingusta etc. 8roarea centrala a studiilor initiate de 3ombroso a
constat in faptul ca cei mai multi dintre subiectii sai erau sicilieni, ce reprezentau un tip fizic
distinct. Acestia au comis mai multe crime decat populatia generala, nu datorita tipologiei fizice,
ci datorita faptului ca ei proveneau dintr-un mediu cultural orientat mai mult in directia comiterii
unor acte criminale.
0eoria lombrosian9 cu privire la etiologia crimei nu poate constitui o e#plicatie cu
caracter general valabil. 4mul criminal!, in sensul de universal valabil, nu e#ista .Insusi
3ombroso e#cludea aceasta idee.
:eprezentantul teoriei constitutiei criminale este criminalogul italian ;enigno di 0ullio,
profesor la .niversitatea din :oma, a carui lucrare 0ratat de antropologie criminala! a fost
publicata prima oara "n anul '<,-.
Prin constitutie criminala autorul intelege o stare de predispozitie specifica spre crima, altfel spus
capacitatea care e#ista in anumiti indivizi de a comite acte criminale, in general grave, in urma
unor instigari e#terioare ce raman sub pragul ce opereaza asupra generalitatii oamenilor.
Pentru di 0ullio, studiul crimei nu poate fi e#clusiv biologic ori e#clusiv sociologic, ci
intotdeauna biosociologic. :ezult9 ca personalitatea nu poate fi corect apreciata decat dupa
criterii biopsi1osociologice.Pornind de la aceste premise, autorul incearca sa determine factorii
ce conduc la formarea unei personalitati criminale..n factor important este ereditatea, alaturi de
unele disfunctionalitati cerebrale, 1ormonale, precum si varsta si crizele biologice pe care le
antreneaza.
%e poate afirma, spune autorul, ca predispozi=iile spre crima sunt e#presia unui ansamblu
de conditii organice si psi1ice ereditare, congenitale sau dobandite care, diminuand rezistenta
individuala la instigari criminogene, permite individului, cu mai multa probabilitate, sa devina un
criminal. Di 0ullio nu ignora factorii sociali sau fizici, e#teriori individului, care nu pot avea o
influenta reala decat in masura in care intalnesc o constitutie criminala pree#istenta ori contribuie
la formarea unei astfel de personalitati.
b)0eoriile psi1osociale
Conform acestora,comportamentul infractional este invatat prin interactiunea dintre
persoana si ambianta.infractorul invata te1nici de comitere a infractiunilor. 0endinta unor
persoane de a devia in plan comportamental este relativ generala si constanta, astfel ca acestea se
vor comporta in mod frecvent antisocial daca ele nu sunt formate si sustinute in a evita aceasta
tendinta.
Din aceasta categorie fac parte teoria asocierilor diferentiale!,!teoria anomiei!,!teoria
infractionismului social!.
Prima teorie, a asocierilor diferentiale, apartine sociologului American 8d>in %ut1erland,
prin care isi propune sa descopere mecanismele psi1osociale care genereaza si e#plica
infractionalitatea. %ut1erland a constatat ca e#ista doua tipuri de e#plicatii stiintifice ale
fenomenului criminal& fie in functie de elementele care intra in (oc in momentul in care
infractiunea este comisa, fie in functie de elementele care si-au e#ercitat influenta anterior, mai
ales in viata infractorului. In primul caz, e#plicatia poate fi calificata situationala sau dinamica)
in al doilea caz, istorica sau genetica.Autorul considera ca teoria sa face parte din categoria
e#plicatiilor genetice. 8l fondeaza aceasta e#plicatie pe ipoteza ca un act criminal se produce
atunci cand e#ista o situatie propice, pentru un individ determinat.
8#plicatia actului criminal in viziunea lui %ut1erland presupune urmatoarele coordonate&
a)comportamentul criminal se invata ca oricare alt comportament) b)invatarea comportamentului
infractional are loc printr-un proces comple# de interactiune si comunicare directa cu alte
persoane) c)invatarea are loc mai ales in interiorul unui grup restrans de persoane) d)procesul de
invatare presupune& asimilarea te1nicilor de comitere a infractiunilor, orientarea motivelor, a
tendintelor impulsive, a rationamentelor si atitudinilor care conduc si intretin violenta)
e)orientarea motivelor si a tendintelor impulsive este in functie de interpretarea favorabila sau
defavorabila a dispozitiilor legale) f)un individ devine criminal daca interpretarile defavorabile
respectului legii domina interpretarile favorabile)g)asocierile diferentiale pot varia in privinta
duratei, frecventei, intensitatii)1)formatia criminala prin asociatie nu se dobandeste doar prin
imitatie) i)comportamentul criminal este e#presia unui ansamblu de trebuinte si valori, dar nu se
e#plica prin acestea (1otul fura in general pentru a avea bani, dar tot pentru bani muncesc si
oamenii cinstiti).
0eoria anomiei apartine sociologului american :obert ?erton.Anomia este conceputa de
autor ca o stare sociala de absenta ori de slabire a normei, ceea ce duce la o lipsa de coeziune
intre membrii comunitatii.Pentru a e#plica starea de anomie,autorul recurge la doua concepte& cel
de cultura si cel de organizare sociala. Prin cultura se intelege ansamblul valorilor ce guverneaza
conduita indivizilor in societate si desemneaza scopurile spre care acestia trebuie sa tinda.
4rganizarea sociala reprezinta ansamblul de norme si institutii care reglementeaza accesul la
cultura si indica mi(loacele autorizate pentru atingerea scopurilor.
%tarea de anomie se instaleaza atunci cand e#ista un decala( prea mare intre scopurile
propuse si mi(loacele legitime, accesibile pentru anumite categorii sociale. Astfel, in societate
e#ista un permanent conflict intre posibilitatile formal recunoscute de lege, de realizare de catre
persoana a scopurilor sale materiale si spirituale, pe de o parte si posibilitatile efective reale, de
atingere a acestor scopuri, posibilitati care sunt foarte limitate. Aceste categorii defavorizate
recurg la mi(loace ilegale, la criminalitate, pentru satisfacerea scopurilor propuse de cultura
ambianta.
Intre scopuri si mi(loace se mentine un ec1ilibru atata timp cat persoanele pot obtine
satisfactii, rezultate din atingerea obiectivelor si scopurilor, precum si din utilizarea unor
mi(loace socialmente acceptate. 8l poate fi insa si perturbat, in functie de comportamentul
persoanei fata de rolul ei intr-o situatie data, de reactiile acesteia la presiunile ce le e#ercita
asupra sa grupurile sociale care, la randul lor, sunt supuse intr-o maniera diferita la stimuli
culturali si la frane sociale. 0eoria anomiei, cu toate lacunele pe care le are, este importanta
deoarece evidentiaza unele realitati caracteristice societatii contemporane.
0eoria interactionismului social ii are ca autori pe @.%.;ecAer, B.0annenbauman,
8.3emert si incearca sad ea o noua e#plicatie fenomenului criminal.Conform teoriei, fenomenul
criminalitatii este rezultatul interactiunii dintre doua categorii de factori sociali& activitatea
nonconformista a unor persoane, pe de o parte, si activitatea grupurilor sociale dominante, pe de
alta parte, care reactioneaza, atribuindu-le celor din prima categorie pecetea comportamentului
infractional si totodata, ii stigmatizeaza ca infractori. Ca o consecinta a acestor operatii de
denumire! sau etic1etare!, indivizii in cauza sunt marginalizati, fiind respinsi in e#teriorul
grupului social.Ca urmare a acestei reactii sociale si a stigmatizarii, la persoanele in cauza apare
o contrareactie de natura psi1ica, o rezistenta, care le determina sa-si asume rolul atribuit, cel de
infractori.
c)0eoriile psi1o-morale
In general, teoriile psi1o-morale atribuie criminalitatea conflictelor interne, problemelor
emotionale sau sentimentelor de insecuritate, inadecventa si inferioritate. Comportamentul
criminal si infractionalitatea sunt simptome ale problemelor emotionale fundamentale.
Dintre aceste teorii fac parte teoria analitica! si teoria personalitatii criminale!.
:eprezentantul teoriei analitice este %igmund Breud. Autorul considera ca orice criminal sufera
de o nevoie compulsiva de a fi pedepsit, in vederea usurarii starii de vinovatie datorate
sentimentelor incestuoase inconstiente de tip oedipian din perioada copilariei. Crimele sunt
comise in vederea autopedepsirii si deci, in vederea purificarii de vinovatie.
:eferirile directe la fenomenul criminal nu abunda in opera freudiana deoarece el nu s-a
preocupat in mod nemi(locit de acest subiect. Cateva referiri ce merita a fi semnalate le gasim in
lucrarea 0otem i 0abu!. Analizand cateva tabuuri dintre care unele cu relevanta criminologica
(uciderea, incestul), Breud considera ca transgresarea acestora reprezinta satisfacerea unor
dorinte refulate.
Pe langa varianta se#uala, noua teorie asupra instictelor aduce o noua posibilitate in
e#plicarea crimei si anume varianta morbida, unde 2responsabilitatea! crimei apartine tendintei
umane spre agresiune si distructivitate, e#presii ale instinctului mortii. Breud vede in crima o
e#presie a sentimentului de culpabilitate tipic nevrozelor, adica ramas in stare inconstienta si
anterior faptei. 3a mul=i criminali, indeosebi tineri, poate fi descoperit un puternic sentiment de
culpabilitate anterior si nu consecutiv crimei, sentiment care a constituit mobilul crimei.
0eoria personalitatii criminale apartine criminologului francez Cean Pinatel,acesta dorind
sa creeze un model e#plicativ, capabil sa aduca lamuriri in ceea ce priveste geneza, dar si
dinamica actului criminal.8l considera ca este inutila separarea oamenilor in buni si rai, nu e#ista
o diferenta de natura intre oameni cu privire la actul criminal.4rice om, in anumite circumstante
e#ceptionale, poate deveni delincvent.0otusi, el nu neaga e#istenta unor diferente graduale in
privinta 2pragului delincvential!.
Conform autorului,unii indivizi au nevoie de instigari esterioare intense, iar altii de
instigari le(ere pentru a prezenta reactii delictuale.Pinatel considera ca aceasta diferenta este data
de anumite trasaturi psi1ologice, care alcatuiesc 2nucleul central al personalitatii
criminale!.Componentele acestui nucleu sunt& egocentrismul (tendinta de a raporta totul la sine
insusi), labilitatea (lipsa de prevedere,instabilitate), agresivitatea si indiferenta afectiva.
0oate aceste teorii sunt complementare,ele nu se e#clud reciproc. Biecare teorie surprinde
un anumit aspect al fenomenului infractional.
III.Prezentarea unui articol in legatura cu tema aleasa
0itlu articol& Despre delincventa (uvenila D perspectiva unui psi1olog
%cris de& ?aria E1ioldis, psi1olog in cadrul %erviciului Protectie Copil Delincvent
%ursa& 1ttp&FF>>>.suntparinte.roFcomportament-si-educatieF-*F*G*+
Data publicarii articolului& '+ august *G'G
In acest articol se vorbeste despre factorii care conduc la delincventa (uvenila, masuri de
preventie, cum pot fi recuperati copiii delincventi
Conform doamnei psi1olog, fenomenul de delincventa (uvenila a capatat amploare in
ultimii ani, cu toate eforturile depuse depuse de institutiile implicate, de specialisti si de
comunitate.Aceasta considera ca acest lucru se datoreaza si faptului ca, pana la varsta de ', ani,
copiii nu raspund penal pentru infractiunile savarsite.In lipsa unui interes al familiei, al unui
mediu securizant, acestia nu sunt constienti de ceea ce li se poate intampla si cred ca nu ii
afecteaza cu nimic daca recidiveaza.0otusi, lucrurile nu stau asa, deoarece odata cu savarsirea
infractiunii, delincventilor (uvenili li se intocmeste un dosar si, continuand sa recidiveze, faptele
savarsite se adauga la acel dosar, urmand ca dupa ', ani sa raspunda pentru ele in fata instantei.
In cadrul %erviciului Protectie Copil Delincvent din cadrul Directiei de Asistenta %ociala
si Protectia Copilului sector ', numarul de copii audiati pe anul *G'G (audiere inseamna ca acel
copil a savarsit o fapta penala si este prins de politie in urma unei sesizari, sau in flagrant si
interogat cuprivire la faptele sale)copilul are dreptul ca aceste audieri sa decurga in prezenta unui
reprezentant din familie, sau in cazul in care acest lucru este imposibil, al unui reprezentant al
%erviciului Protectie Copil Delincvent, pentru ca audierea sa se desfasoare in acord cu interesele
superioare ale copilului) a crescut comparativ cu *GG<.
In articol se vorbeste si despre metodele utilizate pentru a mobiliza comunitatea si a o
implica in programele de prevenire puse la cale de catre institutia in cadrul careia profeseaza
doamna psi1olog.Cel mai recent program de prevenire se numeste 2Impreuna pentru viitor! si se
desfasoara in scolile generale din sectorul ', ;ucuresti. ?obilizarea comunitatii in prevenirea
delincventei este esentiala si trebuie sa vizeze implementarea unor programe eficiente care se
adreseaza factorilor de risc din viata copilului si adolescentului ce pot determina in viitor aparitia
unor comportamente delincvente, dar si factorilor personali si institutionali ce pot contribui la
dezvoltarea sanatoasa a copiilor.
Delincventa (uvenila se manifesta atat in familiile cu statut socio-economic mai ridicat,
cat si in cele cu statut socio-economic scazut, deoarece aceiasi factori de risc actioneaza,
indiferent de statutul socio-economic.Bactorii de risc sunt cei ce apartin copilului (probleme de
sanatate mintala, consum de droguri, agresivitate, performante scolare scazute, imaturitate
morala si emotionala, impulsivitate), factori ce apartin familiei (lipsa supraveg1erii, practici
disciplinare irationale si ineficiente, conflicte, atitudini permisive din partea parintilor referitoare
la droguri), factori ce apartin scolii (absenteism, esec scolar in clasele primare), factori ce apartin
grupului de egali (asocierea cu alti delincventi) si factori de risc ce apartin comunitatii (norme
comunitare permisive si favorabile consumului de drog si violentei, cartiere sarace cu o rata
ridicata a scoma(ului etc.).Autoarea considera ca familia are cel mai important rol pentru cursul
vietii copilului, deoarece lipsa comunicarii, a atentiei, a dragostei, a supraveg1erii, prezenta
conflictelor, a actelor de violenta, a abuzurilor, a conduitelor ambivalente din partea parintilor in
relatie cu copiii duc la traume emotionale, acte antisociale, comportamente antisociale.
In cazurile de delincventa (uvenila, se ofera servicii gratuite de consiliere si psi1oterapie
pentru copii,dar este necesar sa se lucreze si cu familia copilului, deoarece rezultatele sunt mai
bune..n rol foarte important in recuperarea copiilor delincventi il are familia sau persoanele de
referinta, care se implica si vin in intampinarea nevoilor copiilor.?ediul in care se intorc acestia
trebuie sa le ofere siguranta, caldura emotionala, posibilitati de dezvoltare si crestere emotionala.
Parintii ai caror copii au realizat un act delincvent sunt sfatuiti sa caute spri(in la persoane
avizate, la specialistii care ii pot a(uta sa iasa din astfel de situatii oferindu-le o mai buna
intelegere asupra celor intamplate, a(utandu-i sa isi optimizeze atat relatiile dintre ei cat si
propria viata.
IH.%tatistici referitoare la delincventa (uvenila in :omania
In ultimii ani, in :omania, delincventa (uvenila a cunoscut o evolu=ie simetrica cu cea a
criminalitatii adultilor, iar astfel, in perioada *GGG-*GG6, tendinta a fost descendenta, respectiv de
la *-.,6G de infractiuni comise de minori in anul *GGG, la '7.,'6 in anul *GG6, conform
informa=iilor IPP (Institutul de Politici Publice).
Din datele statistice inregistrate pe primele noua luni ale anului *GG5, numarul minorilor
cercetati pentru comiterea de infractiuni a avut o tendinta descendenta cu ',I, fata de aceeasi
perioada a lui *GG6. Astfel, de la '7.'*5 de minori, dintre care peste 'G.GGG din mediul urban si
aproape 7GGG din mediul rural, statistica IPP arata o scadere la '+.6<+ in primele noua luni din
*GG6, respectiv peste 5-GG in urban si -GGG in rural.
Conform aceluiasi document, minorii fara ocupatie ocupau o pondere de -G---I in
comiterea infractiunilor, insa, in acelasi timp s-a observat o tendinta de crestere a ponderii
elevilor, respectiv de la ,,,6I in *GGG, la -6,'I in *GG6.
Dintre infractiunile comise de minori, poderea cea mai mare o au tal1ariile, adica peste
6GI. Apoi, un alt gen de infractiune pe care minorii o comit frecvent este violul, care a cunoscut
o crestere pana in *GG7 si apoi o scadere in *GG6. :eferitor la infractiunile de omor, loviri
cauzatoare de moarte si tentativa de omor, aceste tipuri de infractiuni nu au cunoscut o evolutie
spectaculoasa, deoarece ponderea era de numai -I din totalul infractiunilor de acest gen.
In ceea ce priveste infractiunea de vatamare corporala, ea a cunoscut o crestere continua
in perioada *GGG-*GG7, ca apoi sa scada in *GG6. In cazul vatamarii corporale grave savarsite de
minori, nivelul este constant, respectiv -G-7G de infractiuni pe an.
H.0raducerea unui articol avand drept subiect delincventa (uvenila
0itlu articol& Causes and conditions for t1e formation of deliJuent tra(ectories D t1e media
%ursa& Korld Lout1 report, *GG+, c1apter 6&Cuvenile delinJuencL
%ursa >eb& 1ttp&FF>>>.un.orgFesaFsocdevFunLinFdocumentsFc1G6.pdf
Cauzele si conditiile ce duc la traiectoria delincventa - ?ass-media
Intensitatea si severitatea delictelor (uvenile sunt determinate, in general, de factorii
sociali, economici si culturali ce predomina intr-o tara.%-a dovedit o crestere universale a
delincventei (uvenile in acelasi timp cu declinul economic, in special in cartierele sarace ale
oraselor mari.In multe cazuri, copiii strazilor a(ung mai tarziu tineri delincventi, care de(a au
intalnit violenta in mediul lor social imediat fie ca martor, fie ca victima a actelor violente.
0eleviziunea si filmele au popularizat cultul eroilor!, care promoveaza dreptatea prin
intermediul eliminarii fizice a inamicilor.?ulti cercetatori au a(uns la concluzia ca tinerii care
urmaresc violenta tind sa se comporte mai agresiv, in mod particular atunci cand sunt
provocati.Acest lucru este caracteristic, in primul rand, baietilor de 5-'* ani, care sunt mai
vulnerabili la aceste influente.?ass-media conduce individul catre violenta in + feluri.In primul
rand, filmele care contin acte de violenta incita spectatorii si energia agresiva poate fi transferata
in viata de zi cu zi, impingandu-l pe individ sa se implice in activitati fizice pe strazi.Aceasta
influenta este temporara si poate dura de la cateva ore la cateva zile.In al doilea rand,
televiziunea poate portretiza violenta obisnuita zilnica comisa de parinti sau egali (impunerea
unor penalitati pentru esecul scolar sau pentru incalcarea unor reguli).8ste imposibil sa gasesti
programe 0H care sa nu arate asemenea modele de violenta deoarece aprobarea acestor
programe de spectatori le asigura perpetuarea.Ca rezultat, copiii sunt continuu e#pusi la uzul
violentei in anumite situatii- si numarul de acte violente la televizor se pare ca este in crestere.In
al treilea rand, violenta descrisa de mass-media nu este reala si are o calitate surrealistica& ranile
sangereaza mai putin si adevarata durere si agonie, rezultate din actiunile violente sunt aratate
foarte rar, astfel consecintele comportamentului violent de multe ori par negli(abile.In timp,
televiziunea cauzeaza o sc1imbare in sistemul uman al valorilor si in mod indirect ii influenteaza
pe copii sa priveasca violenta ca pe o modalitate cura(oasa si de dorit pentru a restabili
dreptatea.Asociatia Americana de Psi1ologie a trecut in revista dovezile si a concluzionat ca
violenta promovata de televiziune este cauza a apro#imativ 'GI a comportamentelor agresive la
copii.
HI.Programe de prevenire a delincventei (uvenile din :omania
Prevenirea si combaterea delincventei (uvenile presupune cercetarea stiintifica a
fenomenului, perfectionarea cadrului legal de sanctionare a comportamentului deviant al
minorilor si elaborarea unui sistem unitar si coerent de prevenire a acestuia.
Cercetarea stiintifica a infractionalitatii in randul minorilor implica studii comple#e,
interdisciplinare, care sa abordeze etiologia comportamentului infractional la nivel individual, de
grup si la nivel social, global. 0rebuie avuti in vedere factorii de control social, asistenta sociala
si educativi care concura la activitatea profilactica si la ocrotirea minorilor aflati in situatia de a
savarsi acte infractionale. In functie de comple#itatea factorilor care genereaza comportamentul
infractional al minorilor trebuie formulate si orientate masurile de prevenire.
Prevenirea eficienta a delincventei (uvenile poate fi realizata numai printr-o interventie
educativ-coercitiva a unor institutii specializate, e#ercitata printr-un control social strict, iar in
cazuri de e#ceptie, in institutii inc1ise, anume create, profilate pe un sistem corespunzator de
scolarizare, de pregatire profesionala si de redresare morala, pe o durata care sa poata fi
individualizata de instantele (udecatoresti in functie de gravitatea faptei savarsite si de
particularitatile individuale ale minorului.
Prevenirea delincventei (uvenile reclama necesitatea elaborarii unei strategii noi si
unitare, cu actiuni concertate din partea tuturor institutiilor, organismelor si organizatiilor care
pot contribui la reducerea fenomenului infractional, avandu-se in vedere&
M infiintarea unor organisme nationale si locale, care sa contribuie la cunoasterea e#acta a
situatiilor familiilor cu multi copii, indeosebi a celor cu greutati materiale si insuficient
consolidate moral)
M cunoasterea familiilor care isi negli(eaza indatoririle fata de copii, ii abandoneaza, maltrateaza
sau ii e#pun unor riscuri sociale)
M avandu-se in vedere deficitul de e#perienta pedagogica e#istent in prezent in interiorul unei
familii, indeosebi a celor recent constituite, institutiile specializate vor trebui sa elaboreze
impreuna cu alti factori educativi, actiuni menite sa deprinda parintii in legatura cu indatoririle ce
le revin in domeniul ingri(irii si educarii copiilor, relatiile care trebuie sa caracterizeze o familie,
perioadele critice din viata copiilor, metodele care trebuie folosite pentru depasirea momentelor
dificile etc.)
M cunoasterea riguroasa, pe fiecare localitate si unitate teritoriala a minorilor care prezinta
tulburari de comportament, tendinte de inadaptabilitate, astfel incat sa se poata lua masurile care
se impun (medicale, educative etc.))
M cunoasterea pe baza de analiza a starii infractionale in randul minorilor si elaborarea unor
strategii de diminuare a acesteia)
M instituirea unui sistem de pregatire a unor specialisti in probleme de prevenire si combatere a
delincventei (uvenile)
M asigurarea necesarului de institutii special amena(ate pentru ocrotirea minorilor, care din
diverse motive nu au nici un fel de camin, traind in strada)
M organizarea de catre autoritatile publice locale a unor actiuni de cuprindere in procesul de
invatamant a copiilor care provin din familii de romi.
In prezent, mai mult ca oricand, institutiile de invatamant trebuie sa coopereze intr-o mai mare
masura cu familia, organizatiile comunitare si toti factorii implicati in sistemul educativ al
societatii. Invatamantul trebuie sa raspunda unitatilor socioprofesionale actuale si de perspectiva,
astfel incat toti tinerii sa aiba posibilitatea de a se incadra in munca.
:ecomandarile Politiei :omane pentru parinti, pentru a-si tine copiii cat mai departe de
un comportament deviant&
comunicati cu copilul dumneavoastra, acesta trebuie inteles, iar personalitatea lui
respectata)
fiti fermi cu copilul, dar nu agresivi, violenta nu rezolva problemele ci, mai degraba, le
amplifica)
interesati-va permanent de situatia scolara a copilului dvs.)
incercati sa-i cunoasteti si sa va apropiati de prietenii copiilor dvs. si de familiile lor)
asigurati in familie un climat afectiv, de buna intelegere)
distribuiti copiilor sarcini clare in desfasurarea vietii de familie care sa le dezvolte simtul
responsabilitatii si al utilitatii, fara a e#agera insa)
atunci cand observati o sc1imbare negativa in comportamentul copilului dvs., motivati-l
pentru rezolvarea in comun a problemei cu care se confrunta)
alegeti comunicarea& lipsa dialogului creeaza bariere greu de trecut in rela=ia copil-
parinti)
cand situatia pare a scapa de sub control, adresati-va celor care va pot fi de a(utor
(profesori, politie, organizatii neguvernamentale, asociatii de tineret), care va pot sfatui si
spri(ini in rezolvarea problemelor.
Cateva programe de prevenire a delincventei (uvenile in :omania&
'.In 0imis, in saptamana +-'G septembrie *G'G, s-a desfasurat un program de prevenire a
delincventei (uvenile si a victimizarii minorilor, la care au participat +G de elevi din invatamantul
preuniversitar, precum si '- minori de la Centrul de :eeducare ;uzias.%-a urmarit identificarea
factorilor care au dus la savarsirea faptelor penale, cat si gasirea unor solutii pentru evitarea
acestui tip de comportament.Prin acest program, s-a dorit si sensibilizarea opiniei publice asupra
problemelor sociale cu care se confrunta minorii delincventi, deoarece comiterea unor asemenea
fapte nu are numai consecinte penale, ci si urmari socio-afective, deseori foarte dure pentru
minori.
*.3a Iasi, in decembrie *G'G, Erupul %colar Constantin ;rancusi! impreuna cu Penitenciarul
Iasi, au demarat proiectul Prevenirea delincventei (uvenile!, aflat de(a la a-III-a editie. 2Acest
proiect presupune desfasurarea anuala a sase activitati specifice si urmareste constientizarea
elevilor in legatura cu riscurile la care se supun prin abandonarea programului de cursuri
in favoarea strazii, a barurilor, a salilor de jocuri, atentionarea acestora in ceea ce priveste
consumul de alcool, droguri, traficul de fiinte umane, precizeaza prof. ?onica 0rupina ,
director al Erupului %colar 2Constantin ;rancusi!.
+.In iunie *G'G, la ;acau, a inceput Programul ?A0:A D 2Prevenirea si combaterea
delincventei juvenile si a violentei in mediul scolar, coordonat si finantat de ?inisterul
Afacerilor 8#terne al 4landei, in parteneriat cu ?inisterul 8ducatiei din :omania. Proiectul are
ca punct de plecare colaborarea mai stransa intre autoritati ale politiei si institutii educationale, in
vederea elaborarii si adoptarii fara intarziere a unei serii de norme si principii directoare minime
in domeniul prevenirii violentei in scoala. Astfel, este absolut necesara asigurarea unui climat
mai sigur in mediul scolar si in zonele adiacente acestuia. 0rebuie creat un suport de calitate in
interiorul si in afara scolii pentru prevenirea actelor de violenta. 0ema proiectului acopera multe
sfere de activitate, printre care se enumer9 (ustitia, asistenta medicala si protectia copilului.
,.3a Arad, in noiembrie *G'G, a fost pus in aplicare de catre reprezentantii Inspectoratului %colar
Cudetean, Centrul de Prevenire, 8valuare i Consiliere Antidrog i Penitenciarul Arad si Politie
un proiect de prevenire, intitulat 8ducatie prin puterea e#empluluiN!,care are ca scop informarea
si sensibilizarea elevilor din unitatile de invatamant din municipiul Arad cu privire la
consecintele savarsirii unor fapte penale prin directa implicare a persoanelor private de libertate.
In *, noiembrie *G'G, 'G elevi ai Erupului %colar Iuliu ?aniu! din Arad au a(uns in penitenciar
si au discutat cu detinutii, afland astfel infractiunile comise de acestia, pedepsele primite, cauzele
care i-au determinat sa incalce legea, regretele pe care le au, ce inseamna viata in penitenciar si
lipsa de libertate, primind totodat9 si sfaturi menite sa ii fereasc9 pe tineri de antura(e negative si
sa ii apropie mai mult de scoala si sport.Activitatile de acest gen vor continua, urmand ca
saptamanal elevii liceelor aradene sa aiba parte de aceeasi e#perienta.
-. 4 activitate de prevenire a delincventei in mediul scolar a fost desfasurata in data de ',
octombrie *G'G, de catre politistii Compartimentului de Analiza si Prevenire a Criminalitatii, din
cadrul Inspectoratului de Politie Cudetean Constanta, in colaborare cu reprezentanti din cadrul
Centrului de Prevenire, 8valuare si Consiliere Antridog Constanta si cei ai Agentiei $ationale
Impotriva 0raficului de Persoane D Centrul :egional Constanta, la Erupul %colar Cooperatist
Constanta.
Pe parcursul derularii actiunii, politistii constanteni au informat elevii cu privire la
raspunderea penala a minorilor, masurile educative, pedepsele ce se aplica in cazul implicarii
acestora in fapte antisociale, precum si principalele infractiuni ce alcatuiesc sfera delincventei
(uvenile, respectiv furtul si tal1aria.
0otodata elevii au fost implicati in punerea in scena a unui (oc de rol, pe tema violentei in
scoala, ocazie cu care acestia au identificat cauzele conflictului, consecintele acestuia asupra
agresorului si victimei si solutiile pentru rezolvarea amiabila a problemei.
Avand in vedere faptul ca au fost purtate discutii interactive cu tinerii, acestia au reusit sa
stabileasca modelele pozitive de comportament, ce ar trebui adoptate pentru prevenirea unor
situatii neplacute.
:eprezentantii Agentiei $ationale Impotriva 0raficului de Persoane D Centrul :egional
Constanta le-au prezentat elevilor riscurile asociate fenomenului traficului de persoane si un film
cu tematica 20raficul de fiinte umane! , iar cei din cadrul Centrului de Prevenire 8valuare si
Consiliere Antidrog Constanta au informat tinerii referitor la prevenirea consumului de droguri, a
substantelor denumite generic 2etnobotanice!, a consecintelor la care se e#pun si serviciile pe
care le ofera.
4 activitate similara s-a desfasurat si in ziua urmatoare la Erupul %colar de Industrie
Alimentara, situat pe ;ulevardul Aurel Hlaicu din Constanta.
HII.?anifestari institutionale (simpozioane, conferinte, congrese) avand ca tema centrala
delincventa (uvenila
'. In '5 D *G noiembrie *G'G a avut loc la Clu( conferin=a Delincven=a Cuvenila!,
eveniment organizat de 83%A (01e 8uropean 3a> %tudentsO Association) Clu( $apoca "n
parteneriat cu Prison Bello>s1ip :omPnia, Centru pentru Copii e#pui infrac=ionalit9=ii. Qn
primele dou9 zile au fost '5 prezent9ri ale specialitilor& Inspectoratul Cude=ean de Poli=ie Clu(,
Bacultatea de Drept, Penitenciarul E1erla, Parc1etul de pe lPnga Qnalta Curte de Casa=ie i
Custi=ie, ;aroul Clu(, Institutul de ?edicin9 3egal9 Clu(, Clinica de Psi1iatrie Infantil9 Clu(-
$apoca, Cudec9toria Clu(-$apoca, %erviciu de Proba=iune, Direc=ia pentru asisten=a social9 i
protec=ie a copilului, Inspectoratul Cude=ean Rcolar, Prison Bello>s1ip. %-a dicutat din foarte
multe puncte de vedere i to=i au a(uns la concluzia ca lipsa unui sistem penal pentru minori
"mpiedica o (usti=ie corect9, pentru c9 nu e#ist9 "n niciun domeniu specialist pentru minori
((udec9tori, procurori, poli=iti), pentru c9 se aplic9 aceleai reguli ca la adult iar cele aa zise
norme care vizeaz9 minorii nu pot fi cu adev9rat aplicate pentru c9 nu e#ist9 profesioniti "n
domeniu, spa=ii speciale i mai ales un cadru legislativ compact.
In data de *G noiembrie, membrii 83%A, impreuna cu participantii la sesiunea de
conferinte, au facut o vizita la Centrul de zi pentru copiii cu probleme comportamentale si la
centrul Prison Bello>s1ip :omania!.
.n alt punct din agenda conferintelor va fi si e#pozitia cu vanzare a desenelor realizate
de copiii din penitenciare .Copiii trebuie sa se simta acceptati, iar societatea este datoare sa ii
valorizeze si sa le gaseasca partile pozitive!, a afirmat reprezentantul 83%A.
2. .niversitatea SAndrei %agunaS, cu spri(inul Autoritatii $ationale pentru Cercetare
%tiintifica, a organizat in perioada *< - +G octombrie *G'G a doua editie a Conferintei na=ionale
cu participare interna=ionala SDevianta si delincventa (uvenila - aspecte psi1o-individuale,
medico-sociale si (uridice in conte#tul actualS.
Conferinta si-a propus sa sintetizeze principalele tendinte ale fenomenului de devianta si
delincventa (uvenila din tara noastra, sa identifice factorii i sursele de risc in populatie, sa
evidentieze progresele inregistrate si caile cele mai facile de combatere a fenomenului si sa ofere
cadrul adecvat de intalnire si colaborare pentru specialistii din domeniile specifice& psi1ologic,
(uridic, pedagogic, asistential, medical etc. 3ucrarile conferintei au fost desc1ise de prof. univ.
dr. :odica %tanoiu - presedinta %ocietatii :omane de Criminologie si Criminalistica, e#-ministru
al Custitiei. De asemenea, la conferinta au participat cadre didactice si cercetatori din strain9tate
(Academia de Politie din :epublica ?oldova, Harna Bree .niversitL din ;ulgaria, %aAarLa
.niversitL i Taraburun .niversitL din 0urcia) si din tara (.niversitatea ;ucuresti, .?B
;ucuresti, .niversitatea SDimitrie CantemirS, .niversitatea 8cologica, .niversitatea din
Craiova, .?B Craiova, .niversitatea SPetre AndreiS din Iasi, .?B Iasi), doctoranzi si
masteranzi in domeniul deviantei (uvenile din centrele universitare din tara, precum si studenti de
la specializarile de drept si psi1ologie si practicieni in domeniu, reprezentanti la nivel central si
local ai institutiilor specializate din domeniu& Institutul de Psi1ologie al Academiei :omane,
Institutul de %ociologie al Academiei :omane, Institutul $ational de Criminologie, Directia
pentru Protectia Copilului si Agentia $ationala Antidrog.
+. In perioada '--'7 octombrie *GG< s-a desfasurat conferinta& 20endinte actuale in (ustitia
pentru copil si familie!, organizata de Bundatia %c1e1erazade in parteneriat cu Autoritatea
$ationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, ?inisterul Custitiei si 3ibertatilor Cetatenesti,
?inisterul Administratiei si Internelor, Consiliul %uperior al ?agistraturii si Parc1etul de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Custitie. Proiectul este finantat de Ambasada :egatului 0arilor de
Cos la ;ucuresti. Conferinta face parte din seria de evenimente organizate cu prile(ul implinirii a
'-G de ani de la infiintarea Bacultatii de Drept a .niversitatii din ;ucuresti si beneficiaza de
spri(inul ;iroului de Informare al Consiliului 8uropei la ;ucuresti si al ;iroului de avocatura
Kolf 01eiss.
3a aceasta conferinta au participat '-G de profesionisti implicati in realizarea (ustitiei
pentru minori si familie ((udecatori, procurori, politisti, avocati, consilieri (uridici si asistenti
sociali) din ;ucuresti si din (udetele limitrofe& Eiurgiu, Calarasi, Ialomita, Ilfov, 0eleorman. In
cele doua zile ale conferintei au luat cuvantul e#perti internationali de la Curtea 8uropeana a
Drepturilor 4mului, din tari precum 4landa, ;elgia, Irlanda, Austria si e#perti romani.
Inceputul primei zile a fost marcat de cuvantul de desc1idere adresat de catre oficialii institutiilor
guvernamentale si de catre reprezentantii Bundatiei %c1e1erezade, Bacultatii de Drept si
Ambasadei :egatului 0arilor de Cos la ;ucuresti.
A fost subliniata necesitatea infiintarii 0ribunalelor pentru Copii si Bamilie si
specializarea magistratilor in cauzele cu minori, precum si introducerea institutiei avocatului
copiilor.
.n loc deosebit revine, in cadrul preocuparilor actuale noilor coduri& civil si penal, in
perspectiva aplicarii lor. In acest sens, s-a mentionat printre altele, noua orientare a Codului
penal catre garantarea drepturilor procesuale ale minorilor conform dispozitiilor art. 7 al
Conventiei privind Drepturile Copilului, prin crearea unor proceduri specifice, orientate
preponderent pe pedepse neprivative de libertate.
8ste necesara adaptarea legislatiei romane privind e#ecutarea pedepselor dispuse de
organele (udiciare in cursul procesului penal (legea *6-F*GG7) la specificul (ustitiei (uvenile
europene, in asa fel incat sa cuprinda masuri specifice referitoare la conditiile e#ecutarii
pedepselor de catre delincventii minori. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea nationala a
Penitenciarelor la nivelul anului *GG5 un numar de ''6 minori e#ecutau pedepsele in inc1isori
pentru adulti, o astfel de e#ecutare putand genera stari de intimidare, sentimente de culpabilitate
si teroare care dauneaza scopului masurii in sine si aduc atingeri serioase integritatii minorilor
delincventi.
In ceea ce priveste noul Cod Civil, acesta statueaza locul copilului in relatiile de familie,
copilul fiind partener al parintilor sai, si totodata subiect activ de drepturi si obligatii corelative.
Cu privire la fenomenul delincventei (uvenile, s-a mentionat accentul pe care politia il pune pe
dezvoltarea de parteneriate si de programe de prevenire si combatere a delincventei (uvenile.
A fost relevata importanta principiilor si standardelor c1eie prezente in (urisprudenta C8D4 in
materia cazurilor privind copii aflati in ingri(ire in cadrul familial sau in afara acestuia. Potrivit
acestor principii, plasarea copilului in ingri(ire ar trebui, in mod normal, sa fie o masura
temporara, pusa in aplicare intr-un mod care sa faciliteze contactul cu familia si care sa asigure o
verificare periodica a situatiei copilului si a familiei, astfel incat sa se permita reunirea acestora
cand va fi in interesul superior al copilului!(8laine 4UCallag1an).
.na dintre cele mai importante dificultati in implementarea masurilor de protectie
speciala este reprezentata de un numarul mic de specialisti care lucreaza in domeniul protectiei
copilului& (udecatori, procurori, asistenti sociali, psi1ologi.
Prezentarea dnei. ;eate ?astsc1ig a surprins reflectarea :egulilor de la ;ei(ing in dreptul penal
austriac. In cazul delincventilor minori, privarea de libertate ar trebui sa fie o masura ultima
ratio!, atat in faza de anc1eta cat si in cea a e#ecutarii pedepsei. ?asura arestarii minorului ar
trebui sa fie luata numai in baza unor motive pertinente si suficiente, tinandu-se cont de varsta sa
si, evident, pe o durata de timp mult mai scurta.
Prin e#punerea dnei. Caroline Border am putut beneficia de perspectiva olandeza in
materia mentinerii relatiilor personale. 8#punerea a surprins numeroase elemente de
(urisprudenta olandeza si cea a C8D4, creand repere informationale valoroase pentru
profesionisti.
Dna Paule Eoldfisc1er a relevat o serie de aspecte practice privind prevenirea traficului
de copii, cu focalizare pe (urisprudenta vizand aplicarea Conventiei de la @aga asupra aspectelor
civile ale rapirii internationale de copii. Informatiile prezentate vor fi foarte utile in analiza si
solutionarea unor cazuri similare.
8venimentul a facilitat sc1imbul de e#perienta si a constituit pentru toti participantii, un
bun prile( de aprofundare a cunostintelor specifice in domeniu si de valorificare a informatiilor
prezentate de catre e#perti nationali si europeni. .n element relevant ramane stabilirea relatiilor
de colaborare si a mecanismelor operationale intre partile implicate in procesul de respectare a
drepturilor copilului.
HIII.Prezentarea unei carti
0itlu carte& Psi1ologie (udiciara!
Autori& $icolae ?itrofan, Hoicu Vdreng1ea, 0udorel ;utoi
8ditura si anul aparitiei& Casa de editura si presa %ansa!-%.:.3., ;ucuresti, '<<,

C.P:I$%
Capitolul '. 4biectul psi1ologiei (udiciare ($icolae ?itrofan, 0udorel ;utoi)..............................-
'.'. Ce este psi1ologia (udiciaraW...................................................................................-
'.*. :aporturi interdisciplinare.......................................................................................5
'.*.'. :elatiile psi1ologiei (udiciare cu psi1ologia generala si cu psi1ologia
sociala..........................................................................................................<
'.*.*. :elatiile psi1ologiei (udiciare cu alte ramuri ale psi1ologiei.....................'G
'.*.+. :elatiile psi1ologiei (udiciare cu diferite ramuri ale stiintelor (uridice.....''
'.+. Aspecte etice si deontologice pe care le ridica prezenta psi1ologieiin sistemul
(udiciar ($icolae ?itrofan)..........................................................................................'*
'.,. %curt istoric (0udorel ;utoi)..................................................................................'+
'.,.'. Analiza asupra evolutiei scolii romanesti de psi1ologie (udiciara.............'+
'.,.*. %tadiul psi1ologiei (udiciare in plan mondial............................................'-
Capitolul *. Analiza psi1ologica a actului infractional..................................................................*'
*.'. Diverse perspective privind etiologia actului infractional ($icolae
?itrofan)...............................................................................................................*'
*.'.'. 0eorii predominant nepsi1ologice.............................................................*'
*.'.*. 0eorii predominant psi1ologice.................................................................+'
*.'.+. 4 noua directie de analiza a actului infractional.......................................,G
*.*. Personalitate-1abitaclu con(unctural-act infractional (Hoicu Vreng1ea, 0udorel
;utoi).....................................................................................................................,6
*.*.'. Conceptul de personalitate in psi1ologia (udiciara....................................,6
*.*.*. Componentele personalitatii......................................................................-'
*.*.+. 0rasaturile personalitatii............................................................................-*
*.*.,. 0ipuri de personalitate...............................................................................-+
*.*.-. Personalitatea infractorului recidivist........................................................--
*.+. 0ipologia si caracterizarea infractorilor ($icolae ?itrofan).................................-6
Capitolul +. Hictima si victimologia ($icolae ?itrofan)..............................................................7<
+.'. :olul victimei in comiterea infractiunii.................................................................7<
+.*. Aspecte privind tipologia in victimologie..............................................................6'
+.+. Diferite categorii de victime& particularitati specifice...........................................65
+.+.'. Hictimizarea femeii...................................................................................65
+.+.*. Hictimizarea copilului................................................................................5,
+.+.+. Hictimizarea persoanelor in varsta.............................................................<G
+.+.,. Autovictimizarea........................................................................................<+
+.,. Cunoasterea psi1ologiei victimei D sursa importanta in descoperirea
infractorilor..........................................................................................................'GG
+.-. Aspecte psi1ologice privind protectia si autoprotectia impotriva victimizarii....'G+
Capitolul ,. Problematica psi1ologica a marturiei (udiciare si a martorului (Hoicu
Vdreng1ea)...................................................................................................................................'G6
,.'. Consideratii introductive......................................................................................'G6
,.*. :elatia martor-magistrat din perspectiva psi1olgiei (udiciare.............................'G<
,.+. Problematica psi1ologica a marturiei (udiciare de buna credinta........................''-
,.+.'. :eceptia senzoriala..................................................................................''6
,.+.'.'. %enzatia...........................................................................''6
,.+.'.*. Perceptia..........................................................................''6
,.+.*. Prelucrarea (decodarea) informatiilor......................................................'*'
,.+.+. %tocarea informatiilor.............................................................................'*+
,.+.,. :eactivarea informatiilor.........................................................................'*-
,.+.-. Domenii de aplicare practica a reactivarii informatiilor..........................'++
,.+.-.'. :ecunoasterea persoanelor...............................................'++
,.+.-.*. :ecunoasterea cadavrelor................................................'+,
,.+.-.+. :ecunoasterea dupa fotografii.........................................'+-
,.,. Problematica psi1ologica a marturiei de rea credinta.?artorul mincinos...........'+6
,.,.'. Consideratii introductive.........................................................................'+6
,.,.*. Criteriile de verificare a veridicitatii marturiei (udiciare suspicionate a fi
de rea credinta.........................................................................................'+<
,.,.*.'. Criteriul sursei marturiei..................................................'+<
,.,.*.*. Criteriul pozitiei martorului in raport cu partile din proces
,.,.*.+. Criteriul conditiei socio-morale si
psi1otemperamentale...............................................................................',*
,.,.*.,. Criteriul interesului manifestat de martor fata de
problematica probatiunii..........................................................................',+
,.,.*.-. Criteriul bunei credinte in evaluarea marturiei................',,
Capitolul -. Anc1eta (udiciara din perspectiva psi1ologica (Hoicu Vdreng1ea, 0udorel
;utoi)...........................................................................................................................................',6
-.'. $otiunea anc1etei (udiciare.................................................................................',6
-.*. Coordonatele psi1ologice ale activitatii de anc1eta (udiciara..............................',5
-.+. Problematica psi1ologica a relatiei anc1etator-anc1etat......................................'-G
-.+.'. Contactul interpersonal in biroul de anc1eta (udiciara............................'-'
-.,. 8tapele ascultarii invinuitului sau inculpatului....................................................'--
-.-. Procedee tactice de ascultare a invinuitului sau inculpatului...............................'-6
-.7. Aspecte psi1ologice privind calitatile personale ale anc1etatorului....................'7'
-.7.'. Calitati psi1o-intelectuale si moral-afective ale anc1etatorului...............'7*
-.6. Intima convngere.................................................................................................'7<
-.5. ?odele de conduita si tipuri de anc1etatori........................................................'6'
Capitolul 7. Psi1ologia duelului (udiciar in procesul penal (Hoicu Vdreng1ea)..........................'6+
7.'. Premisele legale ale abordarii psi1ologiei duelului (udiciar................................'6+
7.*. Aspectele te1nice ale duelului (udiciar, conceput ca disputa psi1ologica...........'67
7.+. Psi1ologia aparatorului........................................................................................'66
7.+.'. Psi1ologia aparatorului inculpatului........................................................'65
7.+.*. Aspectele psi1ologice ale apararii partii civile........................................'5G
7.+.+. Bunctiile psi1ologice ale duelului (udiciar..............................................'5*
7.+.+.'. 0estarea intersubiectiva...................................................'5*
7.+.+.*. Psi1ologia intimei convingeri..........................................'5,
7.+.+.+. Preventiunea speciala ca efect si functiune psi1ologica a
duelului (udiciar...............................................................................................................'5,
7.+.+.,. Preventiunea generala ca efect psi1ologic al duelului
(udiciar ............................................................................................................................'5-
7.+.+.-. Procesul re(udecarii! lui Dante Alig1ieri.......................'57
7.,. 0rasaturile pledoariei si tipurile de oratori...........................................................'55
Capitolul 6. ;iodetectia (udiciara (Hoicu Vdreng1ea, 0udorel ;utoi)........................................'5<
6.'. Paternitatea metodei biodetectiei (udiciare..........................................................'5<
6.*. ;azele stintifice moderne ale biodetectiei (udiciare............................................'<,
6.+. 4biectul biodetectiei (udiciare.............................................................................'<-
6.,. %tatutul stiintific al biodetectiei (udiciare............................................................'<5
6.-. Componentele metodologice ale biodetectiei (udiciare.......................................*GG
6.-.'. Componenta legala a biodetectiei (udiciare.............................................*GG
6.-.*. Componenta operativa a biodetectiei (udiciare.Inferenta operativa........*G+
6.-.+. Componenta psi1ologica a biodetectiei (udiciare....................................*G7
6.-.,. Componenta fiziologica a biodetectiei (udiciare.....................................*G6
6.-.-. Componenta cibernetica a biodetectiei (udiciare....................................*'+
6.-.-.'. Campul bioinformational obiectiv..................................*'7
6.-.-.*. Campul bioinformational subiectiv................................*'5
6.-.7. Componenta logico-(uridica a biodetectiei (udiciare..............................*'<
6.7. %istemul functiilor conversiunii..........................................................................**,
6.7.'. Identificarea infractorilor si stabilirea vinovatiei....................................**-
6.7.*. Constituirea probatiunii...........................................................................**<
6.7.*.'. 8#istenta infractiunii........................................................*+G
6.7.*.*. Ine#istenta infractiunii.....................................................*+'
6.7.*.+. Identificarea persoanei care a savarsit infractiunea.........*+*
6.7.*.,. Cunoasterea impre(urarilor care agraveaza, atenueaza sau
e#clud vinovatia persoanei testate...................................................................................*+*
6.7.*.-. %tabilirea nevinovatiei.....................................................*++
6.7.*.7. %tabilirea elementelor necesare corectei calificari (uridice a
faptelor penale..................................................................................................................*+,
6.6. 0estarea primara si testarea devolutiva................................................................*+-
6.6.'. 0estarea devolutiva de clarificare a contradictiilor..................................*+5
6.6.*. 0estarea devolutiva de credibilitate.........................................................*,G
6.5. ?odelul genetic al investigatiei comportamentului simulat................................*,*
6.<. Cazuistica de conversiune selectionata dinn practica de biodetectie (udiciara....*,6
6.'G. ;iodetectia (udiciara si statutul sau epistemologic..............................................*--
Capitolul 5. Aspecte psi1ologice privind delincventa (uvenila ($icolae ?itrofan)....................*76
5.'. Bactori implicati in determinarea comportamentului deviant al minorilor..........*6*
5.'.'. Bactori neuropsi1ici.................................................................................*6+
5.'.*. ?odele educationale din familie si comportament deviant....................*65
5.'.*.'. Bamilii dezorganizate......................................................*5G
5.'.*.*. Climat familial conflictual..............................................*5*
5.'.*.+. Climat familial 1iperautoritar..........................................*5-
5.'.*.,. Climat familial 1iperpermisiv..........................................*56
5.'.*.-. 8securile privind integrarea scolara si delincventa
(uvenila.............................................................................................................................*55
5.*. Aspecte psi1ologice privind profila#ia comportamentului deviant al minorilor.*5<
5.+. Dimensiunile psi1ologice si psi1osociale educarii si reintegrarii sociale a
minorilor delincventi........................................................................................................*<7
Capitolul <. Problematica psi1ologica a privarii de libertate si a recuperarii sociale a infractorului
(0udorel ;utoi)................................................................................................................+G'
<.'. Consideratii introductive.4rientari moderne recomandate de 4rganizatia
$atiunilor .nite prin organismele specializate................................................................+G'
<.*. Privarea de libertate.Consecinte psi1ologice.......................................................+G7
<.+. ?ediul penitencar.Aspecte psi1osociale..............................................................+G<
Capitolul 'G. Posibilitati si limite privind masurarea potentialului delincvential ($icolae
?itrofan)..........................................................................................................................+'+
'G.'. Potential delincvential si posibilitati investigate..................................................+'+
'G.*. ?asurarea potentialului delincvential vazuta din perspectiva e#igentelor
stiintifice..........................................................................................................................+'<
'G.+. :ezultatele unor cercetari concrete.....................................................................+*'
'G.,. Particularitatile specifice legate de prognozarea recidivismului.........................+*6
'G.-. Posibilitati si limite in prognozarea conduitei violente.......................................++*
Capitolul ''. $otiuni de psi1opatologie (udiciara (Hoicu Vdreng1ea, 0udorel ;utoi)..............++-
''.'. Conduite dizarmonice intalnite in practica (diciara............................................++7
''.*. ?odele e#plicative ale conduitei agresive..........................................................+,+
''.+. Practica (udiciara si psi1opatologia unor procese si functii psi1ice...................+,7
:ezumatul unui capitol al cartii&
Cap. 5 & Aspecte psi1ologice privind delincventa (uvenila
5.'. Prin delincventa (uvenila se desemneaza ansamblul abaterilor si incalcarilor de norme
sociale, sanctionate (uridic, savarsite de minorii pana la '5 ani.?inorii cu varsta de pana la ',
ani nu raspund penal, c1iar daca ei comit infractiuni.Cei cu varsta intre ',-'7 ani raspund (uridic
limitat numai daca se stabileste e#istenta discernamantului la e#pertiza medico-legala psi1iatrica,
iar cei intre '7-'5 ani raspund in fata legii, avand discernamant.
Pana la sfarsitul minoratului, persoana nu are varsta legala apersoanei adulte, de aceea ea
trebuie tratata mai mult ca delincventa, atunci cand comite acte antisociale, decat ca pe o
personalitate criminala.?otivul principal il constituie imposibilitatea asumarii responsabilitatii
depline precum in cazul adultului.
Profilul psi1ologic! al delincventului (uvenil este caracterizat prin& inclinatia catre
agresivitate, instabilitate emotionala, duplicitatea conduitei, dezec1ilibru e#istential.Dupa
%1eldon si 8leanor ElucA,delincventii se deosebesc de nedelincventiprin& din punct de vedere
fizic, delincventii sunt cu precadere de constitutie mezomorfica) sunt energici, impulsivi,
deastamparati, agresivi, etravertiti, distructivi) au atitudini ostile, sfidatoare, sunt incapatanati
plini de resentimente, dornici sa se afirme, cu spirit de aventura, neconventionali, nesupusi
autoritatilor) tind spre e#primari directe si provin din familii neintelegatoare, neafective,
instabile, lipsite de tinuta morala.
Delincventii (uvenili pot fi clasificati in functie de o serie de criterii& prezenta sau absenta
intentiei, in functie de numarul infractiunilor comise, in functie de gradul de normalitate psi1ica,
gradul de responsabilitate, in functie de motivatia ce sta la baza conduitei delincvente.
$umerosi autori au elaborat teorii cu privire la fenomenul delincventei (uvenile.Astfel,
Kattenberg a elaborat o clasificare a delincventei (uvenile, din care putem observa ca autorul are
o tendinta de a e#plica conduita delincventa a copilului prin intermediul climatului familial.
4 alta teorie infirmata este cea care insista asupra conditiilor economice, deoarece s-a
dovedit ca delincventii provin sidin familiile privilegiate.
?ulti autori acorda o mare importanta carentelor educative care conduc la adoptarea
comportamentului deviant.
Alti autori considera ca in definirea delincventei sa se porneasca de la conceptul de
maturizare sociala& delincventul apare ca un individ cu o insuficienta maturizare sociala si cu
dificultati de integrare sociala, care intra in conflict cu cerintele unui anumit sistem valorico-
normativ, inclusiv cu normele (uridice.Privitor la etiologia insuficientei maturizari sociale a unor
persoane, :. ?ucc1ieli a elaborat teoria disocialitatii!, care pune accentul mai mult pe factorii
psi1osociali in e#plicarea delincventei (uvenile.
Bactorii care deterina delincventa (uvenila pot di impartiti in& factori interni, individuali
(particularitatile si structura neuropsi1ica, particularitati ale personalitatii in formare,
particularitati care s-au format sub influenta unor factori e#terni, mai ales a celor familiali) si
factori e#terni, sociali (socio-culturali, economici, socio-afectivi si educationali).
Procesul educational reusit creeaza mecanisme de in1ibare si autocontrol a conduitei care
, la randul lor, vor preveni reactia delincventa c1iar si atunci cand diverse surse il vor stimulaU.
5.*. Aspecte psi1ologice privind profila#ia comportamentului deviant al minorilor
Activitatea profilactica presupune luarea unor masuri de interventie din partea factorilor
sociali si social-educationali care sa inlature cauzele si conditiile care duc la adoptarea unor
conduite delincvente.
Instrumente de predictie stiintifica a delincventei au fost elaborate in %...A. si Anglia.Cel
mai cunoscut este cel propus de %1eldon si 8leanor EluecA in '<-G, insa nu a fost niciodata
validat in intregime.
.n alt instrument de predictie este scala dezvoltata de K. T>araceus de la .niversitatea
din ;oston, t1e T>araceus DelinJuencL Pronennes %cale and C1ecA 3ist!, ce consta in 6- de
itemi cu raspunsuri multiple la alegere.
Alt instrument de predictie in constituie %cala de socializare! (%o)a lui E.@. Eoug1,
fiind a 5-a scala a CPI-ului.%cala de socializare cuprinde -, de itemi si este orientata sa indice
gradul maturitatii sociale, probabilitatea si corectitudinea pe care le atinge individul!.
Alte scale sunt& 01e Cesness InventorL!, 01e %elf Concept %cale!, t1e ?ulligan
%cale!, t1e :utter %cale!.
In cadrul masurilor profilactice, unii autori includ urmatoarele grupe mai importante&
masuri pso1osociale si psi1opedagogice, masuri socioprofesionale, masuri medico-psi1ologice si
psi1iatrice, masuri (uridico-sociale.
;ibliografie virtuala&
Clarificarea conceptelor de criminalitate, devianta si delincventa&
1ttp&FF>>>.stiucum.comFdreptFcriminologieFClarificarea-conceptelor-de-de*,67<.p1p
0eorii privind cauzele delincventei&
1ttp&FF>>>.criminalistic.roFteorii-comportamentale-biologice-IC5I<<i-ps1ilogice-privind-
cauzele-delicvenIC5I<;eiF
Prezentarea unui articol in legatura cu tema aleasa&
1ttp&FF>>>.suntparinte.roFcomportament-si-educatieF-*F*G*+
%tatistici referitoare la delincventa (uvenila in :omania&
1ttp&FF>>>.antena+.roFromaniaFtal1ariile-in-topul-delicventei-(uvenile-in-romania-5G6,'.1tml
1ttp&FF>>>.savet1ec1ildren.netFromaniaFcopiiiXromaniaFdelincventaX(uvenila.1tml
0raducerea unui articol avand drept subiect devianta (uvenila&
1ttp&FF>>>.un.orgFesaFsocdevFunLinFdocumentsFc1G6.pdf
Programe de prevenire a delincventei (uvenile din :omania&
1ttp&FF>>>.informatiadeseverin.roFids*Finde#.p1pFsocialF'<<G-sptmana-prevenirii-
criminalitii.1tml
1ttp&FF>>>.preferatele.comFdocsFpsi1ologieF-Fdelincventa-(uvenila',.p1p
1ttp&FF>>>.igpr.roFdelincventaX(uvenila.1tm
1ttp&FF>>>.vestul.roFstiriF+,*GFprevenirea-delincventei-(uvenile.1tm
1ttp&FF>>>.evenimentul.roFarticolFproiect-de-prevenire-a-delincventei-(uvenile.1tml
1ttp&FF>>>.baricada.roFziarFactualitatiFpolitie-scoala-I8*I5GI<+-penitenciar-proiect-de-
prevenire-a-delincventei-(uvenile-*G'G''*7-+5+F
1ttp&FFobservator.roFactivitatile-de-prevenire-a-delincventei-in-licee-continua--66GG.1tml
?anifestari institutionale&
1ttp&FF>>>.clu(-napoca.elsa.roFconferinIC5I<;a-I8*I5GI<8delincvenIC5I<;a-(uvenila
I8*I5GI<D
1ttp&FF>>>.citLne>s.roFclu(Feveniment-*<Fdelincventa-(uvenila-in-dezbatere-la-clu(-*7-*6F
1ttp&FF>>>.ziuaconstanta.roFrubriciFevenimentFuniversitatea-andrei-saguna-gazda-a-unei-
conferinte-despre-delincventa--,+'-.1tml
1ttp&FF>>>.(ustitiaininteresulcopilului.roFcomunicateXdeXpresa.1tml